1,274 matches
-
este duritatea acuzațiilor, iar caracterul colectiv-generalizator al acestora frizează rasismul: „Procesul xe "Slansky"Slansky a arătat că fracționiștii, troțkiștii, sioniștii, naționaliștii, elementele din brigăzile internaționale au fost folosiți În trădări murdare. Toți șsubl. L.R.ț au fost În evidența spionajului imperialist”7. Prin aceste demascări, conducerea comunistă română se alinia liniei politice a xe "Moscovei"Moscovei, de „Întărire a vigilenței revoluționare”, de luptă Împotriva mentalității de „gură-cască” - formulă lansată În epocă pe fundalul procesului xe "Slansky"Slansky și al anchetei medicilor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Sionistă chema la „mobilizarea Întregii populații evreiești din R.P.R., care Într-o singură și strânsă unitate să avizeze toate măsurile Împotrivă ce se cuvin a fi luate pentru a ne face datoria de a combate Încercările de dominare și oprimare imperialistă”. Pentru realizarea acestui scop, se avea În vedere „...organizarea unei comisii formate din reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești, Organizației Sioniste din România și Comitetului Democratic Evreiesc”1. În același timp, Între cele două direcții există o pronunțată neîncredere și teamă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
crime și aici, unde lupta de clasă pe măsura succeselor, și a Înaintării noastre, unde Încă nu am lichidat clasele, unde pe măsura Înaintării noastre, ei luptă mai Înverșunat și au o bază mai largă, să nu se fi gândit imperialiștii americani să-l folosească măcar o parte din această populație numeroasă din R.P.R.”2. Astfel se adaugă Încă un clișeu populației evreiești, cel de agenți străini, spioni. Nu era unul nou: evreii fuseseră agentura germanilor În primul război mondial, apoi
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cea vizată în mod aparte ca fiind intrigantă și spioană era Ungaria (de aici, una din formulele predilecte ale lui Ceaușescu care acuza „cercurile revanșarde, revizioniste” sau „iredentiste, șoviniste”, în timp ce Occidentul era catalogat ca fiind reprezentat în complot de „cercuri imperialiste”). Deși nu face referință directă la KGB, Ceaușescu acuză limpede un amestec al Uniunii Sovietice, fiindu-i cunoscut chiar și lui faptul că Mihail Gorbaciov nu îl agrea între liderii est-comuniști, considerându-l neostalinist și arătându-se adesea iritat de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lui Ceaușescu din 20 și 21 decembrie 1989, cuvântarea lui Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din 20 decembrie, decretul prezidențial cu privire la instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării - în toate aceste documente, Ceaușescu acuză „cercurile revanșarde, revizioniste, imperialiste, iredentiste, șoviniste”, agenți (agenturi) „atât din răsărit cât și din apus”, „serviciile de spionaj străine”, „acțiunile grupurilor antinaționale, teroriste”, țările indicate ca vinovate fiind Ungaria, URSS și SUA. Este amintit și fratele dictatorului, Ilie Ceaușescu, întrucât acesta, într-o informare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
românească din comunism, dar și din postcomunism. Prin funcția importantă pe care a deținut-o în timpul regimului ceaușist, Coruț reprezintă un caz tipic de supraîndoctrinare ideologică și de spălare a creierului, intoxicat cu ideea pericolului extern - reprezentat fie de țările „imperialiste”, fie de țările (foste) comuniste „eretice”. Evenimentele din decembrie 1989 l-au lipsit nu doar de funcția pe care a avut-o (cu efectul ei de omnipotență social-politică), dar și de privilegiile de care dispunea ca „bun român” aservit regimului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putea avea un organ reprezentativ larg și organe executive mai restrânse". Era o schimbare de ton privind Europa și o nouă modalitate de apreciere a raporturilor internaționale. Până atunci problema europeană era tratată ca o dinamică a relațiilor între sistemele imperialist și socialist. În urma acestei propuneri, unitatea europeană tindea să deschidă căile destinderii între cele două blocuri. În august 1962, Institutul de Economie Mondială de la Moscova s-a ambiționat și mai mult și a publicat 32 de teze privind "integrarea imperialistă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
imperialist și socialist. În urma acestei propuneri, unitatea europeană tindea să deschidă căile destinderii între cele două blocuri. În august 1962, Institutul de Economie Mondială de la Moscova s-a ambiționat și mai mult și a publicat 32 de teze privind "integrarea imperialistă a Europei Occidentale", în care, printre altele se afirma: "Comunitatea Economică Europeană a apărut după ce blocul agresiv al N.A.T.O. a desfășurat activitatea sa subversivă. Piața comună, ai cărei toți membri aparțin la N.A.T.O., s-a transformat ca bază
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Congres, deși la Washington se decide soarta sa. Situația ne aduce aminte, în această privință, de vremurile în care America era colonie britanică și trebuia să plătească impozite fără a avea putere de decizie. Acum, că a devenit o putere imperialistă, are o responsabilitate unică față de viitorul lumii. în privința problemelor ordinii globale dominante, cadrul conceptual pe care l-am dezvoltat este limitat. El explică de ce capacitatea omenirii de a se autoguverna nu a ținut pasul cu cea de a exploata natura
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
deoarece nu s-a ajuns la un acord în privința aprobării propunerii de a se crea un Consiliu pentru Drepturile Omului. Multe democrații în curs de dezvoltare suspectau Statele Unite că s-ar folosi de această instituție pentru a-și atinge obiectivele imperialiste. Aceasta a confirmat convingerea mea că Statele Unite și-au pierdut capacitatea de a conduce lumea. Ulterior, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a aprobat Consiliul pentru Drepturile Omului, opunându-se aproape exclusiv doar Statele Unite. Acest eveniment oferă Comunității Democrațiilor șansa
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
stare de grație permanentizată, absolută disponibilitate imaginativă, concretizată În emisia continuă a verbului imnic. Există mereu un prea-plin În această poezie saturată de imagini și totuși aptă, În fiecare punct al său, de noi adaosuri, Într-un proces de expansiune „imperialistă” a imaginarului, niciodată satisfăcut de teritoriile cucerite, lărgindu-și necontenit frontierele. Însă aici - ca mai Înainte În Colomba - „atlasul” deschis mereu la alte pagini al poeziei — CÎnd eu-ți leg glasul Ca o brățară Deschid atlasul La altă țară Aceeași
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
au fost de acord cu ideile de fond ale tradiției feministexe "„feminist" europene, folosirea termenului a fost și este respinsă de către alte grupări militante pentru drepturile femeilor, din motive diferite. De exemplu, multe feministexe "„feminist" indiene l-au respins ca „imperialist” (pentru că reflectă experiențele femeilor europene și americane, mai ales ale celor albe din clasa de mijloc, precum și tradițiaxe "„tradiție" iudeo-creștină, la care se raportează). Alexandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra", conducătoarea organizației de femei a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice îl respinsese
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puțin probabil ca liderii politici, chiar și cei mai binevoitori, să subscrie cerințelor noastre. Pe lângă aceasta, ignorarea deciziei ONU a sporit costurile Statelor Unite la nivel economic după război, ceea ce l-a determinat pe editorialistul Fareed Zakaria să remarce că "stilul imperialist al politicii externe a ajuns să fie contraproductiv. La finalul Războiului din Irak, administrația a renunțat la orice parteneriat autentic cu restul lumii, și chiar a intrat în conflict cu Națiunile Unite."50 În vara anului 2003, se pare că
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de înalt al antiamericanismului, cum nu am văzut de multă vreme."209 Sondajele arată că pierderea puterii blânde se datorează în mare parte politicii noastre externe. "O opinie foarte răspândită și la modă este aceea că Statele Unite reprezintă o putere imperialistă în stil clasic... Această atitudine a fost exprimată în felurite moduri de către oameni diferiți, de la suporterii hocheiului care au huiduit imnul Americii la Montreal, până la liceenii elvețieni care nu doresc să meargă în Statele Unite ca bursieri în cadrul programelor de schimb
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vor necesita și sprijinul altora. Reconstrucția Irakului și menținerea păcii în statele eșuate au șanse mai mari de reușită și pot fi mai puțin costisitoare dacă sunt întreprinse în colaborare cu alte state, decât dacă par a fi o ocupație imperialistă americană. Faptul că Statele Unite și-au irosit puterea blândă prin modul în care au pornit războiul a făcut ca perioada ulterioară să devină mult mai costisitoare decât ar fi fost necesar. Chiar și după război, în orgoliul și entuziasmul care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a pune ordine într-o lume dezordonată."227 William Kristol, editor al revistei neoconservatoare The Weekly Standard, este de părere că "dacă e să greșim, să o facem în direcția forței. Iar dacă lumea vrea să ne considere o putere imperialistă, nu are decât."228 Într-un articol apărut în aceeași publicație în anul 2001, Max Boot susținea aceeași opinie printr-un titlu mai mult decât sugestiv: "Pledoarie pentru un Imperiu American."229 Cu trei decenii în urmă, extrema stângă folosea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
evoluțiilor din sistemul de partide japonez și din sistemul administrării economice. Totuși, probabil că cea mai clară expresie a crizei tranziției prin care trece Japonia este reprezentată de dificultățile mari întâmpinate în procesul de împăcare cu atrocitățile comise în trecutul imperialist. Acest fapt generează probleme grave sub aspectul modului în care guvernul japonez a abordat chestiuni cum ar fi capacitățile de apărare sau scuzele înaintate victimelor agresiunilor comise în vreme de război. Berger identifică originile împotrivirii extreme a Japoniei de a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru a asigura independența Kuweitului și a-și proteja interesele de securitate în regiune. Nu ne surprinde că acest fapt este foarte controversat și că a făcut ca mulți actori locali din regiune să considere America o putere agresivă și imperialistă. Există un contrast foarte puternic între acest tipar și evenimentele din jurul sfârșitului Războiului Rece. Dezintegrarea Uniunii Sovietice se pretează într-o mai mică măsură unei explicații convenționale la nivel de sistem. Realiști structurali proeminenți, inclusiv Waltz, acceptă în mod explicit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
proces complex de favoruri instituționale interne, în care emit angajamente retorice care exagerează riscul reprezentat de amenințările externe pentru asigurarea coeziunii și solidarității naționale. Ulterior, acest "mit al imperiului" iese de sub controlul elitei conducătoare din cauza activităților grupurilor de lobby înguste, imperialiste și militare, care sunt capabile să preia statul. În cele din urmă, elita de stat ajunge să creadă în propria propagandă, din cauza consecințelor neintenționate generate de angajamentele care, inițial, erau pur retorice. Rezultatul acestei interacțiuni complexe a dinamicii politice instituționale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Războiului Rece /99, 119, 164 SII / 104 sistemul de partide / 112-113, 118 Strâmtoarea Taiwan / 102 strategia economică / 103, 110 SUA / 32, 43, 46, 99-118, 141, 152, 155-156 și multipolaritatea / 117 Taiwan / 102, 124 TMD / 102, 116 tranziția identității / 118-119 trecutul imperialist / 118 UE / 104, 107 unificarea Coreei / 102 variații interne / 108, 112, 114-115 violarea tinerei japoneze / 100 Jeffery, C. / 92 Jervis, R. / 58, 71 Jiang Zemin / 101, 132 Johnson, C. / 116, 175 Johnston, A. I. / 176-177 Johnstone, C. B. / 116 K Kagan
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Sen, 1990). Avem aici două efecte complementare ale dominației: violența dominaților sau supunerea lor sunt două fețe ale aceleiași acceptări a "legii celui mai puternic". Pe scurt, "calmul școlar" din aceste școli sărace nu este oare una dintre vicleniile rațiunii imperialiste, prin inculcarea precoce a supunerii? Această inculcare poate fi uneori brutală, violențele profesorilor, de care vom mai vorbi, fiind unul dintre marile simboluri ale acestei "învățări pe propria piele" care n-are nimic de-a face cu un stoicism voluntar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
imposibil să existe vreodată un vacuum de putere; un vacuum în mijlocul unor state "saturate" sau ale status quo-ului ar rămîne ca atare dacă existența sa nu ar urma să schimbe caracterul acestor state și să le aducă în categoria statelor "imperialiste", "avide" sau "dinamice"." (Wolfers 1962: 86; pentru aceeași problemă vezi și Griffith 1992: 61) Dacă așa stau lucrurile, atunci nu va exista un singur tip de politică a securității, bazată pe putere, care să fie cea mai rațională în orice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
securității, bazată pe putere, care să fie cea mai rațională în orice situație. Wolfers deosebește în continuumul sistemului internațional diferite grade între polul puterii și polul indiferenței. În primul caz, politica puterii este necesară. Încercările de a considera o putere imperialistă ca Germania nazistă doar ca un simplu membru al comunității internaționale vor genera politici conciliatoriste, lipsite de orice șansă. Totuși, la polul indiferenței, unde oricît de multe oportunități de atac s-ar întrezări, aceasta nu poate determina un stat să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a conducătorilor sovietici. Kennan a completat golul conceptual al administrației americane: el nu a comparat politica sovietică nici cu comportamentul unei mari puteri tradiționale (cum a făcut Roosevelt), nici cu un nou tip de politică externă totalitară, ci cu tradiția imperialistă a țarilor, în care ideologia comunistă este folosită pentru legitimare și pentru scopuri tactice. În același timp, așa cum observa Leffler (1992: 108-9, 191), Kennan a înclinat balanța către considerarea URSS ca un dușman, și nu doar ca un aliat care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intraca-pitaliste, fie prin ajutarea tuturor forțelor progresiste (adică antiimperialiste). De asemenea, scopurile politicii externe sovietice reflectau rolul mai degrabă tactic, decît fundamental, al ideologiei. Principalul scop era într-adevăr, potrivit lui Kennan, expansionismul. Însă, acest expansionism era considerat în continuarea tradiției imperialiste țariste și era înțeles ca o încercare de a crea zone de securitate și sfere de influență politică dependente de URSS. Expansiunea militară nu era un scop în sine, ci în cel mai bun caz un mijloc pentru hegemonia politică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]