731 matches
-
așa după cum lesne se poate deduce chiar din titlul Relativism, superficialitate, neglijență, articol apărut în nr. 48/2003 al României literare (cu numai două numere înaintea publicării articolului doamnei Alcalay). Profesorul american mai insistă în cursul său și asupra cunoscutei inconsistențe a relativismului. Așadar, când cineva declamă “Trebuie să fim toleranți!” a pierdut deja această calitate fiindcă a început să dea legi morale, încălcând norma lui Protagoras, “omul măsură a tuturor lucrurilor”. Indiferent dacă ne adâncim ori nu în aceste subtilități
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
la Mannheim o expoziție pe care a intitulat-o Neue Sachlichkeit. Deutsche Malerei seit Expressionismus (Noua obiectivitate. Pictura germană de după expresionism), etichetând astfel pentru posteritate o nouă mișcare artistică. Majoritatea creatorilor reprezentați, trecuți prin experiența Primului Război Mondial, depășind vehemența expresionismului și inconsistențele Dada, își propuseră o reîntoarcere la valorile "stabile" ale unui trecut ce cuprindea o istorie selectivă a artei de la goticul întârziat al lui Memling la romantismul lui Caspar David-Friederich. Curatoarea Sabine Rewald a pus în centrul expoziției Strălucire și ruină
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]
-
funciară. Lumi (cosmos) și valuri (pământ), ocean (concret) și patimi (abstract), mare (concret) și suferinți (abstract), în altă parte "scânteie de ninsoare", "râuri de scântei" (Călin Nebunul), apă și foc, "bulgări de lumină" (Crăiasa din povești), deci consistență, opacitate și inconsistență, transluciditate, "prispa (cea) de brazde" (Dorința), prispa (neted, suprafață plană) și brazdele (denivelat, accidentat) având ambele sensuri figurate și nu proprii, "lac de visuri" (Mureșanu, 1876), concret și abstract, "un caos de lumină" (La mormântul lui Neamțu), non-organizare - organizare, "fluviul
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
m-am făcut înțeles." Numai că romanul lui Bogdan Mirică își ratează miza de a fi o demonstrație derizorie, în cheie minimalistă, a unei semnificații dramatice. Rămîne o carte-ghiveci populată de niște personaje-fantoșe, nu în sensul absurdului mecanomorf ci al inconsistenței, puse cu forța să facă eschive pe hîrtia care, sărăcuța, poate suporta orice. Acest anything goes (cu reversul and nothing last) este motivat, probabil, foarte comod cu principiul scriptural al anti-mimesis-ului. Această carte, la o adică, se poate scrie (avem
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
diverșilor „licurici”, ci de adevărați lideri, care să acționeze pentru interesul național. "Felicitări! Rezultatul votului de duminică a fost o confirmare a opțiunii electoratului pentru USL. Acest rezultat - umilitor pentru ARD - dovedește 1) falimentul PDL, ca partid de guvernare; 2) inconsistența proiectului de alianță cu grupările Neamțu și Ungureanu și mai ales, 3) atitudinea electoratului față de regimul Băsescu. Societatea românească s-a săturat de manipulările lui demagogice - comuniști/anticomuniști; securiști/antisecuriști; occidentali/antioccidentali; bugetari/salariați „privați”; oameni „grași”/oameni „slabi” etc.
Năstase: Regulile UE spun ca Băsescu să lase prioritate premierului () [Corola-journal/Journalistic/40475_a_41800]
-
-se spre altceva, spre ființare, cum s-a spus, ori a izgonit-o din raza privirii, din vocabularele sau din structura practicilor sale, ori a (aban)donat-o; - ceva anume l-a ademenit pe om - devenirea, spun unii, temporalitatea și inconsistența hedonică, spun alții -, de parcă nu se mai poate smulge astăzi din mrejele acestei ademeniri". (Constantin Mitră). EXCESUL DE INTERPRETARE. Este practicat de unii critici literari care n-au priză la realitatea textului și se pasionează, în compensație, de ceea ce ei
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
integrat unei Transilvanii retrograde, devenită bastion al naționalismului și intoleranței de tip România Mare. Nu prea-i văd eu pe timișoreni acceptând să schimbe miticismul bucureștean, oricum mai simpatic și mai ușor de convertit la o cauză bună, tocmai în numele inconsistenței sale, cu strepezitul, compactul, intolerantul "românism" care-a triumfat și va mai triumfa la Cluj încă multă vreme de-aici înainte. Sau poate că n-am înțeles eu bine, și că e vorba de concepte flexibile, decurgând din reveriile - sunt
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
evoluție spectaculoasă și minuțios construită, "Cocoșul sălbatic", "Tristan Vox", sau "Refugiul Menuet", și, în fine, povestirile care glisează între categorii, nu neapărat pentru că prin complexitatea sau farmecul lor inefabil ar sfida o clasificare, ci mai curînd pentru că au o certă inconsistență, o ezitare de concept și de temperament narativ, care le face imprevizibile pînă la limita confuziei. Se-nțelege, probabil, că în această ultimă "categorie" le plasez pe cele care mi-au plăcut cel mai puțin, tocmai pentru că m-am simțit
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
maestrul travestiurilor înseși: ostentatorii, ele, pe cât de misterioase, în ciuda faptului că, altfel, e credinciosul unei singure culori (care întâmplă-se a fi albastrul tern al tatuajului, în temnițele frânce, al sexului homosexualilor pasivi 8). Neavenită, așadar, învinuirea de, pare-se, inconsistență, anemie și deficit caracterial (sau volitiv) adusă personajelor de față, cât timp nu sunt, acestea toate, decât niște miraze/miraje mateine. Suflete, cum spune Pașadia, "ațipind pe prispa sălașurilor Morții" sau - de ce nu? - "de închiriat", cum locuiesc (și nu numai
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului: începe cu o tentativă de psihologizare, dar nu perseverează în acest demers, astfel lăsând "găuri negre" în structura personajului. Aceasta e o mișcare riscantă într-un film biografic. În cazul unui alt lungmetraj de aceeași factură, Ray, cărțile
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
capabilă să fortifice fondul spiritual al mecanismului UMAN. Rezultanta este o tendință de a decădea din straturile superioare către o suprafață netedă, lucioasă, în care se oglindește inferioritatea, paradoxal ajunsă să reprezinte, la nivel colectiv, un punct cu conotație "pozitivă". Inconsistența formei umane, individuale sau colective, aflată în stadiul de carcasă întredeschisă, capabilă să aspire o multitudine de trăiri și sentimente facile, fluide, alcătuind o suprapunere forțată a mai multor falii instabile, devine periculoasă în momentul producerii unei liniarizări de joasă
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
luînd totul, dar neoprind nimic, liberă și robită drumurilor ca marea, mar adentro - lui Blecher de a spune lucrurile despre care trebuie să se tacă. O carte din care n-ai ce să povestești, fiindcă orice frîntură de subiect are inconsistența fantastică a amintirilor celor întorși din moarte. Imagini despre care s-ar putea vorbi, poate, cu focul și cu apa, cu dorința de mișcare a corpurilor subjugate de criza de spațiu a carcerei, cu strigătele cavernoșilor fără voce. Cu mirosurile
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
spiritual. A vorbit, în legătură cu eroii caragialieni, despre „neantul sufletului lor”, despre „conținutul acestui zero”. O linie de interpretare pe care o regăsim la importanți critici postbelici. Pentru Valeriu Cristea, de exemplu, „Mitică e un exponent al vidului, un mesager al inconsistenței”. Pentru Mircea Iorgulescu eroii lui Caragiale sunt indivizi „complet lipsiți de pasiuni”. Al. Paleologu, Ștefan Cazimir văd oarecum în același spirit personajele lui Caragiale, urmărind, în analizele lor, între altele, felul în care deficitul de afecte al acestor personaje este
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
schimbă uneori cu totul imaginea despre Caragiale. Mă voi opri, dintre ei, la Mircea A. Diaconu în a cărui carte recentă despre Caragiale (I. L. Caragiale. Fatalitatea ironică, Ed. Cartea Românească, 2012) găsim enunțată în chiar punctul de pornire teza despre „inconsistență”. Iată: „...în centrul poeticii lui Caragiale se află fatalitatea ironică: o conștiință lucidă a inconsistenței care capătă formă și sens prin text”. Am subliniat ultima parte a frazei pentru că trimite semnificativ la grila textuală (textualistă) de interpretare critică, proprie cărții
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
Diaconu în a cărui carte recentă despre Caragiale (I. L. Caragiale. Fatalitatea ironică, Ed. Cartea Românească, 2012) găsim enunțată în chiar punctul de pornire teza despre „inconsistență”. Iată: „...în centrul poeticii lui Caragiale se află fatalitatea ironică: o conștiință lucidă a inconsistenței care capătă formă și sens prin text”. Am subliniat ultima parte a frazei pentru că trimite semnificativ la grila textuală (textualistă) de interpretare critică, proprie cărții lui Diaconu. Ce e mai întâi Caragiale, „autor de lumi” sau de texte care au
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
textului”. Viziunea lui Mircea A. Diaconu este nouă, îndrăzneață, mergând până la a pune în cauză apartenența la realism a lui Caragiale. „Mai degrabă el - și nu lumea - apare în urma scoaterii la vedere, la lumină a texturii. Lumea, dimpotrivă, își relevă inconsistența. Un motiv în plus să denunțăm situarea lui Caragiale în zona realismului. Pentru realiști, felul cum e spus ceva, actul în sine al enunțării contează mai puțin sau chiar deloc. Enunțarea pare să fie o consecință naturală a lumii. Or
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
a literaturii române poetul este inclus doar la secțiunea de dicționar). Întrebarea care se pune în urma acestei constatări este aceea dacă miza pe teme minore, stilul minimalist și o anumită artificiozitate estetică pot transfera întregii opere o anumită senzație de inconsistență? Este minor un poet care caligrafiază uneori superb pe teme minore? Probabil, fiecare cititor își are propriile sale răspunsuri la aceste întrebări. În ce mă privește, trebuie să o recunosc, îmi place rafinamentul discret din poezia lui Constantin Abăluță.
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
Cu excepția Mirelei (viitoarea nevastă a aceluiași Rafael), portretizările sunt sumare, fără inspirație; sau lipsesc. S-ar putea spune că nici nu avem în fața ochilor siluete conturate de personaje, ci franjuri de bârfă repetitivă, fantoșele unor cațe dâmbovițene. De această totală inconsistență tipologică se salvează, literar vorbind, Mirela, tânără apetisantă și femeie de două ori nefericită: o dată ca simplu accesoriu sexual pentru cei câțiva bărbați din viața ei; și apoi, ca mamă de copii pe care nu e în stare să-i
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
la persoana a III-a, este ușor de remarcat că totul este privit de la "înălțimea" personajului Sabina. Faptul că protagonista este mai degrabă un mijloc de a cunoaște lumea decât un scop al narațiunii dă romanului un aer de oarecare inconsistență. Din el lipsește personajul puternic, solid, cel care, împreună cu povestea, trebuie să dea identitate și să asigure soliditatea operei de ficțiune. Mi se pare destul de clar și inteligent proiectul de roman al Ioanei Nicolaie. Prozatoarea a urmat cu strictețe acest
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7890_a_9215]
-
strictețe acest proiect, dar, odată terminată, cartea pare că se dematerializează. Poate pentru că, uneori, ceea ce arată bine ca machetă sau ca proiect își arată limitele atunci când e construit la scară reală. Pe de altă parte, poate chiar acest aer de inconsistență, de neîmplinit a fost în intențiile scriitoarei. Probabil mulți vor fi fost cei ieșiți dezamăgiți de la un film ca Blair Witch Project, complet ieșit din normele limbajului clasic al narațiunii cinematografice, ceea ce nu înseamnă însă că pelicula a fost un
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7890_a_9215]
-
orice spectator aderă voios stimulîndu-i nevoia de raționalitate și compensație morală. Noaptea e a noastră (We Own the Night, 2007) al lui James Gray n-a săltat nici el foarte mult ștacheta, deși personajele au fost bine construite, sentimentul de inconsistență nu dispare și ai sentimentul că te învîrtești în cerc în jurul aceleiași povești. În definitiv, filmul lui Jon Avnet nu constituie nimic altceva decît o variațiune pe aceeași temă, regizorul nu aduce nimic nou în filmul său, nici măcar De Niro
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
și a expresiilor, și nu într-una a cronologiei, Maxim Dumitraș pornește de la pamînt, de la piatră, de la lemn, trece prin apă și prin foc, se afundă în perisabilitatea cărnii și a vegetalului, traversează efemerul prin experiența urmei, sancționează precaritatea și inconsistența lucrului gata făcut care, oricînd, poate fi înglobat într-o structură mai mare și supus unui nou metabolism care-i anulează nu doar identitatea, ci și existența, pentru ca, finalmente, expresia pură a luminii și a aerului, a Cerului, într-o
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
marchează piața noastră literară) este că romanul ,de cotitură", din 2002, nu este la înălțimea celui dintâi, apărut cu trei ani mai devreme. Cu toate că în textul său introductiv, Liviu Antonesei îi dă un calificativ măgulitor (,foarte bun"), Circul... dezamăgește prin inconsistența epică și, deopotrivă, prin schematismul personajelor și al situațiilor. Un tânăr de 32 de ani, nici prea-prea, nici foarte-foarte, locatar al unui bloc plin de figuri patibulare, se urcă periodic pe pervazul ferestrei sale de la erajul cinci cu gândul - niciodată
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
românească, pe cale a se naște odată cu revoluția de la 1848, pare să ignore dura realitate a fondului pentru care caută forme: "tradiția religioasă cunoaște un avansat proces de uzură, morala creștină dispare fără urmă, familia trăiește sub zodia efemerului și a inconsistenței, structurile de autoritate se află în criză, polemicile și arguția decid opțiunile politice." Concluzia la care ajunge Daniel Barbu o confirmă pe cea a criticului de la Junimea - există într-adevăr o inadecvare profundă între normele juridice impuse de stat și
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
puțin miros de amoniac... bergsonism alterat... kantianism pentru uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru spălături înainte de culcare în vederea unui somn liniștit și reconfortant". Acest tip de grotesc absurd, profund axiomatic de vreme ce vizează inconsistența intelectuală a celui încondeiat, nu are ca efect râsul, ci disprețul și alarma că această struțo-cămilă e ocupantă a unei catedre de filosofie. Cam în aceeași manieră hiperbolizantă și deformatoare, cu iz macabru, e conceput pamfletul destul de dur, pe adresa
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]