11,522 matches
-
nu ar fi întemeiat... pe câștiguri de productivitate. Avem un sistem monetar dual (puternic euroizat sau dolarizat), o intermediare financiar... subțire (ponderea masei monetare în PIB este de circa 25%), iar diferențialele de dobânzi sunt inc... mari. De aici decurg implicații majore asupra politicii monetare și a liberaliz...rii contului de capital. Deschiderea deplin... a piețelor financiare trebuie f...cut... la momentul într...rii în UE, dar aceasta nu înseamn... s... închidem ochii la implicațiile asupra politicii economice de ansamblu. Dificult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
sunt inc... mari. De aici decurg implicații majore asupra politicii monetare și a liberaliz...rii contului de capital. Deschiderea deplin... a piețelor financiare trebuie f...cut... la momentul într...rii în UE, dar aceasta nu înseamn... s... închidem ochii la implicațiile asupra politicii economice de ansamblu. Dificult...țile B...ncii Centrale în a concilia exigențele țintirii inflației și ale liberaliz...rii contului de capital cu cele ale protej...rii echilibrelor macro (că și riscul supraîmpov...r...rii bugetului public) arăt... c
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
nuvela cu totul, scrisă într-un stil grandilocvent și confuz, rămâne nerelevantă din punct de vedere literar. Cornel Munteanu consideră însă că se află în fața unei parabole cu înțelesuri metafizice: ‹ ‹ „Spațiu ambiguu, al surprizelor din chiar sânul acestei ambiguități, cu implicații thanatice, sanatoriul se găsește undeva izolat, pe un vârf de munte, acolo unde timpul fracturat operează în conștiințele oamenilor falii ale unor drame care au, drept cauză și scop, cuplul paradisiac și regăsirea inocenței primordiale. În întunecimea vederii, Platon se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
literatură. Nimic, nimic, nimic Ceea ce scrie Elena Radu seamănă cu filozofia. Sună a filozofie. Dar este, aproape în întregime, ininteligibil. În mod special, cea mai recentă carte a Elenei Radu, Azi, vom trece Rubiconul (Rafet, București, 2007), referitoare (probabil) la implicațiile integrării României în Uniunea Europeană, reprezintă un imens galimatias. Cine se ambiționează să o citească de la prima la ultima pagină riscă să se zăpăcească și să rătăcească apoi pe străzi în căutarea unor oameni care se exprimă firesc. Sau să se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este. Clar. Este cleptoman, dar și deștept al naibii. Dă-l încolo de stilou! După ceva timp, Datcu revine cu un valizoi plin de hîrtii. Jovial, demonstrează că-i mai cinstit decît heruvimii. O să faceți o licitație, evident. Nu vreau implicații nedorite. Sigur, domnule profesor, mă bucur că nu-mi forțați mîna. Dar cine se pricepe la așa ceva acum, în afară de dumneavoastră? Evident că nimeni. Totuși, formalitățile legale sînt necesare. Să nu ne doară capul, adaugă coborînd vocea. Hîrtiile sînt ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
puțin formale (Prouteau și Wolff, 2004). Analiza acestor fenomene va fi abordată într-o a doua desfășurare. Pentru a sprijini aceste acțiuni spontane, care completează sau înlocuiesc transferurile familiale, statul are propria-i politică de reducere a inegalităților, ale cărei implicații sunt mai mult sau mai puțin directe asupra grupurilor de vârstă (schimburi informale între tineri și vârstnici, lanțuri de solidaritate între generații și emergența unei compatibilități între generații al cărei obiect este măsurarea consecințelor, în termeni bugetari, asupra viitoarelor generații
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În aceste condiții, v-aș ruga pe dumneavoastră să luați asupră-vă această sarcină. Mai ales că vă știe exigențele. Noi ne-am gândit la un plan de pregătire minimă a acestui individ, Încât activitatea lui să nu fie cu implicații asupra evoluției niciunui pacient. Să-l ținem În sfera scriptică a activității medicale. ― Eu vă mulțumesc pentru Încredere și mă voi strădui să-l aduc la un nivel profesional acceptabil. ― Nu cred că mai este cazul să vă spun că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Tu spre care posibilitate înclini, Gelule? Nu știu ce să spun, Leontina, era îngândurat Gelu. După cum am văzut-o mi-e greu să mă pronunț. —Vezi? Poate de aceea bietul Matei este distrus, că el fiind medic își dă seama de toate implicațiile acestei come, deși ar trebui să gândească pozitiv. Cred că gândește pozitiv, cu toate că n-am putut să stau prea mult cu el de vorbă. Ar trebui să ne mai întâlnim, să-l mai încurajăm. imposibil acum când stă în permanență
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
un alt aspect, la fel de important, al problemei. Cumva, el este legat tot de ideea apartenenței la grup. Somnul este, în societatea noastră, un ritual prin excelență privat și normat a se desfășura în sfera restrânsă a cuplului (de aici și implicațiile erotic/maritale ale ideii de a "dormi împreună"). În Japonia, aceste granițe rigide nu există. Copiii dorm, aproape fără excepție, cu părinții, iar atunci când un membru al familie se odihnește în timpul zilei, el o face întinzându-se pe futon (salteaua
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
canonică, dar care nu este, prin aceasta, mai puțin adevărată. Exaltăm aici singura valoare care ne permite să trăim la intensitatea dorită: libertatea de a alege. Conceptul de opțiune lipsită de constrângeri constituie, simultan, o binecuvântare și un blestem, fiindcă implicațiile unui act deliberat instituie, ad libitum, ordine sau haos în universul care te înconjoară. Nimeni nu ne-a revelat însă aceste lucruri; a trebuit să le descoperim singuri. Și, după aceea, a fost necesar să hotărâm cu răbdare și, mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
procesul de colectare a datelor /174 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori /176 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat /176 5.3.2 Conduita copilului adoptat /184 5.3.3. Concluzii și implicații practice /186 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori /189 5.4.1 Resursele informaționale /189 5.4.2 Resursele sociale /194 5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor /199 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.3.2 Conduita copilului adoptat /184 5.3.3. Concluzii și implicații practice /186 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori /189 5.4.1 Resursele informaționale /189 5.4.2 Resursele sociale /194 5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor /199 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori /207 5.7 Concluzii /215 Capitolul 6. Stres, strategii de coping și adaptare /217 6.1 Aspecte teoretice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care va trebui țintit mult mai clar în viitoarele strategii de promovare a măsurilor alternative de protecție a copiilor. Lucrarea se încheie cu o sinteză a concluziilor rezultate din fiecare demers de cercetare. În această secțiune se regăsesc idei privind implicațiile practice ale cercetării, precum și multe recomandări importante pentru politicile sociale de protecție a copiilor, dar și sugestii pentru cercetările următoare. În totalitatea ei, dar și prin fiecare capitol în parte lucrarea aduce noutăți în abordarea științifică a complexității adopției. Apreciem
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1985) în general copiii nu par a manifesta confuzie atunci când li se vorbește despre părinții biologici, iar stima de sine nu le este afectată din punct de vedere cognitiv, copiii nu par însă a înțelege mai repede și mai ușor implicațiile adopției Gross, 1997, Chicago, SUA evoluția relațiilor dintre părinții adoptatori și părinții biologici în cadrul adopțiilor proiectate inițial ca fiind "deschise" 41 familii adoptive: care au adoptat copii sugari și 26 mame biologice studiu longitudinal: 1989-1993 interviul părinților adoptatori și a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
186. Într-un studiul longitudinal realizat pe o perioadă de 7 ani, pe un eșantion format din 21 de familii care au acceptat adopția deschisă, Siegel 187 observa că, părinții adoptatori prezintă o stare de confort în raport cu adopția deschisă și implicațiile sale. Nici unul dintre părinți nu s-a simțit amenințat de informațiile pe care părinții biologici le dețineau despre ei. Mulți părinți adoptatori au declarat că s-au simțit mai siguri în manifestarea rolului parental cunoscând și menținând contactul cu familia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pierderii îi determină copilului schimbări atitudinale, reflectate în stări de mânie, de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
195 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este posibil ca expectanțele părinților și gradul de pregătire pentru adopție să nu fie tocmai adecvate. Este o problemă asupra căreia ne vom opri în paginile următoare. Ceea ce dorim însă să subliniem aici este nevoia de informare a părinților cu privire la implicațiile pe care le are vârsta, timpul petrecut în sistemul de protecție, tipul și calitatea formelor de protecție de care a beneficiat pentru a-și forma expectanțe corecte 329. Prin aceasta părinții nu trebuie descurajați să adopte anumite categorii de copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mare măsură, preocuparea proprie de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile adopției și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia de informații suplimentare despre părinții biologici. Și în acest caz, problemele medicale și psihologice prezentate de copil sunt apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]