744 matches
-
alt set de reguli (a se vedea exemplul de mai sus). În cele ce urmează voi face o analiză informațională pentru fiecare dintre condițiile propuse de Arrow și voi răspunde întrebărilor „ce”, „cum”, și „de ce” folosirea acestor condiții conduce la inconsistență. Voi începe cu o condiție care uneori este ignorată și care este încorporată în definiția FBSA, anume tranzitivitatea. a) Prin tranzitivitatea relației de preferință socială, Arrow are în vedere o condiție care pare rezonabilă. Să ne imaginăm că suntem într-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problemă poate fi abordată pe o asemenea cale și că, în restul condițiilor egale, ancheta în scris produce mai multe erori generate de chestionar decât cea orală. g. La ancheta în scris nu avem nici o șansă să eliminăm ambiguitatea, imprecizia,inconsistența sau caracterul lacunar al unor răspunsuri. Altfel spus, cercetătorul este în întregime la mâna subiectului și nu mai poate interveni, ca în cazul discuției prin viu grai, pentru a completa și clarifica răspunsurile primite. În sinteză, în tabelul de la p.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oricărui intervievat să se regăsescă în raportul final de cercetare. Acest raport n-ar trebui să fie, așadar, o sinteză a cercetătorului în care s-au pierdut pe drum vocile subiecților (apud Fontana și Frey, 1994). În ciuda multor exagerări și inconsistențe teoretico-metodologice - cum este, în opinia noastră, și cea de mai sus -, postmoderniștii, cultivând nevoia flexibilității, tratării subiecților cercetării ca ființe umane complexe și ca parteneri, și-au adus contribuția la dezvoltarea unor strategii concrete de investigare, inclusiv pe planul îmbinării
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Prin repetări și experiențe succesive, se structurează scheme comportamentale, care asigură formarea unui sistem coerent, cu semnificații clare pentru partenerii în acțiune, generând la copil un tip de atașament sigur. Absența fizică a persoanei care acordă îngrijiri sau incoerența și inconsistența stimulilor, impredictibilitatea cu care îl invadează sau îl lasă în așteptare, oscilațiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor, bruschețea manipulărilor sau absența oricărei atingeri creează un haos în interpretări care nu lasă loc sistematizărilor și decodărilor necesare și ca urmare vor
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
stiluri de atașament, ce reprezentau natura interacțiunii dintre protector și copil: * atașamentul securizant, în care protectorul este sensibil și răspunde nevoilor acestuia; * atașamentul evitant, în care protectorul este distant și nu este disponibil; * atașamentul anxios-ambivalent, în care protectorul prezintă o inconsistență în comportamentul său ori nu răspunde deloc. 4.2. Modele internalizate de reprezentare a atașamentului Conform lui Bowlby, în primul an de viață, un copil, prin experiențele timpurii cu persoanele de îngrijire, dezvoltă o reprezentare mintală a sinelui și a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
are nevoie să împlinească gestul, cel nehotărât cunoaște melancolia infinită ce izvorăște din luciditatea și neputința sa. Orice rămânere în spațiul ruminativ al conștiinței este însoțită de melancolie. Căci nehotărâtul cunoaște vacuitatea oricărei hotărâri. Din fapte, el reține agitația, aburul inconsistenței lor. El presimte depărtarea în care toate deciziile se întîlnesc și se anulează, oboseala finală a celui care-a făptuit, distanța dintre faptă și răstălmăcirea ei. Cel nehotărât nu are încredere decât în luciditatea care-l împiedică să ia o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în lumina iubirii contrariate, tot ceea ce până atunci îmi părea intim își pierde consistența, nu mă mai definește, devine straniu și străin. Nu altul, ci eu îmi devin străin. De-abia în iubire elementele fondului intim-străin îmi apar în toată inconsistența lor și își dezvăluie natura accidentală și exterioritatea. De-abia acum aflu că în mod esențial nu sânt nici rasă, nici clasă, nici nume, nici ascendență, nici limbă, nici loc al nașterii mele și nici măcar bărbat sau femeie. În mod
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adevărat; deci rămânând singur, sânt un simulacru de ființă). Sinuciderea denunță astfel falsa pretenție de ființă a eului izolat: din moment ce "eu sânt doi", eu singur sânt o minciună ontologică. Adevărul acestei morți este confirmat prin faptul că iubita reiterează experiența inconsistenței lui "a fi" ca "a fi singur" și, trezindu-se lângă cadavrul (de astă dată real) al iubitului, la rândul ei se sinucide. Această situație neverosimilă, în care e nevoie mai întîi de un cadavru fictiv pentru a se obține
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
utilizarea forței. Această distincție are importante consecințe teoretice, ea fiind cea care conferă acestei perspective forța sa explicativă: dacă forțele obiective nu se materializează într-un conflict, elementul subiectiv poate explica de ce forțele potențiale nu sînt utilizate în fapt. Evitîndu-se inconsistența internă de a avea ceva subiectiv într-o teorie care se vrea în întregime obiectivă, elementul subiectiv este, dimpotrivă, derivat uneori din forțe obiective. Cu alte cuvinte, hotărîrea care lipsește unui actor statal pentru a-și utiliza puterea este ea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
natură cu celelalte autorități locale: orașele, comunele și departamentele (echivalentul județelor românești). Bineînțeles că nu tot ce s-a promis de către politicienii francezi în campania electorală s-a și întâmplat pe teren. Numeroase critici au fost proferate de timpuriu cu privire la inconsistența reformelor și, mai ales, la avantajele pe care ,,notabilii" francezi urmau să le obțină prin această reorganizare. Din punct de vedere formal, notabilii francezi sunt comparabili cu potentații locali din România, cu precizarea că ei erau percepuți drept deținători ai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și tratament corespunzător. În sfârșit, oamenii din clasele de jos sunt mai puțin disponibili să se angajeze în activități medicale de prevenire a îmbolnăvirilor. Aceștia frecventează mai rar medicii și stomatologii, mai ales dacă aparent nu există simptome rele evidente. Inconsistența (noncongruența) statusului. Stratificarea poate avea drept rezultat o situație pe care sociologii o numesc inconsistența (noncongruența) statusului, aceasta în mod deosebit când oamenii trăiesc experiența mobilității sociale legată de o dimensiune a stratificării așa cum este bogăția, dar nu și de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se angajeze în activități medicale de prevenire a îmbolnăvirilor. Aceștia frecventează mai rar medicii și stomatologii, mai ales dacă aparent nu există simptome rele evidente. Inconsistența (noncongruența) statusului. Stratificarea poate avea drept rezultat o situație pe care sociologii o numesc inconsistența (noncongruența) statusului, aceasta în mod deosebit când oamenii trăiesc experiența mobilității sociale legată de o dimensiune a stratificării așa cum este bogăția, dar nu și de alte aspecte, așa cum sunt educația și prestigiul. Inconsistența statusului se produce atunci când o persoană se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o situație pe care sociologii o numesc inconsistența (noncongruența) statusului, aceasta în mod deosebit când oamenii trăiesc experiența mobilității sociale legată de o dimensiune a stratificării așa cum este bogăția, dar nu și de alte aspecte, așa cum sunt educația și prestigiul. Inconsistența statusului se produce atunci când o persoană se găsește pe una din dimensiunile înalte ale stratificării, dar pe celelalte se află pe nivelurile joase. Milionarii care și-au câștigat averea pe căi ilicite, spre exemplu, au o bogăție substanțială și un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
celelalte se află pe nivelurile joase. Milionarii care și-au câștigat averea pe căi ilicite, spre exemplu, au o bogăție substanțială și un standard de viață îmbelșugat, dar nu pot dobândi prestigiul social care vine de la nivelurile de educație înaltă. Inconsistența statusului poate crea oamenilor dificultăți deoarece adesea este neclar care status este relevant pentru ei în anumite situații particulare. În mod normal aceștia se așteaptă din partea celorlalți să se raporteze la ei pe bazele statusului cel mai înalt pe care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
statusului cel mai înalt pe care îl au, dar nu totdeauna se întâmplă așa. Această situație poate conduce oamenii să devină deziluzionați de statusul lor deoarece acesta nu le asigură recompensele pe care ei simt că le merită. Ca rezultat, inconsistența statusului poate conduce la tensiune, insatisfacție și dorință de schimbare. Prețuirea de sine. Sistemele de clasificare sunt ierarhii ale privilegiului și onoarei. Acelor oameni care ocupă poziții înalte în sistem li se acordă onoruri și privilegii substanțiale, spre deosebire de oamenii aflați
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mici sau mari) sau de orizontul de timp la care acesta se raportează (termen scurt, mediu sau lung). Conectivitatea și interdependența, multidimensionalitatea și dinamismul sunt caracteristici „genetice” ale sistemelor complexe, indiferent de natura lor substanțială sau abstractă, de consistența sau inconsistența componentelor sale și de obiectivele sau funcțiile îndeplinite de acestea. Dar ceea ce determină, după părerea noastră, interesul științific major pentru studiul sistemelor complexe constă mai mult în capacitatea acestora de a se adapta la mediu și a evolua până acolo
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
propune ca „identificarea măsurilor one off prin uniformizarea seriilor de transferuri de capital net să se facă folosindu-se filtrul Hodrick-Prescott (HP)”. Spre deosebire de metodele prezentate anterior în lucrare, alternativa dezvoltată de ESCB aduce câteva modificări fundamentale, care înlătură unele din inconsistențele observate în practica estimării soldului bugetar structural. Astfel, soldul bugetar guvernamental nu este ajustat în raport de poziția pe ciclul economic, așa cum este ea estimată cu ajutorul funcției de producție. Metoda ECSB presupune ca soldul bugetar să fie ajustat în raport
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rivalități și aranjamente mărunte, majoritatea dintre noi am uitat repede de suferințele lui Ilie Ilașcu - întemnițat, condamnat la moarte de o putere ilegală, în urma unui simulacru de proces desfășurat ca în Evul Mediu. Lipsa noastră de reacție la o crimă, inconsistența acestei reacții reflectă, după opinia mea, o stare amnezică a societății noastre, un avansat grad de dezumanizare a ei. „Ce mai face Ilașcu?” sunt întrebat ori de câte ori mă aflu la București, Cluj, Iași sau Constanța. Și la Berlin, unde am avut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fim la 22 martie 1998, o forță și o suflare”. Adică, după ce patru ani de zile, înregimentați în partide, ne luptăm fiecare pentru electoratul său, demolându-ne adversarii politici - bârfindu-i, calomniindu-i, demascându-i, desființându-i pentru impostura și inconsistența demersului lor - să ne unim în cuget și suflare pentru salvarea națiunii. Aș vrea să fiu bine înțeles. A lansa, ca intelectual, ca scriitor, mesaje în numele concilierii, apeluri la colaborare, la elaborarea, eventual, a unor poziții comune în chestiuni esențiale
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
finale, paterne - și nici bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală și mă pot sacrifica Într-un «avânt de altruism» pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima, inconsistența psihică transformată În inconsistență fizică descriu Întreaga teroare a inadaptării la lume. Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale conștientizării obligației de a fi responsabil. Scrisul, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală și mă pot sacrifica Într-un «avânt de altruism» pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima, inconsistența psihică transformată În inconsistență fizică descriu Întreaga teroare a inadaptării la lume. Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale conștientizării obligației de a fi responsabil. Scrisul, ca formă a unui nou
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
realului. E faza jurnalului-clepsidră. În această etapă, structura sa e oricând reversibilă. O simplă răsturnare de sens a fluxului creator poate schimba complet consistența discursului. Pentru că și În acest caz, ca și În cazul discursului postmodernist, prea marea permisivitate creează inconsistență. Alunecarea dinspre problemele de fond spre cele de structură pot să-i fie fatale jurnalului. Să nu uităm că el e rezultatul compromisului dintre o persoană (eul confesiv) și un timp (acel au jour le jour), care conferă identitatea cronologică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exemplu ne este oferit de Adversus nationes, I, 6, inserată în respingerea acuzației ce imputa creștinilor cauzele și efectele calamităților publice. Diversitatea radicală dintre păgânism și creștinism referitoare la pace este arătată în Adversus nationes, III, 26. Aici se constată inconsistența acelui sedator militaris insaniae, simbolizat de Marte, dușmanul omenirii, pentru că în realitate el nu urmărește pacea. Arnobius vrea să demonstreze că războiul este o categorie situată departe de mentalitatea pacifică a creștinilor din moment ce învățăturile lui Cristos au schimbat scara valorilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru a rezolva inconsistența teoriei morfologice este transpunerea problematicii spațiale "de pe tărâmul morfologiei culturii pe planul psihologiei abisale, adică al acelei psihologii care vede în subconștient sau inconștient [...] o realitate psihică foarte complexă" (Blaga, 1936:17). Dacă însă la Frobenius și Spengler, sentimentul spațiului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
angajați în evanghelizarea Lumii Noi, analiza nonteologică a fenomenelor religioase, pătrunsă de critica Luminilor, face din credințele religioase, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, moștenirea stânjenitoare a unui stadiu preștiințific al umanității." (Borlandi et al., 2009, p. 666). Inconsistența religiilor fusese deja reperată de către Democrit, Epicur, Lucrețiu și Evhemer, apoi de Gassendi și Libertinii din secolul al XVII-lea. Ea părea incompatibilă cu ordinea socială modernă. Reîntorcându-ne la secularizare, de la începutul secolului al XX-lea și până în anii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]