1,390 matches
-
cardul de înregistrare laminat al mașinii, plasat pe axul volanului: Nestor J. Albanese, St. Andrews, numărul 1236 Sud, L.A., Dunkirk-4619. Se gândi la posibilitatea ca Albanese să fie asasinul - mințind apoi despre furtul mașinii - și o desființă ca fiind total improbabilă. Se gândi la furia cu care ucigașul își măcelărise victima, la sângele rece necesar ca s-o transporte cu mașina prin traficul nebun din L.A. în noaptea de Anul Nou. De ce? Specialistul îl strigă: — E pentru tine, Upshaw. Danny se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
tip singuratic, iar terapeutul de la Lex menționase că Marty fusese repartizat unui lucrător federal, pe care nu-l contactase încă și nici nu-i comunicase adresa la care urma să stea în momentul sosirii la Los Angeles. Deși era foarte improbabil, Danny îi spuse lui Karen să verifice în dosarele secției eventualele cazuri de intrare prin efracție în care erau implicați cântăreți de jazz și dacă apărea cumva și un complice cu arsuri pe față, un pasionat de jazz. Fata a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
i se umezesc ochii și se văzu cum clădește capetele de acuzare pentru Ellis Loew cu probele strânse de Danny, devenind el însuși faimos. Monstrul Wolverină ajungea în camera de gazare, trimis acolo de ei amândoi și de cel mai improbabil prieten bun pe care l-ar fi putut avea un polițist cu grad mare: Buzz Meeks. Mal își șterse ochii. Stivui frumos foile și fotografiile. Văzu pe marginea unui raport despre investigațiile din ghetoul negrilor un scris de femeie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
spre casă, încercând să mă dezmeticesc. Nu fi îngrijorat de paloarea mea. Acum mă simt mult mai bine. Toshimitsu vedea că stăpânul său trecuse printr-o întâmplare nefericită. De mai mulți ani, era slujitorul apropiat al lui Mitsuhide, așa că, era improbabil ca un asemenea lucru să scape atenției lui. Totuși, nu avu necuviința de a-l lua la întrebări. Bătrânul vasal se grăbi să se ocupe de nevoile stăpânului său, cu speranța de a-l înveseli. — Ce-ați zice de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spus dacă or fi fost pașii unui om apropiindu-se sau doar căderea frunzelor de toamnă. Zi și noapte, se veghea cu mare grijă pentru a nu fi spionați, chiar și în locuri unde prezența inamicului ar fi fost extrem de improbabilă. Astfel, până și în grădina ceainăriei, stăteau de gardă samurai. Acum, unul dintre străjeri se apropiase de ceainărie și stătea aplecat în fața ușii. După ce-i dădu o scrisoare lui Mitsuharu, se retrase puțin, așteptând nemișcat ca o stâncă. Curând, dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nobutada și Nagato se simțeau stânjeniți, întrebându-se dacă se cuvenea, într-adevăr, ca acei negustori să vorbească atât de franc. În același timp, se întrebau de ce îi învrednicea Nobunaga cu favorurile lui pe oamenii aceia de rând. Era foarte improbabil ca Nobunaga să-i tolereze drept prieteni numai fiindcă erau maeștri ai ceaiului. Pe Nobutada, conversația îl plictisea. Nu i se trezi interesul decât când discuțiile dintre tatăl său și cei doi neguțători se îndreptară spre subiectul pământurilor din miazăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cucerind pământurile unul de la altul, când pierzându-le din nou. Era de așteptat că acum Katsuie se gândea să medieze acele vechi discordii, pentru a-și putea concentra toate puterile asupra confruntării cu Hideyoshi. Dar încăpățânarea și mândria lui făceau improbabile șansele de a reuși să ducă la îndeplinire o strategie atât de subtilă. La două zile după ce trimisese în miazănoapte scrisoarea către clanul Uesugi, Hideyoshi anunță plecarea armatei în Ise. Își împărți forțele în trei divizii, avansând pe trei drumuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
În mod obișnuit, asemenea planuri ar fi fost strict secrete - nefiind nicidecum cazul să i se arate vasalului unei provincii dușmane - dar Kazumasa renunță la orice îndoieli asupra intențiilor lui Hideyoshi și începu să studieze planurile. Kazumasa știa că era improbabil ca Hideyoshi să construiască o clădire mică, dar rămase uluit de grandoarea proiectului. Când Osaka fusese cartierul general al călugărilor-războinici din Honganji, fortăreața acestora ocupase o întindere de o mie de metri pătrați. Conform planului lui Hideyoshi, aceasta acea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Castelul Kuwana? Ce s-a întâmplat acum de ai aflat despre tratatul lor de pace ilicit și ai dat fuga încoace? Îl făceau pe Tadatsugu cu ou și cu oțet. Înainte de toate, era vorba de Hideyoshi, un om care era improbabil să conceapă un plan care să fie divulgat înainte de termen. Pentru Tadatsugu, această justificare era de ajuns. În fața nemulțumirilor unanime, însă, nu putea decât să le privească indignarea și insultele cu resemnare și să le prezinte scuzele lui, cu respectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ar putea ca ea să nu mai fie în viață. Poate ar trebui să stai și tu de partea asta a mesei înainte să începi să mă critici pentru că folosesc termeni ca „probabil”. Nici nu-ți poți imagina ceva mai improbabil decât să fii acuzat că ți-ai ucis soția atunci când tu știi foarte bine că n-ai făcut-o. — Ascultă, Wilt, zise sergentul. Eu nu-ți critic limbajul, crede-mă. Pur și simplu încerc, cu toată răbdarea de care dispun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ani de viață. Picnicul de Ziua Muncii din 1952, când am deschis gura să casc și am lăsat să intre o albină pe care, cuprins de panică și dezgust, din întâmplare am înghițit-o, în loc să o scuip; sau, și mai improbabil, momentul în care mă pregăteam să urc în avion pentru o călătorie de afaceri, cu numai șapte ani în urmă, cu tichetul de îmbarcare ținut lejer între degetul mare și mijlociu, și când, îmbrâncit de la spate, am scăpat tichetul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
am văzut înainte de a mă vedea el pe mine. Dumnezeu știe ce vorbe neinspirate mi-ar fi scăpat de pe buze dacă n-aș fi avut acele zece sau douăsprezece secunde pentru a absorbi șocul. Și nu mă refer numai la improbabilul fapt de a-l vedea acolo, lucrând ca angajat într-un anticariat, ci și la aspectul lui fizic, radical schimbat. Tom fusese întotdeauna un tip îndesat. Fusese blestemat cu unul din trupurile acelea de țăran cu oase mari, clădite pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Începuse la Chicago, ca vânzător la raionul de parfumerie de la Marshall Field’s. După doi ani, avansase până la poziția ceva mai însemnată de asistent de decorator de vitrine și fără îndoială aici ar fi rămas dacă nu ar fi fost improbabila căsătorie cu Bette (pronunțat „bet“) Dombrowski, fiica mai mică a multimilionarului Karl Dombrowski, în mod obișnuit numit Regele Scutecelor din Midwest. Galeria de artă pe care a deschis-o Harry în anul următor s-a făcut în întregime pe banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a văzut-o. După șaisprezece ani de viață conjugală alături de Bette, viitorul angajator al lui Tom a cedat, în cele din urmă. Nu în fața unei pasiuni mărunte, ilicite, ci a unei beții delirante, în toată regula, o iubire arzătoare și improbabilă. Iar ambițiosul Dryer, atât de disperat să își expună opera la Dunkel Frères, s-a lăsat sedus de bărbatul îndesat, în vârstă de 50 de ani. Sau poate a fost invers, și Dryer a fost cel care a comis actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dar amabilul Stanley Chowder, experimentat tunzător de iarbă, abil jucător de pocher și un derviș al ping-pongului, pasionat de filme americane vechi, veteran al Războiului din Coreea, părinte al unei fiice în vârstă de treizeci și doi de ani cu improbabilul nume de Honey - învățătoare la o școală publică, locuind în Ohio. Stanley are șaizeci și șapte de ani, dar se ține bine pentru vârsta lui, cu un păr des și ochi albaștri și limpezi. Pe la un metru șaptezeci și cinci, îndesat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ca și tine, dragul meu Antonio! * Era gata să rostească dictonul lui favorit: nu toate coincidențele sunt Întâmplări, dar ce bine că s-a oprit la vreme! Ce prezicere rea i-ar fi făcut tânărului! Nu numai rea, ci și improbabilă. Vorbește Întors spre tânăr, dar i se adresează mai degrabă proaspetei lui soții, care Îl ascultă, ca totdeauna, cu ochii sclipind de o discretă inteligență. Probabil În astfel de momente a fost absorbit și tânărul de aura erotică a tăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
rog, ambele au oricum același tarif, asta dacă nu cumva beneficiați de reducere. Cu multă trudă, Îi ștampilă femeii un bilet. — Mulțumesc mult, rosti apăsat statuia. Mi-ați mai putea face un serviciu? Din intonație, părea că asta era la fel de improbabil ca și eventualitatea ca Lesley (sau oricine altcineva) să fi terminat și Înțeles „O scurtă istorie a timpului“. Cu o uitătură scurtă azvârlită peste umăr, femeia Își extinse rugămintea și În direcția mea, considerând, În mod evident, că Lesley era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cade mai repede din cer pe pământ. Când cantitatea de lumină prevăzută pentru o zi se epuizează, atunci ziua se termină și vine noaptea.” Așa îmi explicase el ziua și noaptea, iar eu îl crezusem, căci nu mi se părea improbabil ca lumina să cadă. Însă în iarna lui 1980, toate astea erau niște povești răsuflate, în care nu mai credeam. Și în relația mea cu fetele începuse să se schimbe ceva. Ele nu mai erau doar interesante, ca Anna sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
surâzătoare aprobare din partea companiei. Va trebui să ținem seama, de exemplu, de faptul că producția de sicrie, coșciuge, racle, urne și copârșeie pentru uz uman stagnează din ziua În care oamenii au Încetat să mai moară și că, În cazul improbabil În care Încă mai există câteva În vreun atelier sau altul de tâmplărie cu o administrație conservatoare, va fi ca acea micuță rosette de malherbe, care, transformată În trandafir, n-a putut dura mai mult decât timpul scurt al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
doar, această mică moarte cotidiană care sunt eu, aceasta care, chiar În cele mai mari dezastre, e incapabilă să Împiedice viața să continue, Într-o zi veți afla ce este Moartea cu literă mare, În momentul acela, dacă ea, fapt improbabil, vă va da timp pentru asta, vă veți da seama de diferența reală care există Între relativ și absolut, Între plin și gol, Între a fi Încă și a nu mai fi, și când vorbesc de diferența reală mă refer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ca unic far al activităților sale viitoare și, fără ca probabil să-și dea seama de ironia macabră, i-au spus să-și vadă de viața ei. Și și-a văzut, crezând că, În caz de vreo nelămurire sau de vreun improbabil echivoc, avea să aibă Întotdeauna spatele acoperit, avea să existe mereu cineva, un șef, un superior ierarhic, un ghid spiritual, căruia să-i ceară sfat și Îndrumare. Nu este de crezut, totuși, și acum vom intra În sfârșit În analiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
părea fără sfârșit; urmări fragmentele de piatră duse de vânt. Se întreba cum era atmosfera. După câte știau despre condițiile locale, putea foarte bine să fie vorba de o zi liniștită de vară. Dar era o ipoteză mai mult decât improbabilă. Globul era prea mic pentru a produce un climat foarte violent, ca pe Jupiter. de exemplu. Se consola cât de cât știind că nu putea fi mai rău. Capriciile climatului local alcătuiau esențialul discuțiilor lor, ― Nu putem merge nicăieri, observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cetății sfinte. De asemenea, din punct de vedere politic, ar părea ciudat ca în ajunul Paștelui, o sărbătoare care celebrează eliberarea de dominația străină, Pilat să fi dorit să provoace populația iudaică și să incite naționalismul evreu. În plus, la fel de improbabil ar fi ca mai marii preoților, care au cerut moartea lui Isus, să fi dorit să pară complet indiferenți față de sensibilitatea iudaică cu privire la morți sau la impuritatea cadavrului și pângărirea țării. E mult mai plauzibil ca preoții să nu fi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
luna a treia, poporul a oferit o hecatombă și „a făcut jurământ lui Yhwh, cu glas tare, cu strigăte, cu sunet de trâmbițe și corni” (v.14a, ebr. ûbitĕrûăh). Lăsând la o parte problema istoricității reformei patronate de regele Asa (improbabilă!, cf. 2Reg 15,9-24), notăm că sărbătoarea alianței este celebrată luna a treia, indicație ce lipsește în 2Reg 15. Ne aflăm în fața unei alternative: cu privire la aceste evenimente, sau Cronicile se inspiră din tradiții autonome proprii, sau ne prezintă practica liturgică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
înseamnă să te poți întinde cu voioșie din toate mădularele. Puteți să vă închipuiți în temnița aceea un om obișnuit să trăiască pe înălțimi și pe puntea superioară a vapoarelor? Ce? Poți fi închis în temniță și să fii nevinovat? Improbabil, cu totul improbabil! Dacă ar fi așa, raționamentul meu n-ar mai face două parale! Refuz să examinez, fie și măcar pentru o clipă, ipoteza că nevinovăția s-ar vedea silită să trăiască gheboșată. De altminteri, nu putem afirma nevinovăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]