28,198 matches
-
este râu original, neatins de mâna omului, pur, plin de iubire, bucurându-se că este În existența aceasta. Transmiteți-i lumină, iubire, respectul vostru, chiar dacă este poluat, pentru că la nivel vibrațional el Își poate aminti structura originală, pentru că o are implementată În codul său și, vibrațional, se poate transforma. Exercițiul cu râul Îl poate realiza oricare dintre voi, indiferent dacă a practicat sau nu etapele descrise anterior. Veți vedea că, dacă râul și-a schimbat vibrația, Încetul cu Încetul vor veni
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
afaceri, la fel cum devin și persoanele narcisiste în organizația lor, datorită încrederii lor prea mari în a emite judecăți); inteligența organizației nu este o „simplă funcție a inteligenței angajaților săi” (p. 32); companiile „nu doar creează; ele execută și implementează și coordonează eforturile multor oameni diferiți...” în consecință, sistemul trebuie să fie central, și nu indivizii (p. 32); nu oamenii fac o organizație inteligentă, ci invers (p. 32); Singurul punct critic important al ideilor de mai sus este legat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
companie 1.2. Reducerea stocurilor 1.3. Creșterea productivității Ținte Subordonate unui obiectiv Un țel măsurabil, concret și final Termen scurt 1.1.1. Reducerea costurilor de personal pentru produsul „X” cu 24% până la 1 iulie 2006 Pentru a planifica, implementa, monitoriza și evalua o strategie avem nevoie să o operaționalizăm, adică să o facem măsurabilă. Măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor se face prin intermediul indicatorilor. Un indicator este o măsură statistică, directă și valabilă, care permite să se observe nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
proiecte coerente pentru a reduce din incertitudine, din lipsa de planificare, cât și de integrarea în Uniunea Europeană, spațiu organizațional în care finanțarea inițiativelor se face aproape exclusiv pe bază de proiecte, motiv pentru care a ști să elaborezi și să implementezi proiecte devine condiție sine qua non pentru a avea succes. Pentru majoritatea managerilor români planificarea strategică, obiectivele, scopurile/țintele și indicatorii de performanță nu sunt noțiuni chiar atât de familiare precum sunt pentru managerii occidentali sau asiatici; cultura planificării, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru organizație/beneficiari; - beneficiile/avantajele proiectului vor depăși cu prisosință costurile; - va îmbunătăți situația anumitor beneficiari; - proiectul are o mare probabilitate de reușită; - există obiective clare ale proiectului, care pot fi măsurate și monitorizate; - inițiatorul sau/și cel care îl implementează au înregistrat succese în proiecte anterioare similare; - există un manager de proiect competent care să garanteze succesul; - finanțatorii/beneficiarii vor fi informați la timp despre evoluția proiectului și vor putea să intervină pe parcurs dacă evoluția nu este cea scontată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
următoare, în ordinea cronologică a parcurgerii. Figura nr. 3 Ciclul de viață al unui proiect 1. Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor; - documentarea; - studiile de prefezabilitate și de fezabilitate; - identificarea unor soluții/scenarii testate anterior în situații asemănătoare; - analiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
din conducerea Universității și a conducerii unor facultăți, o strategie realistă și eficientă, care să fie centrată pe beneficiari, pe performanțe și pe măsurarea lor, are șanse foarte mici de a fi promovată și are șanse infime de a fi implementată pe termen mediu datorită majorității nefavorabile unei astfel de schimbări. Dependența exagerată de Ministerul Educației ar trebui diminuată și să se rezume pe cât posibil la controlul financiar și al criteriilor de calitate care pot să fie naționale, dar nu la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
-urilor și altor asociații și organizații.” (Carta Olimpica, www.olympic.org ) Ajutoare umanitare Implicarea CIO în proiectele umanitare este concepută pentru a promova, prin sport, calitatea și bunăstarea (prosperitatea) vieții în cele mai dezavantajate zone geografice ale lumii. Pentru a implementa aceste proiecte, CIO cooperează cu parteneri tehnici, incluzând aici: Comisia Înaltă a Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR); Programul de Dezvoltare a Națiunilor Unite (UNDP); Organizația Internațională a Clasei Muncitoare (ILO). Prin eforturi coordonate, programele sportive sunt implementate prin grija și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
lumii. Pentru a implementa aceste proiecte, CIO cooperează cu parteneri tehnici, incluzând aici: Comisia Înaltă a Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR); Programul de Dezvoltare a Națiunilor Unite (UNDP); Organizația Internațională a Clasei Muncitoare (ILO). Prin eforturi coordonate, programele sportive sunt implementate prin grija și supervizarea de către agenții specializate ale Națiunilor Unite. Comitetele de Organizare a Jocurilor Olimpice, Federațiile Internaționale Olimpice și Comitetele Naționale Olimpice contribuie la suportul acestor proiecte. Inițiativele umanitare ale CIO ajută să utilizeze sportul ca mijloace ale schimbării pozitive
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
este estimat că mai mult de 2,5 miliarde de oameni au avut acces la vizionarea festivalului. 1988, JO de iarnă de la Calgary / JO de la Seul. Prin decizia CIO, un program mondial de marketing (programul olimpic sau TOP) a fost implementat, cu Comitetul de organizare de la Seul, Comitetul de organizare de la Calgary și cu un număr mare de CNO-uri care și-au coordonat eforturile. 9 categorii de afaceri pentru programul Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 150
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
comisii a fost de a se asigura că activitățile de marketing ale Mișcării Olimpice sunt la zi cu piața modernă, pentru menținerea principiilor fundamentale al CIO. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 157 Departamentul Marketing al CIO implementează recomandările aprobate de noua Comisie de Marketing. Acest departament este brațul funcțional al activității de marketing și este condus de directorul marketing Gerhard Heiberg Activitățile de marketing directe cu sponsorii, emisiunile de TV, CNO-urile și OCOG-urile sunt: De
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mai multor oameni din lume posibil; Să supravegheze OCOG-urile în dezvoltarea programelor lor de marketing în concordanță cu planurile generale ale CIO; Să informeze CNO-urile despre marketing și cum să dezvolte piețele lor locale; Să supravegheze și să implementeze programele intensive ale însemnului olimpice. V.5.4. Departamentul marketing, fondat în ianuarie 1989. Nu numai că este esențial ca programele de marketing olimpic să păstreze exclusivitatea parteneriatelor olimpice și să dezvolte relații pe termen lung, dar este de asemenea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
chimică etc.), mărime și poziția de piață, cu scopul de a defini căile cele mai relevante prin care acestea au produs schimbările strategice și și-au atins obiectivele. Un alt criteriu foarte important a fost ca organizațiile respective să fi implementat cu rezultate foarte bune schimbarea. Cu toate că BPI a arătat că fiecare organizație are metode unice de diseminare și finalizare a schimbării, acesta a structurat totuși o seamă de pattern-uri, de exemple de bună practică, care pot deveni cadre generalizate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
umane, identificarea tendințelor în domeniu, modul în care brandul de angajator este integrat în strategia companiei și cum poate fi dezvoltat pe termen lung. Rezultatele au confirmat interesul companiilor pentru o astfel de strategie, în sensul că majoritatea acestora au implementat strategii de brand de angajator și doresc să dezvolte activități în acest sens în continuare. Pe de altă parte, investițiile făcute de organizațiile intervievate sunt mari: 46% dintre acestea investesc anual între 10 și 499 de euro, 22% investesc anual
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sistem de valori al companiei și numai 17% susțin că au un plan de comunicare internă și externă. Interesant este că, din 2006 până acum, lucrurile nu au evoluat semnificativ din aceste puncte de vedere. Doar 20% dintre companii au implementat un plan de comunicare, iar 40% dintre acestea afirmă că mai lucrează încă la finalizarea unui plan de comunicare internă și externă. Însă aspectul cel mai delicat este acela că o mare parte a companiilor sunt centrate pe termen scurt
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de școală, de primul proiect-pilot interesant, o soluție pentru ca elevii claselor V - VIII să nu mai învețe după-amiază. La initiațiva unui grup de părinți, cu sprijinul Primăriei Sector 1 și a conducerii Liceului Jean Monnet, în incinta liceului s-a implementat un proiect pilot. Avesta constă în amplasarea unui ansamblu de construcție modulară în interiorul căruia s-au realizat o sală de mese și o sală de clasă care se încadrează în standardele europene. Totodată, s-a amplasat și un ansamblu modular
EXCLUSIV - Părinții de la Jean Monnet l-au adus pe Masterchef să le gătească elevilor în pauze by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72099_a_73424]
-
instituție publică de spectacole, un teatru de repertoriu, aflat în subordinea Consiliului General al Municipiului București și finanțat de la bugetul local. Misiunea sa este de a crea și promova spectacole de teatru de înaltă valoare artistică, de a coordona și implementa programe de cercetare și proiecte cu caracter educativ, social-formativ și estetic, destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 12 ani, educatorilor, cadrelor didactice specializate, părinților sau tutorilor legali. Parteneri media ai Teatrului Ion Creangă: Itsy Bitsy, Art Act Magazine
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
cu conținut și formă deosebit elaborate, sunt bine structurate sub aspectul definirii obiectivelor, acțiunilor, resurselor utilizate. (*Proiectele de consiliere individuale și pe echipe se păstrează în arhiva proiectului). Proiectele de consiliere elaborate de studenți și supervizate de specialiști au fost implementate prin activitățile proiectului cu promoția 2010 și 2011 de elevi. Prezentăm cele trei activități de consiliere implementate care coroborate s-au dovedit a fi trei instrumente de consiliere eficiente, deoarece ne-au ajutat în atingerea obiectivelor și indicatorilor propuși. Cele
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
facultăți: b. să formuleze întrebări și opinii personale cu privire la viața de student; c. să recunoască factorii semnificativi și pașii principali în alegerea carierei; Desfășurarea activității: Echipele de consilieri educaționali împreună cu experții proiectului s-au deplasat la licee și și-au implementat propriul proiect de consiliere pe activitatea “Vin studenții la noi”. (Reamintim că tinerii consilieri sunt studenți masteranzi de la diverse specializări, iar titlul activității are legătură cu dublul statut al acestora: de studenți și de consilieri educaționali). Activitatea a fost pregătită
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
educaționali). Activitatea a fost pregătită în prealabil prin afișe și materiale publicitare, prin postarea unei mini-expoziții despre viața studențească și/sau prin transmiterea unei scrisori-invitație către elevi, citită de diriginte clasei cu 1-2 săptămâni înainte de desfășurarea activității propriu zise. Proiectele implementate pe acestă activitate au respectat obiectivele enunțate mai sus, au prezentat elemente de originalitate pornind de la materialele publicitare elaborate, manierea de informare a elevilor, exercițiile interactive și jocurile propuse. Relația deschisă și prietenoasă a tinerilor consilieri a fost “ușa” prin
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
grupuri de preferat mici, alegerile făcute. Profesorul /consilierul trebuie să explice termenul de aptitudine, exemplificând fiecare categorie în parte. Un tip de exercițiu popular în rândul consilierilor și al elevilor este „Reuniunea de clasă”, prezentat mai jos. Acesta poate fi implementat, cu rezultate deosebite, elevilor de liceu de orice clasă. Reuniunea de clasă Elevii au la dispoziție opt minute să își imagineze viața lor cotidiană la vârsta de 28 de ani. Sarcina este introdusă în felul următor: elevilor li se spune
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
lei și Andrei 0. În cazul în care Ana refuză oferta, jocul continuă cu tura 2. În tura 2, suma oferită este următoarea: Ana primește un leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
activitatea domniei sale apreciind-o la superlativ. Mă gândeam să-l sprijin puțin în campanie, ca pe un bun prieten. Cu doamna ministru Barbara Stamm am avut o relație extrem de prietenească. Am lucrat la o mulțime de proiecte care s-au implementat la Iași. M-am bucurat enorm când a devenit Președinta Landului Bavaria, așa cum și Domnia Sa s-a bucurat când am fost reales primar al orașului Iași, din primul tur, cu un scor excepțional de bun, de 71% . Relațiile noastre au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
din zone cu precipitații atmosferice de peste 700 mm anual. Conformația corporală este caracteristică tipului mezomorf și cu aptitudini mixte. Calitățile specifice și rezistența organică deosebită la zone cu climat mai rece și mai umed recomandă această populație spre a fi implementată și în alte zone ale arcului carpatin. Pe lângă multe alte însușiri valoroase se adaugă și faptul că valorifică foarte bine vegetația spontană din zonele montane. Greutatea corporală la ovinele adulte este dependentă de starea lor de întreținere, fiind cuprinsă între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
operațional ar fi trebuit să se adapteze noilor provocări. La nivelul alegerii colective au fost elaborate o serie de reguli prin care se încerca plafonarea drepturilor de exploatare în scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]