693 matches
-
către lumina harului. Chiar dacă lumea dată e discontinuă, umbrită de imperfecțiunea creaturii, în raza unei asemenea lumini se poate ivi acel spațiu privilegiat între toate în care se unifică eternitatea și vremelnicia, transcendența și imanența, absolutul și contingentul. Individualitatea fragilă, inconsistentă se poate degreva astfel de sine, topindu-se în mișcarea ascensională a năzuinței sale expiatoare. Transpus într-un mit al nupțiilor solare, al regenerării din cenușa pierzaniilor, poetul se rostește înaripat, hölderlinian: "Împrejurul a toate e o urzeală / De lacrimă
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
lui Gilliam, fiecare etaj seamănă cu un subsol străbătut de țevi, cabluri, cu coridoare, camere și mobilier identice. În lumea cenușie, umbrele apar proiectate pe paviment, pe ziduri, ca în teatrul Nô, ele cresc amenințătoare sau reflectă o singurătate tristă, inconsistentă, iar colțurile umbroase adăpostesc fragile aparteuri. Totul este cenușiu și prăfos, o lume lipsită de culori, de viață, artificială. Și de neuitat, scaunul de tortură aflat la capătul unei punți metalice suspendat în mijlocul unui furnal dezafectat, scufundat într-o lumină
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
ceva anume. Puțină, sau mai multă, răbdare, și vom afla.“ (p. 106) Accesibilă pînă la pragul facilității, cartea se citește între două stații de tren, fără ca în final să rămîi cu ceva memorabil. Volumul aduce cu o broșură uimitor de inconsistentă pentru un autor de inteligența lui Boia. Subțirimea ideatică sare în ochi, iar cele trei scenarii formulate în privința UE dau impresia de expediere urgentă a unei probleme prea încurcate pentru a fi tratată în scris. UE se rupe, nu se
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
semnificative pentru creația scriitorului și cărora le-am consacrat articole de sine stătătoare; toate celelalte (dintre care unele se înscriu în serii tipologice deja tratate separat, altele nu dispun, după părerea mea, de pregnanța literară necesară, sunt apariții episodice, sumare, inconsistente, de coloratură sau, pur și simplu, de umplutură, alcătuiesc grupuri nediferențiate, informe sau figurează în bucăți fără valoare - estetică, documentară sau de altă natură - măcar meritorie) sunt adunate într-un Inventar exhaustiv al personajelor din proza și dramaturgia lui I.L.
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
care le creionează rămîn undeva, la jumătatea drumului dintre viață și literatura. Din acest motiv, cartea lui Umbral despre Cela nu poate fi citită exclusiv dintr-un puct de vedere etic. Elogiile și injuriile umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se justifică", de cele mai multe ori, doar prin spectaculosul formulării. "Spiritele" și vorbele de duh țin loc de dovezi și conexiuni silogistice. Francisco Umbral se referă mai ales
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
apoi de o pasăre de pradă constituie tabloul nemilos, dar firesc al naturii în exercițiul funcțiunii. Natura apare ca monstruoasă în acest spectacol al vieții și mai ales al morții exibat de regizor, iar cei doi protagoniști goliți de conținuturile inconsistente de umanitate și civilizație se supun ritmurilor ei. Sexualitatea aici nu este una informată cultural, nu face parte dintr-un scenariu elaborat, educat, tipic pentru violența libidoului sadian, ci este una necontrolată, impulsională, care dizolvă și ultimele reziduuri de umanitate
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
compune dintr-o sumă dezacordată de gesturi minore, desuet cavalerești, balcanic franțuzite după o modă întârziată - care, în contextul dat, sugerează ceva reprobabil (nu e clar ce) cu privire la fibra sa morală. Cât despre acel trecut incriminator, referințele sunt frustrant de inconsistente și aduc mai degrabă cu o colportare masivă de bârfe dintre Abe și Chick. Nu cred, contrar unora dintre aparențe, că Bellow are ceva foarte personal de stabilit sau de propus în legătură cu Eliade - poate doar rectificarea frisonată a unei atitudini
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
o considere cea mai pură și mai dură liberală fascistă. Astăzi, America îl are la cârmă pe Barack Obama: „Întreg palmaresul și toată retorica lui Obama se încadrează perfect în viziunea despre lume a fascismului liberal.” Alte artificii logice, la fel de inconsistente: Mussolini a fost inițial un om de stânga (despre Hitler e mai greu să spui așa ceva, dar Goldman nu se împiedică de asemenea fleacuri), DECI, fascismul a pornit ca o mișcare a stângii, DECI, stânga este fascistă. Sau: unii oameni
Bagatelizarea fascismului by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5805_a_7130]
-
au bucurat aproape instantaneu de valuri de comentarii. Din acest punct de vedere, îi înțeleg pe tinerii publiciști culturali care fug ca necuratul de tămâie de zonele ,serioase" ale culturii. Reproșându-le că se refugiază în zona superficialului, a spectacularului inconsistent, mi-au replicat: ,Ce-ați vrea să facem? Să pierdem ani de zile trudind la o ediție critică pe care oricum n-o mai citește nimeni? Să ne risipim cei mai buni ani înghițind praful arhivelor, iar la patruzeci-cincizeci de
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
și să-i nuanțeze personalitatea în datele sale individualizate, ireductibile. Aceasta pentru că există o retorică a confesiunii, cu normele și regulile ei, desigur subtile, aproape insesizabile, după cum distanța care separă mistificarea de adevăr poate fi, la rândul ei, fragilă, fluctuantă, inconsistentă. La Baudelaire se înregistrează astfel "gratuitatea", "detașarea de tot ce-i vine în întâmpinare, firescul gesturilor esențiale". Eseistul notează relațiile multiple care se stabilesc între realitate și eu, între fondul emoțional și expresia scripturală ce-l fixează, între prezentul trăirii
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
în acest schimb epistolar, e absența discuțiilor despre marile romane ale lui Rebreanu, aflate în curs de elaborare în paralel cu scrisorile. Trimiterile la Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva sau Răscoala sunt cu totul exterioare, când nu de tot inconsistente. Nu știu dacă de vină e lipsa de interes a actriței (care, după cum reiese din scrisori, înțelege că Rebreanu e „Cezarul literaturii române”) sau puținul imbold confesiv al scriitorului, însă confesiunile despre scris pot fi numărate pe degetele de la două
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
împletirea vocilor din trecut și viitor, prin comunicarea fantomatică dintre lumi, timpuri, prin chemări, fluxuri și refluxuri dintr-o lume într-alta, din lumea adevărată spre lumea de hârtie, din lumi de demult spre lumi de acum, toate, în fond, inconsistente, dar toate, pătimașe... Cei care vor citi și acest prim-al doilea roman vor constata că romanele seamănă destul de mult și comunică, tematic și stilistic, de parcă ar alcătui piesele unui puzzle - sau poate e vorba de primele două volume ale
Ceai și rom, praf de pușcă și pește. Levantul baroc by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4069_a_5394]
-
față de Clara: frica și comoditatea, un mod inerțial de a se cuibări în viață. Faptul că simțămintele îi sunt simple proiecții ale unui egoism funciar, autoiluzionant, reiese limpede din lipsa lor de coerență și continuitate. Dacă profilul personajului principal este inconsistent și neconvingător, psihologia unor grupuri, precum cel din buticul lui Dan și cel al deținuților de diverse categorii, este creionată cu mână sigură. Nicio stridență, niciun cuvânt în plus ori nelalocul său. Cine este la curent cu literatura sociologică a
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
Genul filmului: Acțiune, Biografic, Dramă. Durată: 130 minute. Premiera în România: 13.09.2013. Produs de: Block 2 Picture. Distribuit în România: Independența Film. Încadrarea numaidecât în genul filmelor cu arte marțiale a filmului lui Wong Kar-Wai se dovedeste numaidecât inconsistenta așa cum categoria „dramă” sau „biografic” își precizează numaidecât limitele, întrucat ambele dimensiuni alunecă într-o zonă a secundarului cu acest film. Ceea ce se impune atenției de la primul cadru, de la primele scene este stilul său altfel spus, estetizarea până la filigran a
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
chestia asta ne face poeți sau măcar scamatori [...]sau cumva niște perverși, îndrăgostiți de propriile noastre îngrădiri?”). Prozatoarea împacă povești nenumărate, le îmbină simfonic, cu un simț excelent al simetriei scripturale. În ciuda limbajului buruienos, firesc în această lume marginală și inconsistentă ale cărei efecte trebuie contracarate măcar verbal („Fire-ar mama ei de conspirație! Să fim obligați să trăim unu-n curu’ altuia, laolaltă cu toate scursorile pământului! Vreți să ne băgați la balamuc, să ne fiarbă creierii, asta vreți, futu
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
Neagu a fost orice altceva decât un formator de opinie. Opinii, de fapt, nici n-a prea avut. Reacțiile lui erau spontane și se fondau pe generozitate sau idiosincrasie. Publicistica lui postrevoluționară ne dezvăluie un pamfletar acid și injust, dar inconsistent. Avea, cum se spune, gură slobodă, și acesteia, în primul rând, i s-au datorat toate nedreptățile cu care i-a gratulat pe mulți. Sunt și aici destule asemenea accese de maliție neprovocată (printre victime numărându-se, indistinct, Herta Müller
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
antropomorfizare a calităților poporului evreiesc, fanatic și exclusivist", iar Geneza, o cosmogonie iudaică, este substituită de Biserica creștină cu interpretări simbolice sau, poate, chiar cu teze deiste. Așa cum este prezentată în această antologie, ortodoxia lui Eminescu este cam alunecoasă și inconsistentă. Cea mai edificatoare poziție a poetului este clar ilustrată în articolul "Dup-o tăcere îndelungată...", prilej pentru a aminti că rolul conservatorilor, a statului în mod special, este de a apăra credința de influența elementelor alogene perturbatoare. Așadar, totul este
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
și trecut dincolo de hotarul lui "habar n-am" cu douăzeci de ani în urmă, L. Dimov încîntă încă prin "sărbătorile de gală" ale unui limbaj livresc ce înșiră pictograme ("la mijloc între desen și scriere") lucrate pe materialul atît de inconsistent și diafan al visului. Simțindu-se în largul său voyerist într-un ambient proustian, Á l'ombre des jeunes filles en fleur, Dimov nu trece nici el cu vederea farmecul tinereții fără bătrînețe. Într-un poem intitulat Ospeție, un personaj
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
ucis la 74 de ani; preeminența asupra mult mai mediatizatei generații Beat; limbajul dezinhibat care pare să justifice exploziile și expedițiile pansexuale ale ultimei perioade, mai cu seamă în poezia feminină; autenticitatea care trece nepăsător prin filtrul desindențelor ajungând la inconsistentul, dar clamatul, autenticism; ironia pulsatilă și marsupială care-l aduce de fiecare dată în pragul contrapunctului. Mă tem de toate aceste crize de imaginație ale cititorului român la primul său contact cu poeziile din Dragostea e un câine venit din
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
cu modificări sintactice de ritm, cu ruperi neașteptate ce lărgesc cadența majoră reușind să pună la contibuție și spațiul din preajma poeziei, și tăcerile care o preced sau o însoțesc. În fond, o asemenea poezie a eliminat ceea ce este superfluu și inconsistent înainte chiar de a se prezenta cu primul ei cuvînt. Fumul de țigară al omului intins pe pat ,aduce" fumul acelei case de cîmpie ce încă mai fumegă în amintire, iar versurile ce le unesc sunt tot atîția pași de
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
este, de fapt, acolo, ritmurile acestei lumi pentru care stau mărturie Constantin și Elena nu se acordă cu cele ale lumii noi față de care bătrânii manifestă o mefiență lipsită însă de ostentație acră. Firul vieții lor separă două lumi, una inconsistentă, înșelătoare, departe și una care are consistență, cu sens, aproape. Un obiect străin, o cutie de pepsi-cola este cercetată cu o curiozitate care-l amuză probabil pe spectator. Constantin citește cu voce tare neologismele tehnologiei de vârf a carbohidraților, desfacerea
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
nimic horror nu s-ar fi întîmplat. Conversația pașnică și nu lipsită de tandrețe devine halucinantă prin ceea ce lasă să iasă la iveală: violență fără margini și totală lipsă de responsabilitate. A amîndurora, Femeia și Omul ei. Cam puțin și inconsistent pentru un spectacol de o oră și jumătate. Sau prost exploatat subiectul. Chiar dacă pe scenă sînt doi actori importanți, lăsați, însă, să se descurce singuri, cam cum pot și cum găsesc de cuviință. Totul este plat, linear, repetitiv, mult dincolo de
Întrebări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7504_a_8829]
-
mi-au bîntuit sufletul. Nu am avut acces la tragicul istoriei lui Miller. Limita mea atunci. M-a iritat teribil la acel moment, și mi-a diluat concentrarea, accentul mutat de regizorul Felix Alexa de pe consistența interpretării actoricești pe lucruri inconsistente în acel context. Ce țin de mode, poate. Și ele cam depășite. Îl știu extrem de riguros, de precis și de atent în lucrul cu actorul. Am avut senzația, însă, că actorii din acest spectacol s-au cam descurcat pe cont
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
ar fi varianta generației info a Străinului, în realitate, personajul este doar un tipar: funcționarul (în acest caz, informatician) de treizeci de ani care muncește mecanic, integrîndu-se forțat colectivului, respectînd blazat regulile, burlac, hîrșîit în dragoste, cu o viață sexuală inconsistentă, bînd mult, fără prieteni, cu weekend-uri goale... Are sentimentul ,vieții furate" acasă, la serviciu, pe stradă și, într-un moment de revelație, formulează o teorie a liberalismului sexual: În societățile noastre sexul reprezintă un al doilea sistem de diferențiere
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
plasticitate feminină și disponibilă față de toți stimulii, ea reprezintă un teritoriu în afara legii, deschis șarlataniei și diletantismului, abuzurilor și manipulării Demiurgului. Existență inofensivă în cosmos, oricine poate s-o modeleze cum vrea. Cu toate că orice organizare a materiei este efemeră și inconsistentă, lesne de descompus și de redus la forme inițiale. Nu există materie moartă, ci doar necunoscută. Criticând teroarea perfecțiunii descurajante a Demirgului, tatăl clama, chipurile, modest: , Nu avem ambiția să-L concurăm.Vrem să fim creatori în sfera noastră inferioară
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]