690 matches
-
Marx împrotriva moralei ALLEN WOOD Marx a sustinut c] morală unei societ]ți reflect] bazele economice ale acesteia și servește interesele clasei dominante. În același timp, Marx a condamnat capitalismul în termeni care sugereaz] existența unor valori puternice. Este Marx inconsistent? Dac] nu, prin ce se susține provocarea marxist] la adresa moralei? Cum ar putea etică s] depind] de religie? JONATHAN BERG Se spune adesea c] f]r] Dumnezeu nu poate exista moral]. Acest eseu analizeaz] diferite argumente care susțin ideea amintit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele asigur] atingerea telului moral prin promovarea binelui absolut. A patra și a cincea versiune - egoismul etic și cel raționalist - înf]țișeaz] egoismul că pe un ideal pragamatic de natur] moral] sau rațional]. În ceea ce privește egoismul psihologic, putem fi convinși de inconsistenta să, prin încercarea de a demască și a denigra în mod voit natură uman]. Cu privire la a treia form] a egoismului (în aspectul s]u de cale ce conduce înspre binele colectiv) e aproape sigur faptul c] nimeni nu a descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept fundament pentru dovedirea inconsistentei structurale și conceptuale a teoriei. Orice teorie care permite abordarea ființei umane într-o manier] asem]n]toare celei consecințialiste este, în opinia deontologic], o teorie care nu cunoaște cu adev]rât ceea ce reprezint] individul sau ceea ce înseamn] o acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practică moral] ar indică faptul c] judec]țile morale se bucur] de același statut rațional privilegiat? În acest punct, insistența imaginii standard asupra existenței unei relativit]ți fundamentale care caracterizeaz] motivele noastre începe s] semene prea mult cu o dogm] inconsistent]. Tipul de realism moral descris aici sprijin] o concepție despre faptele morale, care se îndep]rteaz] de imaginea prezentat] la început: faptele morale sunt fapte ciudate despre universul a c]rui recunoaștere are în mod necesar o influent] asupra dorințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt adev]rate sau false, din moment ce nimic nu le poate face corecte sau greșite. O atitudine moral] este o expresie a poziției morale a individului și, astfel, poate fi sau nu sincer] în ea ins]și și consistent] sau inconsistent] cu altele asem]n]toare, dar cu greu poate fi greșit] sau corect]. Dac] atitudinile morale nu pot fi adev]rate sau false, nu ar trebui s] pretindem c] vreuna dintre aceste atitudini se ridic] la nivelul cunoașterii, deoarece se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problem]. Friedan ar putea încerca s] nege ceea ce spune Bush, negând c] avortul este imoral, dar, conform subiectivismului simplu, ea nu reușește decât s] schimbe subiectul. Aceste considerații și altele asem]n]toare arăt] c] subiectivismul simplu este o teorie inconsistent]. În fața unor asemenea dificult]ți, multi filosofi au ales s] resping] întreaga idee de subiectivism etic. Alții, totuși, au ales o alt] abordare. Ei spun c] problema nu este aceea c] ideea de bâz] a subiectivismului etic este greșit]. Problema
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a tabloului, aștept eventualele replici ale cititorilor interesați, În credința că doar printr-un dialog argumentat ne putem apropia de o Înțelegere mai nuanțată a adevărului. Dacă aceste replici vor lipsi, nu ne va rămâne (tuturor) decât satisfacția, mult mai inconsistentă, de a ne consolida opiniile inițiale și de a ne bucura că, iată, mai este cineva care gândește ca și mine. Cine suntem? sau Despre identitate „Identitatea” este un termen la modă În lumea de azi, iar plasarea sa pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în vestita iui afirmație că poezia este mai filozofică decât istoria, deoarece istoricul "înfățișează fapte aievea întâmplate, iar poetul fapte ce s-ar fi putut întâmpla", adică generalul și probabilul. Acum însă, când istoria, ca și literatura, pane o disciplină inconsistentă, prost definită și când știința este rivalul cel impresionant, se susține mai degrabă că literatura ne face să cunoaștem acele aspecte de oare științele exacte și filozofia nu se ocupă, în timp ce un teoretician neoclasic ca Samuel Johnson putea încă să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Regimul autoritar al regelui Carol al II- lea a desființat pluralismul politic; partidele politice au fost înlocuite cu alcătuiri inconsistente cum ar fi Partidul Național Creștin. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce rezultă în urma eforturilor
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice și duc la un concept de sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau inconsistent, rezultatul este un concept de sine relativ slab. Cu alte cuvinte, chiar dacă conceptul de sine este perceput ca deținând anumite trăsături, competențe sau valori, consistența feedbackului este cea care determină puterea acelor percepții. Cu cât conceptul de sine este mai
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
genul: “Dacă o lebădă este neagră, atunci unele lebede nu sunt albe.” În cazul unei secvențe discursive de genul: “X n-a fost niciodată însurat. X este celibatar. X a primit acum o palmă de la soția sa.”, aceasta este implicit inconsistentă sau analitic inconsistentă, întrucât “X este celibatar” implică doar pe baza sensului definiției propoziția “X nu are soție”, iar această propoziție nu poate fi adevărată împreună cu propoziția “X a primit o palmă de la soția sa.” În primul caz, avem situația
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lebădă este neagră, atunci unele lebede nu sunt albe.” În cazul unei secvențe discursive de genul: “X n-a fost niciodată însurat. X este celibatar. X a primit acum o palmă de la soția sa.”, aceasta este implicit inconsistentă sau analitic inconsistentă, întrucât “X este celibatar” implică doar pe baza sensului definiției propoziția “X nu are soție”, iar această propoziție nu poate fi adevărată împreună cu propoziția “X a primit o palmă de la soția sa.” În primul caz, avem situația în care adevărul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce rezultă în urma eforturilor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice și duc la un concept de sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau inconsistent, rezultatul este un concept de sine relativ slab. Cu alte cuvinte, chiar dacă conceptul de sine este perceput ca deținând anumite trăsături, competențe sau valori, consistența feedbackului este cea care determină puterea acelor percepții. Cu cât conceptul de sine este mai
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
copiilor (educația nu începe la 10 ani), faptul că sunt în grup, reuniți pentru un timp dat, destul de scurt, și puși să înfrunte un îndrumător a cărui comportare este artificială, pentru că urmărește reguli exacte și care în plus sunt oarecum inconsistente, îndrumătorul este, ca să spunem așa, „neutru", el își privește grupul cu ochiul rece al experimentatorului, este amical la comandă, autoritar și rece cînd o cere experiența. In opoziție cu îndrumătorii, părinții sunt într adevăr din plin preocupați, atât material cât
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
făcută de alții, ca o reacție la presiunea exercitată de dorințele adulților. În cazul fugii de acasă, contextul psihosocial care se află, de cele mai multe ori la originea deciziei de a fugi se caracterizează prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a reprezentat o "împlinire, un adaos ontologic semnificativ prin acțiune", ci, mai degrabă, "o superficia lizare, trecere de la adâncul plin de ființă, deplin realizat într-un plan de idei platonice, la suprafața unei înfățișări trecătoare și efemere, într-o lume inconsistentă în ea însăși, cum este aceea a simțurilor"6. În schimb, Ortodoxia a delimitat cu precizie între ceea ce înseamnă Împărăția lui Dumnezeu și cea a Cezarului. Actualizarea permanentă în Occident își are propria rațiune istorică, absolut indeniabilă, dar care nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
forme de pervertire a credinței, în duhul ecumenizant, în contrapunct cu Tradiția Bisericii și a Sfinților Părinți. O sursă fundamentală a predicii ortodoxe o constituie Cărțile de slujbă. Uitarea și chiar disprețuirea lor face ca predica de astăzi să fie inconsistentă, sub raportul doctrinei, și neclară, sub raportul discursului Cărțile de Slujbă cuprind în interiorul lor Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deopotrivă. De altfel, întreaga exegeză și dogmatică a Bisericii este inclusă în aceste Cărți de Slujbă. Prin urmare, Cărțile de Slujbă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
stabilite, prin compatibilizarea cu standardele europene de cercetare. Componenta cercetării trebuie reinclusă și bine regândită în mecanismul universitar, precum se întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică - și aceasta destul de inconsistentă, printr-o lipsă a cursurilor actualizate, bibliografiile rămânând undeva prin anii '70-'80, pentru a nu mai vorbi de tradiționalismul tematicii puse în discuție. Intrarea într-un circuit internațional de colaborări prin echipe de cercetare, pe baza unor proiecte viabile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sistem eficient de incompatibilități, nu ține doar de activitatea ANI, ci și de felul cum se poziționează față de alte instituții care au același obiectiv. Potrivit raportului, "eficiența sistemului românesc de integritate suferă de proceduri îndelungate la nivelul instanțelor judecătorești, jurisprudență inconsistentă și o cooperare insuficientă între alte autorități administrative, justiție și ANI". Cazurile de incompatibilitate investigate de ANI sunt ulterior examinate de instanțe, iar la o decizie definitivă se ajunge de regulă abia în câțiva ani. Chiar dacă există acorduri de colaborare
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
urmează că este un raționament valid 1. - supoziție 2. (3), care este În F. N. D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
majestate! și Colivia cu năluci. Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu din Oameni care tac), fie ca inconsistente replicații de „mușatisme”, ca ironizări ale moravurilor familiale mic-burgheze, fie ca dezlănțuiri patetice, grandilocvent naționaliste și mesianice, orientarea fiind luată cu împrumut din discursul oficial. Simplistă formal, decupată în câte trei acte, fiecare fiind segmentat în tablouri cu replici scurte
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
larg răspândit ulterior în Africa. EVREI Gestionarea politică a „chestiunii evreiești” de către bolșevici* este marcată la origine de o „incertitudine teoretică”. Lenin* neagă existența unei „naționalități evreiești” care „contrazice interesele proletariatului evreu” și generează „starea de spirit a «ghetoului». Absolut inconsistentă din punct de vedere științific, ideea unui popor evreu special este, prin încărcătura sa politică, reacționară”, scrie el în 1903, în cursul unei polemici cu Bundul - partidul social-democrat muncitoresc evreiesc. în 1913, Stalin* continuă această argumentație în Marxismul și chestiunea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au revizuit grila managerială, adăugând o a treia dimensiune cu valori cuprinse între 1 și 9 referitoare la consistența sau profunzimea unui stil. Dacă sub influența unor situații conflictuale conducătorul își schimbă rapid stilul înseamnă că stilul lui era superficial, inconsistent. Dacă, dimpotrivă, el își menține stilul, în ciuda dificultăților și pericolelor situației, înseamnă că stilul era puternic, profund. Mai târziu, în 1991, Blake împreună cu McCanse au introdus încă două stiluri de tipul 9.9: unul paternalist (în care recompensele sunt acordate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]