4,431 matches
-
principiului originii, se impozitează valoarea care este adăugată tuturor bunurilor autohtone, inclusiv valoarea celor care vor fi ulterior exportate, fără însă a fi impozitată valoarea adăugată în străinătate și care se află încorporată în bunurile supuse impozitării 73. Așadar, este impozitată doar valoarea adăugată în interiorul țării, exporturile fiind impozitate, iar importurile fiind scutite. Conform principiului destinației, se impozitează întreaga valoare adăugată realizată în țară și în străinătate, pentru toate bunurile destinate consumului țării respective (exporturile sunt scutite de plata TVA, iar
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ulterior exportate, fără însă a fi impozitată valoarea adăugată în străinătate și care se află încorporată în bunurile supuse impozitării 73. Așadar, este impozitată doar valoarea adăugată în interiorul țării, exporturile fiind impozitate, iar importurile fiind scutite. Conform principiului destinației, se impozitează întreaga valoare adăugată realizată în țară și în străinătate, pentru toate bunurile destinate consumului țării respective (exporturile sunt scutite de plata TVA, iar importurile vor fi impozitate). Taxa pe valoarea adăugată aferentă exporturilor intră în bugetul țării importatoare (care este
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în interiorul țării, exporturile fiind impozitate, iar importurile fiind scutite. Conform principiului destinației, se impozitează întreaga valoare adăugată realizată în țară și în străinătate, pentru toate bunurile destinate consumului țării respective (exporturile sunt scutite de plata TVA, iar importurile vor fi impozitate). Taxa pe valoarea adăugată aferentă exporturilor intră în bugetul țării importatoare (care este și consumatoare), și nu în cel al țării exportatoare. Prin neimpozitarea cu taxa pe valoarea adăugată a mărfurilor destinate exportului și prin impozitarea importurilor la fel ca
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în sumă de 1.000.000 RON. Prin contract, acestea se vând cu încasarea după o perioadă (acceptată de ambele părți) de câteva luni. Din punct de vedere contabil, întreprinderea înregistrează un profit de 200.000 RON (care va fi impozitat în baza legislației în vigoare<footnote În cea mai mare parte a lucrărilor pe care le-am coordonat, am încercat introducerea unor exemple numerice și în ceea ce privește fiscalitatea aplicabilă companiilor. Având în vedere „exuberanța” cu care aceste reglementări se modifică în
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cu politicile asumate de Guvernul României și chiar cu libertatea de exprimare recunoscută și garantată de Constituția României. Dacă admitem că libertatea de exprimare este fundamentală pentru existența democrației europene în România, ne punem întrebarea dacă decizia guvernamentală de a impozita cu o sumă mai mare și de a face deduceri într-un procent mai mic comparativ cu anii anteriori, pentru activitățile ce deservesc sectorul de cercetare-dezvoltare, nu contravine principiilor de existență ale unui stat democratic, prin impozitarea unor venituri ce
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
-i supună pe marii vasali 187. Cea dintâi convocare a Statelor Generale pentru întreagă Franța a avut loc în anul 1302. Filip cel Frumos a întrunit stările privilegiate în legătură cu interdicția papei Bonifaciu al VIII-lea pentru principii laici de a impozita clerul fără autorizarea sa. Interdicția a fost cuprinsă în trei Bule papale succesive: Clericis laicos (1296), Asculta fili și Una sanctam (noiembrie 1301 decembrie 1302)188. Excomunicarea rămânea fără efect. Regele avea de partea sa nobilimea și puternicul patriciat. Față de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1040 ron, presupunînd că eventualele costuri și impozite sînt nule. Dacă rata inflației la sfîrșitul anului 2012 ar fi de 5%, atunci suma de bani economisită și-a pierdut puterea de cumpărare cu 10 ron. Dacă venitul din dobînzi se impozitează cu 16%, atunci din cei 40 ron cîștigați din dobîndă trebuie plătiți la stat aproximativ 6.4 ron. Guvernul a impozitat cîștigul din dobînzi de două ori: întîi direct prin impozit (6.4 ron), apoi indirect prin efectul inflaționist care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atunci suma de bani economisită și-a pierdut puterea de cumpărare cu 10 ron. Dacă venitul din dobînzi se impozitează cu 16%, atunci din cei 40 ron cîștigați din dobîndă trebuie plătiți la stat aproximativ 6.4 ron. Guvernul a impozitat cîștigul din dobînzi de două ori: întîi direct prin impozit (6.4 ron), apoi indirect prin efectul inflaționist care a erodat valoarea banilor acumulați, adică dobîndă real negativă (10 ron). Dacă băncile comerciale au nevoie de noi surse de finanțare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este mai ușor de izolat, deoarece, În cazul unor pierderi catastrofale, efectul nu se resimte În totalitate asupra firmei-mamă, ci doar În limitele capitalului deținut de aceasta. Există, Însă, și inconveniente legate de existența și funcționarea holdingurilor: adesea, profiturile sunt impozitate de mai multe ori: prima dată ca profit al firmei-fiică, a doua oară la transferurile internaționale către firma-mamă, a treia oară ca profit al firmei-mamă și a patra oară ca venit al acționarilor; vulnerabilitatea În fața legislației antitrust și anticapital străin
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe deținătorii de capital financiar. Globalizarea piețelor financiare a reprezentat un proiect de succes al fundamentalismului de piață. În situația în care capitalul fina nci ar este li ber să circule, devine dificil pentru orice sta t s ă-l impoziteze sau să-l regle menteze, deoarece se poate muta în altă parte. Ace st fapt situează capitalul într-o poziție privilegiată, motiv pentru care guvernele trebuie, să țină seama, adesea, mai degrabă, de cerințele capita lul ui internațional, decât de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cărora se interzice prestarea activității, precum și aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiție cu angajatorul. Indemnizația de neconcurență nu este de natură salarială și reprezintă o cheltuială efectuată de angajator fiind deductibilă la calculul profitului impozabil. Ea se impozitează la persoana fizică beneficiară. Indemnizația de neconcurență lunară este de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
vehemente. Există valori pentru care oamenii își sacrifică viața"170, protestează sau devin foarte violenți. Ca exemplu poate fi oferit Marșul sării, care a fost un protest nonviolent inițiat de către Mahatma Gandhi împotriva măsurii luate de către Imperiul Britanic de a impozita sarea în India colonială. Acesta s-a desfășurat în anul 1930 sub forma unei deplasări în masă condusă de Gandhi din localitatea Sabarmati Ashram către Dandi (Gujarat) și la care a participat un număr impresionant de indieni, motivați să lupte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
contrar emiterea acestora fiind inutilă, întrucât scopul pentru care s-au emis este eliminarea crizei economice, spre binele mediului de afaceri. Impulsul fiscal produce creșterea veniturilor contribuabililor - persoane fizice și juridice. Aici, trebuie să se observă următoarele: a. veniturile, fiind impozitate prin intermediul impozitelor directe, nu vor putea folosi atât de mult nici pentru sporirea consumului, nici pentru creșterea volumului investițiilor în calitatea lor de venituri nete, astfel cum, după prelevarea impozitelor, sunt încasate de către contribuabili dacă scăderea cotelor de impozit este
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
publică evenimente dureroase pentru o parte a națiunii și că atâta vreme cât va trăi el această pretinsă sărbătoare nu va fi celebrată." Se murmură împotriva acestei decizii, riguroase poate; se bombănea deja împotriva legii asupra contribuției funciare, cu privire la faptul că nu impozita venitul decât cu patru la sută; se cârtea în fine împotriva legii rurale: se reproșa proprietarilor că nu fac niciun sacrificiu. Toate aceste fapte, dintre care unele ar fi trecut neobservate în mod obișnuit, fură adunate și comentate când se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
contrar emiterea acestora fiind inutilă, întrucât scopul pentru care s-au emis este eliminarea crizei economice, spre binele mediului de afaceri. Impulsul fiscal produce creșterea veniturilor contribuabililor - persoane fizice și juridice. Aici, trebuie să se observă următoarele: a. veniturile, fiind impozitate prin intermediul impozitelor directe, nu vor putea folosi atât de mult nici pentru sporirea consumului, nici pentru creșterea volumului investițiilor în calitatea lor de venituri nete, astfel cum, după prelevarea impozitelor, sunt încasate de către contribuabili dacă scăderea cotelor de impozit este
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
datorii. Da` dacă ajung acolo se cheamă că mai avem puțin și așteptăm să introducă ăștia și cartelele. Hai, Gore, dă un șpriț, că ai deja cont! Măcar aici să ai, că la bancă nu mai e o sfârâială, se impozitează dobânda. E clar, demisionez din partid, independent mă fac! 24.06.2010 Fantoma Am o fantomă În casă! Vocea lui Sandu Șpriț nu reușește să acopere muzica de pe terasă, dar Gore și Gicu care sunt foarte atenți de fiecare dată
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lăsăm brendul național, că vorbirăm despre el cu altă ocazie, ce-a fost, a fost, Elenuca e fâșneață și știe pe unde se scoate cămașa de noapte. Hai să lăsăm impozitarea maneliștilor, fiindcă aici sunt de acord cu ea, aș impozita și venirea soacră-mii pe la mine, dar nu mă numesc Boc. Hai să nu mai spunem nimic de caniculă, ea are leac cu gheață, cu bere și cu vin. Și, dacă are senzația că fugim de cârciumă, se Înșeală amarnic
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fiscală folosită. Deoarece marile nevoi financiare ale statelor nu mai puteau fi satisfăcute de impozitele directe pe venit, În lipsa unui aparat fiscal atât de perfecționat Încât să poată descoperi și măsura exact toate veniturile realizate de contribuabili, spre a le impozita În așa fel Încât produsul acestor impozite să poată face față marilor cheltuieli necesare, se recurge din ce În ce mai mult la impozite indirecte. Apare, astfel, o tendință din ce În ce mai 82 Idem, p. 108 89 accentuată de a pune la temelia sistemelor fiscale impunerea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Aceasta În condițiile În care, la Începutul anilor ’80, prelevările obligatorii depășeau În Franța 40% din PIB. Aceste date reflectă pe de o parte faptul că economiile țărilor dezvoltate au funcționat eficient asigurând obținerea unor venituri ridicate care să fie impozitate iar, pe de altă parte, tradiția existentă În multe din aceste țări, În special În SUA, Marea Britanie, Suedia și Germania, precum și dorința de a asigura echitatea impunerii lucru care nu se poate realiza decât cu ajutorul impozitelor directe. Pe de altă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Idem 98 Deoarece marile nevoi financiare ale statelor nu mai puteau fi satisfăcute de impozitele directe pe venit, În lipsa unui aparat fiscal atât de perfecționat Încât să poată descoperi și măsura exact toate veniturile realizate de contribuabili, spre a le impozita În așa fel Încât produsul acestor impozite să poată face față marilor cheltuieli necesare, se recurge din ce În ce mai mult la impozite indirecte. Apare, astfel, o tendință din ce În ce mai accentuată de a pune la temelia sistemelor fiscale impunerea pe cheltuieli, nu pe venituri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
evidențiază preferința către vacanțe fiscale mai lungi. Aplicarea scutirilor este, de obicei, restricționată pentru Întreprinderi care desfășoară activități offshore, precum centrele de finanțare internaționale, centrele de coordonare și sediile centrale ale companiilor operaționale, preferându-se ca profiturile acestora să fie impozitate la cote foarte mici, cum este cazul În Barbados, Cipru, Irlanda, Mauritius și Singapore. Alte țări oferă reduceri la cota la rata impozitului pe venitul societății pentru anumite tipuri de activități. În Irlanda, reducerea cu 10% a ratei la profiturile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
străine a fost proliferarea Într-o formă covârșitoare a societăților comerciale cu participare străină, având un aport străin redus la capitalul social. În același timp, aceste societăți au obținut profituri mari care au fost transferate În străinătate, fără a fi impozitate În țara noastră, ceea ce echivalează cu un export de produs național. Pe un plan mai larg, se consideră că opțiunea statului pentru acordarea de stimulente fiscale prin reducerea impozitului pe profit urmărește, pe de o parte, susținerea tipurilor de investiții
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
evoluția consumului. În acest sens, consumul actual și cel viitor este supus aceleiași cote de TVA, astfel Încât comportamentul de consum nu este influențat. Consecința ar fi că un venit actual economisit ar crește În viitor cu echivalentul dobânzii care este impozitat cu o cotă de impozit 200 Chrystal K. A., Lipsey G. R., Economia pozitivă, Ed. Economică, București, 1999, p. 678 266 direct, iar câștigul net din dobândă ar putea fi consumat suplimentar comparativ cu consumul perioadei actuale. În raport cu observațiile anterioare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
distribuire a dividendelor, mai curând decât al creșterii resurselor proprii de finanțare. Distribuirea de dividende va depinde de reglementarea fiscală (fiscalitatea Întreprinderii și fiscalitatea personală), de dreptul societăților și de relațiile dintre acționari și conducători. Investitorii (acționarii) care sunt puternic impozitați pe veniturile obținute din dividende vor vota În adunarea generală a acționarilor pentru distribuirea unui dividend mai redus, În favoarea profitului reinvestit, deci a maximizării valorii Întreprinderii și a părții din patrimoniul cuvenit fiecărui acționar. Prin urmare, finanțarea din resursele de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
au cumpărat din România bunuri În valoare ce depășește 250 RON dovedită cu factură. La rândul său, noul sistem de impunere a veniturilor persoanelor fizice a fost conceput pe două mari categorii de venituri. Prima categorie include veniturile care se impozitează cu cotă unică de 16%, și anume: salarii, venituri din activități independente, cele din cedarea folosinței bunurilor, din pensii și activități agricole, din premii și alte surse. A doua categorie cuprinde venituri care se impozitează cu alte cote, cum este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]