2,622 matches
-
asemenea permis provizoriu fiind posibilă încă de la vârsta de 15 ani și 9 luni, pe baza unor formalități de obținere mai puțin riguroase decât cele necesare pentru obținerea unui permis normal. În concluziile formulate s-a apreciat că, prin incriminarea variantei alternative de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, legiuitorul a urmărit să sancționeze într-o variantă atenuată persoanele care dețin în principiu abilitatea de a conduce un vehicul
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
îndeplinește condițiile de a fi recunoscut în afara teritoriului statului emitent. Prin urmare, persoana care îl deține are un drept de a conduce vehicule, însă limitat numai pe teritoriul statului emitent, încadrându-se astfel în ipoteza prevăzută de norma de incriminare de la art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal. Astfel, s-a exprimat opinia potrivit căreia persoana care deține un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie face parte din categoria persoanelor care nu au
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
prezenta cauză ar fi instituirea, chiar de Curtea Constituțională, a unei discriminări, în sensul considerentelor Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017, precitată. ... 20. Cu privire la invocarea pasivității legiuitorului în ceea ce privește punerea de acord a normei de incriminare prevăzute la art. 335 alin. (1) din Codul penal cu dispozițiile Constituției, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017, invocată și în prezenta cauză, Curtea a observat că „instanța de contencios constituțional nu are competența de
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
în facturi. În acest sens, sunt invocate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și se solicită Curții Constituționale să constate că modul de interpretare cvasitotalitar a acestor operațiuni reale ca fiind fictive în practica judiciară și aducerea în sfera incriminării a unor tranzacții comerciale reale care au un caracter fiscal - Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin nenumărate decizii de speță, a arătat că astfel de tranzacții fie sunt deductibile, fie sunt considerate un abuz de drept fiscal și, în
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
neconstituționalitate, se susține că dispozițiile legale criticate sunt neclare și impredictibile, întrucât nu permit calificarea cu exactitate a operațiunilor la care fac trimitere ca fiind reale sau fictive. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care, pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor asupra unor fapte care anterior nu
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 și 34. Este invocată, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 34. ... 7. Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 generează aplicarea neunitară
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
din 31 martie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate. ... 16. Prin deciziile anterior menționate, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
20. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate, dintr-o perspectivă similară, prin Decizia nr. 817 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 473 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264788]
-
urgență, cu modificările și completările ulterioare (prin care era incriminată drept contravenție nerespectarea art. 9 din Ordonanța de urgență); ... b) prin Decizia nr. 651/2018 (paragraful 57), Curtea Constituțională a statuat că decizia prin care este constatată neconstituționalitatea unei norme de incriminare face ca, de la data publicării sale, fapta incriminată și considerată anterior socialmente periculoasă să nu mai existe, adică produce efecte similare unei legi de dezincriminare; ... c) legea de dezincriminare nu afectează doar sancțiunile contravenționale, ci însuși raportul de drept
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
Decizia nr. 651/2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională; ... e) a considera că pot fi executate silit sancțiunile aplicate în temeiul unui text de lege declarat neconstituțional ar duce la neaplicarea deciziei Curții Constituționale. Or, potrivit art. 147 alin.
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
decembrie 2018, prin care Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale atât soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/ măsurii educative, cât și soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/ măsurii educative, cât și soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare: (...) instituțiile juridice referitoare la legea penală de dezincriminare, precum și la intervenirea unei legi penale noi există pentru ca nicio persoană să nu fie nevoită să execute o pedeapsă pentru o faptă
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
de lege ca infracțiune ori o pedeapsă pentru care legea nouă prevede un prag mai mic decât cel al pedepsei care se execută ori urmează a se executa. Or decizia Curții Constituționale prin care este constatată neconstituționalitatea unei norme de incriminare face ca, de la data publicării sale, fapta incriminată și considerată anterior socialmente periculoasă să nu mai existe, adică produce efecte similare unei legi de dezincriminare. Împrejurarea că legiuitorul nu intervine pentru a pune de acord dispozițiile de incriminare constatate
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
de incriminare face ca, de la data publicării sale, fapta incriminată și considerată anterior socialmente periculoasă să nu mai existe, adică produce efecte similare unei legi de dezincriminare. Împrejurarea că legiuitorul nu intervine pentru a pune de acord dispozițiile de incriminare constatate neconstituționale cu decizia Curții Constituționale nu constituie un argument pentru respingerea cererilor de înlăturare a pedepselor aplicate, întrucât, per a contrario, decizia Curții Constituționale de constatare ca neconstituțională a unei norme de incriminare ar fi lipsită de efectele sale
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
a pune de acord dispozițiile de incriminare constatate neconstituționale cu decizia Curții Constituționale nu constituie un argument pentru respingerea cererilor de înlăturare a pedepselor aplicate, întrucât, per a contrario, decizia Curții Constituționale de constatare ca neconstituțională a unei norme de incriminare ar fi lipsită de efectele sale general obligatorii, consacrate de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. ... ... ... VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor. ... 11. Se susține că norma juridică criticată întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, ce rezultă din principiul statului de drept prevăzut la art. l alin. (5) din Constituție, dar și principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat de art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Se mai arată că art. 29 alin. (1) lit. a) din
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
5) referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) și (2) cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 6 și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și la legalitatea incriminării și a pedepsei. ... 20. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 6 și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și la legalitatea incriminării și a pedepsei. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate, în acest sens, deciziile nr. 643 din 19 octombrie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
fi comisă de autorul infracțiunii din care provin bunurile, deoarece acesta nu se poate autofavoriza. Prin urmare, modalitatea normativă prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, prin felul în care este reglementată, exclude, de plano, incriminarea „autospălării“, motiv pentru care nu încalcă principiul ne bis in idem. ... 24. De asemenea, prin aceleași decizii, Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 sunt clare, precise și previzibile sub aspectul
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
numai cu bani albi. De asemenea, prin Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragraful 32, Curtea a constatat că, fiind inclusă în titlul IV al părții speciale a Codului penal - Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiunea de tăinuire reprezintă o incriminare cu caracter general, prin raportare la aceasta, dispozițiile legale criticate constituind norme juridice speciale de incriminare a unor infracțiuni cu un obiect juridic bine determinat, acela al protecției valorilor sociale din domeniul circulației legale a banilor și al prevenirii și
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
Curtea a constatat că, fiind inclusă în titlul IV al părții speciale a Codului penal - Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiunea de tăinuire reprezintă o incriminare cu caracter general, prin raportare la aceasta, dispozițiile legale criticate constituind norme juridice speciale de incriminare a unor infracțiuni cu un obiect juridic bine determinat, acela al protecției valorilor sociale din domeniul circulației legale a banilor și al prevenirii și combaterii finanțării terorismului. Așa fiind, încadrarea faptelor, potrivit art. 270 din Codul penal sau conform art.
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
fizică și psihică, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, secretul corespondenței, dreptul la muncă, dreptul de proprietate privată, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, înfăptuirea justiției, statutul judecătorilor, folosirea căilor de atac, rolul Ministerului Public, statutul procurorilor, legalitatea incriminării și a pedepsei, dreptul la un recurs efectiv și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât nu permit exercitarea unei căi ordinare de atac - apel sau contestație - împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul
DECIZIA nr. 269 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258782]
-
la rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 7 privind legalitatea incriminării și a pedepsei și ale art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul
DECIZIA nr. 269 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258782]
-
la adresa securității naționale a unor poziții publice contrare politicii oficiale a statului va face ca autorii acestora să devină subiecți activi ai infracțiunii prevăzute la art. 404 din Codul penal cu denumirea marginală „Comunicarea de informații false“, normă de incriminare potrivit căreia: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
constituțională. ... 129. În ceea ce privește noțiunea de „propagandă“, aceasta este consacrată legislativ în cuprinsul art. 405 din Codul penal, care incriminează propaganda pentru război, sensul acesteia fiind explicat în doctrina de drept penal, care a reținut că norma de incriminare anterior menționată are în vedere două modalități alternative de realizare a variantei tip, respectiv: propaganda pentru război și distinct, răspândirea de știri tendențioase sau inventate. Astfel, propaganda pentru război de agresiune constă în răspândirea, în public, de idei și concepții
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]