5,426 matches
-
și acesta, sub numele de transmodernism. Eu avansez întîi și întîi conceptul de transmodernitate, ca pe o nouă cale de abordare a produsului cultural în general, și a celui poetic / plastic în articular. ș...ț Noua paradigmă explorează tăcerea sub-/inconștientului, masa colectivă de arhetipuri / anarhetipuri, descojește, dezvăluie maya de pe simboluri, taie în două concepte îmbătrînite, reînsămînțează în frageda țarină a semioticii / retoricii mituri antropologice / ontologice, reasamblează fragmente de cosmos, într-un haosmos (sic! - n.n ) anticipator de alte și alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
justifică dezbateri în acest sens”, ne-a declarat Pieleanu. Cu toate că unii forumiști au depășit limitele, majoritatea reproșează maghiarilor un singur tip de comportament. Profesorul Hanibal Dumitrașcu susține că acest dezbateri alimentează un tip de ură reziduală, mai degrabă la nivelul inconștientului colectiv, decât la nivelul conțientului fiecărui individ. Sunt rămășițe ale propagandei, ale metodelor de învrăjbire folosite în comunism. Problema este că reconcilierea româno-maghiară, la nivel de state, nu a avut loc, așa cum a avut loc reconcilierea franco-germană. Ar trebui promovat
De ce românii urăsc maghiarii? Ce au răspuns internauții, ce spun sociologii și psihologii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79531_a_80856]
-
valoare aceste noutăți merită o atenție specială. Ilina Gregori, lansând noi "piste de relectură șșiț de reinterpretare... dezvăluie în paginile operei lui Eminescu anticipări ale psihologiei abisale jungiene și elemente ale unei concepții moderne despre istorie, ținând seama de rolul inconștientului ca factor genetic al civilizației. în plus, autoarea descoperă în scrierile sale elemente care anticipează hermeneutica modernă, de inspirație freudiană, a istoriei. Cititorul întâlnește și un Eminescu precursor al suprarealismului, iar în concepțiile desprinse din corespondența sa, cercetătoarea descifrează "o
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
creierului care controlează acele acțiuni s-au activat, demonstrând astfel nu numai că subiecții aud ceea ce le spuneau cercetătorii, dar puteau întelege și răspunde în consecință. Este, totuși, dificil de precizat dacă reacțiile cerebrale sunt executate în mod conștient sau inconștient, fără supunerea la alte cercetări. Tocmai de aceea, specialiștii plănuiesc să iși continuie analiza. Extrapolând noua decoperire, electroencefalogramele ar putea duce la descoperirea unor moduri de comunicare cu pacienții aflați în stare neurovegerativă. Abilitatea de a comunica cu oamenii odată
O simplă encefalogramă poate detecta semne de conştienţă la persoanele aflate în stare neurovegetativă () [Corola-journal/Journalistic/68334_a_69659]
-
existe și indivizi cu urechea perfectă, în stare să descrie cea mai fină abatere de la pronunția "oficială". Din spectaculoasa demonstrație a lui Bernard Shaw aș reține mai degrabă sensul metaforic: limba fiecăruia dintre noi e rezultatul unui proces - conștient sau inconștient, în proporții greu de stabilit - care ne marchează trecerea prin lume. Într-o conferință, "Speaking in Tongues", susținută în decembrie 2008 la New York Public Library, prozatoarea Zadie Smith descrie felul în care vocea ei (accentul și lexicul) s-au modificat
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
video-ul de mai jos și cu siguranță își vor schimba părerea. Fotbalul este un sport de contact, iar jucătorii simt asta pe propria piele în fiecare partidă pe care o dispută. Capete sparte, fețe însângerate, picioare rupte, jucători rămași inconștienți pe teren. Cam astea ar fi cuvintele cele mai potrivite pentru a transmite prin ce au trecut protagoniștii celor mai dure contacte din fotbal ale anului. Cei mai implicați în aceste contacte s-au dovedit a fi portarii, a căror
Topul celor mai dure contacte din fotbal în 2012. Video șocant by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75394_a_76719]
-
zgomote ca obiecte; Michael Hamburger, acum trăitor în Anglia, dar născut și educat la Berlin, sublinia că "traducătorii sunt cei mai indicați să vorbească despre poezie și muzică". Uscățiv, cu haină de catifea khakee (galben-verzui-cafenie) și cravată grenat, argumenta imitarea inconștientă a muzicii, în timp ce Charles Thomlinson considera că e mai importantă relația muzicii cu pictura. Părea un lord din filme, cu părul alb-roșcat, ondulat, pieptănat în sus, cu ochelari, sprâncene roșcate, haină de tweed și mai ales cu o fizionomie ca
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
în fiecare dimineață, latră și mușcă oamenii. Convins de această afirmație, Iulian Urban adaugă: "D-le ministru Stroe ce părere aveți? Sau veți aștepta ca un copil să moară și lângă Secția 25 Poliție ca să îl sancționați pe acest polițist inconștient?". Polițiștul respectiv ar trebui să fie demis, din perspectiva lui Iulian Urban, pentru inconștiență. Cine este mai rău: polițiștul care hrănește câinii maidanezi din curtea Secției de Poliției sau cel care instigă la demiterea unui om, vinovat că se gândește
Instigare: Urban îi cere lui Radu Stroe să demită un polițist care hrănea maidanezi. Cine este mai rău? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72810_a_74135]
-
nu este mai puțin viguroasă decât toate aceste mișcări care sunt în mod constant asociate cu ruptura survenită în zorii secolului al XX-lea." Unul dintre fenomenele cele mai eclatante ale culturii vieneze a fost fără îndoială Psihanalistul și desco-pe-rirea inconștientului. Este chiar titlul capitolului în care Roxana Melnicu întreprinde o sinteză a celor știute din enorma bibliografie consacrată acestui fenomen și protagoniștilor săi. Cu o salutară importanță acordată intruziunii anecdoticului în demersul său, care, altfel, poate, ar fi devenit fastidios
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
Bratu Iulian Dirk Kuyt a oferit o imagine groaznică, după accidentarea suferită, marți, în urma ciocnirii cu Jonathan de Guzman. Evenimentul violent a avut loc la antrenamentul naționalei Olandei, iar cei doi s-au prăbușit pe teren inconștienți. Patrik Kluivert, asistentul selecționerului Louis Van Gaal, a fost primul care a reacționat, chemând salvarea, scrie gsp.ro. Văzându-i pe gazon, inerți, Van Persie a reacționat înaintea medicilor și a fugit spre vestiar pentru a aduce trusa de prim-
Imagine teribilă cu Dirk Kuyt, după o ciocnire cu un coechipier by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74835_a_76160]
-
Google) Oana Zăvoranu a fost dusă de urgență la spital, joi dimineață, în stare de inconștiență. Oana Zăvoranu a fost dusă la Spitalul Floreasca, după ce un apel la 112 a fost făcut de la locuința vedetei. La venirea ambulanței, Oana era inconștientă. Surse din anturajul vedetei susțin că Oana Zăvoranu a ajuns în această situație din cauza excesului de pastile de dormit.
Oana Zăvoranu, dusă de urgență la spital by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72470_a_73795]
-
Rezultatul procesului este de obicei o modificare de formă, uneori și o alunecare semantică. Etimologiile populare sunt, formal, asemănătoare sau chiar identice cu jocurile de cuvinte, cu calambururile bazate pe omonimie sau paronimie. Le diferențiază intenția: pura etimologie populară e inconștientă și spontană, în vreme ce calamburul e produs cu scop ludic și cu clara percepție a diferenței dintre cuvintele pe care le suprapune. E greu de spus dacă lipsus a fost o greșeală autentică, preluată apoi de vorbitori care doar ironizau incultura
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
8 versuri repetate. Atent la detalii, poetul utilizează timpul durativ al imperfectului, cu o singură excepție, cea a versului decisiv și repetat, aflat la perfectul compus și destinat să marcheze dispariția punctuală ( S-au dus în umbră zîmbitori): generațiile trec, inconștiente, în decorul mirific al naturii mereu reînviate, dar trecerea dincolo de Styx se petrece la Macedonski fără crispare, cu gesturi hieratice și zîmbete. Poezia despre moarte s-a transformat aici într-o poezie despre frumusețea vieții. Concentrarea efectelor poetice pe un
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
pe Bianca pentru alegerea făcută, chiar îmi e milă de ea, dar pentru milioane de adolescente, avortul trece ca o bagatelă, ca un chestie peste care se poate trece ușor, când în fapt el implică atât de multe! Din cauza unor inconștienți ca cei ce defilează cu Bianca pe prima pagină, România are încă 500.000 de avorturi pe an, iar întreruperea de sarcină este prima metoda contraceptivă la noi! Asta în 2013 când sunt atâtea soluții pentru ca astfel de drame să
Huidu: Mi-e milă de pitzi siliconata, dar avem o problemă gravă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71656_a_72981]
-
fi considerate ca justificate, în mod obiectiv, de către un observator rezonabil care reprezintă societatea. Cu alte cuvinte, în cazurile în care se solicită recuzarea unui judecător, cercetarea trebuie să stabilească nu dacă a existat în fapt subiectivism conștient sau inconștient din partea acestuia, ci dacă o persoană rezonabilă și bine informată ar percepe existența unui atare subiectivism (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 20
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
prevăzut în anexa nr. 5 la Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.410/2016, dat fiind faptul că din partea pacientului care se prezintă la unitatea sanitară în stare gravă, sedat, intubat, inconștient, hipoacuzic și altele asemenea nu se poate obține acordul privind comunicarea datelor medicale personale, ținând cont că informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 6 din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265420]
-
din Trilogia culturii 4, e evidență intenția filosofului de a defini spiritul creator și din altă perspectivă decît cea retoric-stilistică. Se cunoaște faptul că pentru Blaga stilul e o componentă inconștiență a oricărei creații culturale, determinată de funcționarea categoriala a inconștientului. Un inconștient organizat categorial propune și Jung într-un studiu 5, Comentariu psihologic la «Bardo Thodol». Această altă perspectivă (în gîndirea blagiana) ține seama de faptul că opera artistică e definită printr-o substanță. Definirea acestei substanțe „sub înfățișarea ei
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
oameni; pe scurt, un simbol da de gîndit”8. Teoria implicită a imaginarului, prezența în gîndirea lui Lucian Blaga, demonstrează o teza fundamentală: aceea că spiritul creator de cultură se definește prin integralitate, deci prin participarea, în actul creației, a inconștientului și conștiinței. Se cunosc rezervele filosofului român față de abordările psihanalitice (de tip freudian) ale inconștientului. Direcția psihanalitica, în raport cu care e mai concesiv e cea jungiană. Rezumînd (în cap. „Celălalt tărîm”, din Orizont și stil ) ideile jungiene, Blaga nu ezită să
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
gîndirea lui Lucian Blaga, demonstrează o teza fundamentală: aceea că spiritul creator de cultură se definește prin integralitate, deci prin participarea, în actul creației, a inconștientului și conștiinței. Se cunosc rezervele filosofului român față de abordările psihanalitice (de tip freudian) ale inconștientului. Direcția psihanalitica, în raport cu care e mai concesiv e cea jungiană. Rezumînd (în cap. „Celălalt tărîm”, din Orizont și stil ) ideile jungiene, Blaga nu ezită să constate impregnarea lor cu anumite prejudecăți și un anume sentimentalism „care ne ține legați de
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
e cea jungiană. Rezumînd (în cap. „Celălalt tărîm”, din Orizont și stil ) ideile jungiene, Blaga nu ezită să constate impregnarea lor cu anumite prejudecăți și un anume sentimentalism „care ne ține legați de luminozitatea conștiinței”. Blaga scrie: „Iată deci aria inconștientului îmbogățita simțitor, întîi cu înjghebări psihice compensatorii față de conștiință, al doilea cu conținuturi de proveniență ancestrala, și al treilea cu devansări ale conștiinței”9. Apropierile dintre pozițiile blagiene și cele jungiene sînt mult mai adînci și semnificative decît lasă filosoful
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
revelator, e studiul lui Blaga „Despre personanță” (din Orizont și stil, 1935). Corespondentul acestui studiu, în gîndirea jungiană, e „funcția transcendență”10. În „Despre personanță”, așadar, Blaga, desi refuză să accepte ideea că ar putea exista, în cadrul conștiinței, enclave ale inconștientului „care prin ele înșile să fie recunoscute ca atare” - „deoarece cunoașterea inconștientului aparține în întregime spiritului teoretic” - constată prezenta în viață conștientă a unor procese ale căror semantisme se pot clarifica doar printr-o integrare a lor într-o realitate
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
Corespondentul acestui studiu, în gîndirea jungiană, e „funcția transcendență”10. În „Despre personanță”, așadar, Blaga, desi refuză să accepte ideea că ar putea exista, în cadrul conștiinței, enclave ale inconștientului „care prin ele înșile să fie recunoscute ca atare” - „deoarece cunoașterea inconștientului aparține în întregime spiritului teoretic” - constată prezenta în viață conștientă a unor procese ale căror semantisme se pot clarifica doar printr-o integrare a lor într-o realitate mai largă decît conștiința. E vorba de ceea ce filosoful numește „efulgurațiuni ale
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
aparține în întregime spiritului teoretic” - constată prezenta în viață conștientă a unor procese ale căror semantisme se pot clarifica doar printr-o integrare a lor într-o realitate mai largă decît conștiința. E vorba de ceea ce filosoful numește „efulgurațiuni ale inconștientului”. Între acestea, enumeră: ciudate și neașteptate uitări, gesturi intercalate fără noima în momentele de destindere și absența, fapte străine de noi și totuși ale noastre, visul. Există, așadar, la Blaga, o dublă sursă a semantismelor spiritului creator. Fenomenul prin care
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
Între acestea, enumeră: ciudate și neașteptate uitări, gesturi intercalate fără noima în momentele de destindere și absența, fapte străine de noi și totuși ale noastre, visul. Există, așadar, la Blaga, o dublă sursă a semantismelor spiritului creator. Fenomenul prin care inconștientul penetrează lumea conștiinței e numit de Blaga, printr-un concept insolit, „personanță”, derivat din etimonul latinesc „personare” (a răsună din toate părțile). Există două modalități de manifestare a personanțelor: una ce ține de nuanțarea lumii conștiinței și o alta în
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
conștiinței e numit de Blaga, printr-un concept insolit, „personanță”, derivat din etimonul latinesc „personare” (a răsună din toate părțile). Există două modalități de manifestare a personanțelor: una ce ține de nuanțarea lumii conștiinței și o alta în care „iradiațiunile inconștientului în conștiința au un aspect (...) mai compact și mai palpabil”. Insistînd asupra prezenței permanente a conștientului în conștiința, filosoful enunța, în fond, ideea integralității spiritului creator, creațiile spirituale resimțindu-se cu deosebire de pe urma personanțelor. Distanțîndu-se de teoria psihanalitica a sublimării
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]