1,492 matches
-
și percepția individuală. Dincolo de relativa lor validitate psihologică, anumite imagini stereotipe ar trebuie să fie respinse ca fiind "false". Procesul respingerii stereotipurilor este o luptă politică și ideologică care e localizată în sfera structurii sociale și istorice"348. Ideologiei îi incumbă, în sensul său de reprezentare socială, anumite stereotipuri, dar ea asigură, în același timp, și filtrul necesar pentru respingerea acelor stereotipuri care nu sunt împărtășite larg în plan social. Excursul în planul perspectivei construcției holiste a spațiului social ne prezintă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat că teoria politică normativă caracterizează, la nivel general, ordinea politică de tip democratic drept una organizată după principiul dominației legal-raționale: societății deschise îi incumbă respectarea unor norme de factură constituțională a căror instituire legitimă se bazează pe raționalitatea lor. Atât respectarea acestor norme care asigură dominația legitimă, cât și împărtășirea valorilor pe care regulile le implică sunt posibile grație unui element care, la o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
culturii globale, care influențează, așa cum indică Giddens, securitatea ontologică a culturilor particulare (ce presupun, la rându-le, o identitate colectivă, însă relativ delimitată și stabilă în spațiu și timp), acestea din urmă se caracterizează prin particularism, temporalitate și expresivitate. Ele incumbă anumite credințe și valori cu privire la sensul continuității unei anumite comunități, a memoriilor sale împărtășite, precum și a "destinului" său comun 541. Identitatea nu poate fi definită structural sau sistemic, ci mai curând în termeni ideologici, fiind legată indisolubil de imaginarul social
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Idem, p. 75. 202 Am în vedere aici, mai cu seamă, problema cunoașterii sociale, deci a modului în care înțelegem societatea, prin explicații referitoare la natura sa, la relațiile specifice, la normele, instituțiile, aranjamentele, practicile și comportamentele sociale care îi incumbă. Această precizare este, din punctul meu de vedere, necesară, câtă vreme, în teoria socială contemporană, există perspective care atribuie sociologiei cunoașterii inclusiv rolul de a-și extinde investigațiile cu privire la cunoașterea proprie științelor naturii. Astfel, Helen Longino urmărește să arate "ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se recunoaște faptul că Întreprinzătorii locali au avantajul cunoașterii condițiilor economice, sociale, culturale, juridice În care operează. Firma străină trebuie să suporte costul cunoașterii noului mediu. În consecință, e necesar ca avantajul exclusiv nu numai să anuleze dezavantajul și costurile incumbate de operarea Într-un mediu străin, dar respectiva operare să se și dovedească mai profitabilă decît celelalte alternative de acces pe respectiva piață străină (exporturi sau licențiere). Relativ recent, economistul american Edward M. Graham (1978) a Încercat să explice creșterea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
înlocui decât prin povestiri insipide, în comparație cu acțiunile înseși..." Cât despre Marivaux (1688-1763), în Insula Rațiunii (L'Ile de la Raison, 1727), își bate vesel joc de tragedie căreia îi denunță neverosimilul permanent prin intermediul cuvintelor lui Blectrue, consilier al Guvernatorului, căruia îi incumbă sarcina de a readuce la rațiune pe cei ce ajung pe insulă, în special pe Poet. "Poetul Uite, mă amuzam la mine în țară cu lucrări de-ale spiritului, al căror scop era când să stârnească râsul, când să-i
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
voi aduce bine cu arcanul În existența pusă-n vârf de ac. Eu sunt atât de tragic, în esență, Și l-am luat pe Shakespeare drept model, Iar nelipsita, dulce chintesență, O scot din romantisme și din el. Mi se incumbă stări contradictorii, Apar cu datorii înregistrat Sau cu inadvertențe iluzorii Ca și cum aș lua mită de la stat. Înfig perfuzii-n viețile abstracte, Mă las cuprins de patimi, evident, În Marea Schismă văd încă o moarte Și-n mine bate toaca, insistent
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
localități antagoniste Morón și Navarro, ca să nu mai vorbim de Leguisamo, tare mă tem că uruguayan. Să revenim la declarația lui Zevasco: „Istoria e un act de credință. Nu au importanță arhivele, mărturiile, arheologia, statistica, hermeneutica, nici faptele; istoriei Îi incumbă istoria, liberă de orice ezitare și scrupule; numismatul să-și păstreze monedele, iar vânzătorul de hârtie - terfeloagele. Istoria e o injecție cu energie, un suflu dătător de viață. Intensificând potența, istoricul Încarcă cernelurile; farmecă, exaltă, dă curaj, Însuflețește; nici vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sa de prim-ministru (căci d. Brătianu e numai cu numele), două adrese, una cătră Ministerul de Justiție, alta cătră cel de Externe, adrese prin care ni se asigură că d. Simeon Mihălescu, ministrul, va lua toate măsurile ce-i incumbă pentru a descoperi adevărul în privirea prevenitului Simeon Mihălescu. Totodată d. Simeon Mihălescu provoacă pe ministrul justiției să someze pe d. Moldoveanu ca să publice și celelalte acte mai grave, iar pe Ministeriul de Externe ca să întrebe pe d. Warszawsky dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din partea directorului Ministerului de interne, d. Simeon Mihălescu. Scrisoarea subscrisă Moldoveanu se termină cu amenințarea următoare: "Vă voi comunica, d-le redactor, și alte acte spre publicitate, mult mai grave". Ministerul, în această cestiune, având a lua măsurile ce-i incumbă spre restabilirea adevărului, are nevoie și de actele cele "mult mai grave" promise de Moldoveanu și pentru aceea vă roagă să invitați Parchetul să-l someze să publice imediat actele promise sau să le depună la Parchet, care pe baza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
15 aprilie, pe lângă o scrisoare subscrisă Moldoveanu, publică și o scrisoare subscrisă A. M. Warchavsky, din care pare că ar rezulta mituire și falsificare de ordine din partea directorului Ministerului de interne, d. Simeon Mihălescu. {EminescuOpX 221} Ministerul de Interne, căruia [ îi ] incumbă datoria a restabili adevărul, vă roagă, d-le ministru, ca prin intermediul autorităților ruse să obțineți de la acel domn A. M. Warchavsky declarațiunea categorică dacă scrisoarea în cestiune este a sa, dacă a dat-o acelui domn Moldoveanu ca să facă uz de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a nimici acte publice și de-a falsifica registre, d. Brătianu persistă a-l ține în funcțiune, ba ironia merge atât de departe încît d. Simeon Mihălescu încredințează prin Monitor publicul că Ministerul de Interne va lua măsurile ce-i incumbă pentru a restabili adevărul. De asemenea asigurări ridicole nu avem a ne preocupa. Această înfruntare a celei mai elementare cuviințe e poate din contra o dovadă mai mult în favorul celor susținute de scrisoarea d-lui Moldoveanu. În loc ca d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-lui Moldoveanu. În loc ca d. director al Ministerului de Interne să se retragă imediat din post, pentru a nimici până și umbra unei bănuieli și a lăsa curs liber cercetărilor parchetului, d-sa promite că va face ce-i incumbă pentru a restabili adevărul în afacerea sa proprie. Noi n-avem de adaos nimic la cele publicate - decât că d. Simeon Mihălescu nu ni se mai pare în calitate de-a cere cuiva lămuriri dintr-o poziție oficială. Ediția numărului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
idei ce par a stabili o divergență de opiniuni. Minoritatea se miră cum guvernul nu ia inițiativa în cestiunea izraelită, făcîndu-i din aceasta o acuzațiune că voiește să escamoteze cestiunea și ascunzîndu-se în adăpostul maiorităților să scape de răspunderea ce incumbă. Al doilea se supără pentru lauda legalității, care ar fi fost asemenea o cauză a liniștei. N-aveți drept să cereți fin proiect de lege. Ele sunt sesizate prin voturile adunărilor, prin Tractatul de la Berlin, prin mesaj. Dar oare pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drodze do wzajemnego poznania". Materialy z sympozium, Zwiazek Polakow w Rumunii, Suceava, 2002, p. 35-46. 9 Europe and the Port, Vol. IV, doc. nr. 6. 10 Loc. cît. În ceea ce privește rolul rezervat Suediei în politica europeană a Porții Otomane, acesta îl incumba nu numai pe cel de virtuală aliata, în scopul susținerii eforturilor sale de a stopa expansiunea Rusiei în Europa, ci și pe cel de "consilier" avizat în realizarea programului de reformare, "calitate" care i-a fost atribuită lui Ignatius Mouradgea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de depozitare din magazine). • Aspecte psihologice ale vânzării: comerțul cu amănuntul trebuie să asigure întâlnirea produselor cu consumatorii acestora; el este plasat, în circuitul economic, în punctul terminal, în momentul în care produsul întâlnește omul în interiorul ciclului comercial, această întâlnire incumbă condiții optime ale contactului vânzător-client, derulat de o astfel de manieră încât nu numai să mențină o clientelă fidelă, ci să și atragă o nouă clientelă. 6.2. Tipologia activităților în cadrul comerțului cu amănuntul Literatura de specialitate grupează activitatea sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cursurile de adulți în mod voluntar. Limba de predare este exclusiv româna (art. 81). Școli de adulți trebuie înființate în așezămintelor școlilor primare, dar și în fabrici și ateliere, particulare și de stat deopotrivă. De asemenea, Ministerului de Război îi incumbă organizarea de cursuri de adulți în cazărmi. Acestea sunt obligatorii atât pentru neștiutorii de carte iar aceștia erau mulți, în 1899, 667 dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) cât și pentru cei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a fost pusă în slujba intereselor politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice îndelung refulate și, alături de aceasta, de asumare a responsabilităților morale incumbate de etica europeană a memoriei fundamentată pe politicile regretului, Raportul Wiesel deschide dificilul proces de "perlaborare" a trecutului dureros prin care statul român posttotalitar a încercat să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și un înalt grad de sofisticare. Dar conceptul trimite, de asemenea, și spre evaluarea faptelor, așa cum se regăsesc acestea în realitatea socială. Prin aceasta, ideologia poate simplifica realitatea, care adeseori se caracterizează prin complexitatea proceselor și fenomenelor pe care le incumbă. Ambiționând să explice realitatea, fie prin apel la ideile abstracte, fie chiar prin simplificarea complexității sociale, ideologia o poate, de asemenea, distorsiona, "(...) denigrând ideile care ar putea duce la schimbarea sa; excluzând formele rivale de gândire, prin intermediul unei logici nespuse
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
societate fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat că teoria politică normativă caracterizează, la nivel general, ordinea politică de tip democratic drept una organizată după principiul dominației legal-raționale: societatea deschisă incumbă respectarea unor norme de factură constituțională a căror instituire legitimă se bazează pe raționalitatea lor. Atât respectarea acestor norme care girează dominația legitimă, cât și împărtășirea valorilor pe care regulile le implică sunt posibile grație unui element care, la o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o semnificație pozitivă, conjectura mea este aceea că și ceea ce denominăm ca fiind realitate socială, și ceea ce înțelegem prin sintagma de cunoaștere socială reprezintă rezultatul unei proiecții ideologice. Fundamentele acesteia din urmă se regăsesc la nivelul credințelor pe care le incumbă imaginarul social și care influențează anumite strategii acționale în baza unor cadre normative la a căror instituire ideologia contribuie, de asemenea. În alți termeni, ideologia îndeplinește, din punctul meu de vedere, un dublu rol: pe de o parte, participă activ
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nu am făcut nu se poate deduce nimic, precum nu ni se poate imputa ceea ce nu am zis, ceea ce nu am gândit, ceea ce nu am propus. În privirea depeșelor cari datează din 1875, iar nu înțelegem ce responsabilitate ne poate incumba. E vro descoperire pe care o face "Romînul" ca din senin? Ca și când n-ar ști toată Moldova că pe atunci prezidentul comitetului electoral din Iași era prințul Grigorie M. Sturza, ca reprezentant al dreptei. "Romînul" se face a uita că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca aceste 16 milioane să se plătească din rămășițele anilor trecuți. După situațiunile date însă de d. Sturza însuși, creatorul legendei deficitului din 1876, aceste rămășițe încasate au trecut peste cifra de 16 milioane. Așadar aproape tot deficitul, dacă există, incumbă administrației roșie. După aceste observații preliminare numiții d-ni oratori au discutat legea în sine, deși într-un mod sumar, căci repeziciunea cu care-a fost distribuită n-a permis nimănui decât o repede citire. Principalele obiecțiuni arătate de d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]