813 matches
-
din acele majorități care nu pot aduce țării în viitor decât urmări funeste pentru respectul Adunărilor deliberative și chiar pentru libertățile publice. Se naște acum întrebarea daca aceste jocuri de culise sunt constituționale și daca țara e condamnată a suferi indefinit compania de exploatație care s-a constituit în Adunări și guvern, deasupra ei; întrebarea este daca pactul nostru fundamental, chiar de d-nii Carada și C. A. Rosetti croit fiind, nu ne dă absolut nici un remediu în contra acestei uzurpări a tuturor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Strategiile care creează un scut de apărare în jurul firmelor naționale 10 pot fi aplicate pe două căi. În primul rând, pe cale tehnică, prin folosirea mecanismelor legale și birocratice disponibile; măsurile din această categorie sunt: taxe retaliatorii și tactici de amânare indefinită. În al doilea rând, pe cale politică, prin folosirea canalelor diplomatice; în această categorie intră restricțiile voluntare la export (Rugman, 1996). Tot Rugman (1996) recunoaște că un mediu economic neintervenționist reprezintă optimul de gradul întâi, dar susține că, din perspectivă națională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât]. O soluție, sugerat] de Holmgren, este de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințe dramatice. Oarecum similară este și denumirea de zenebona („tumult”, „gălăgie”, „gâlceavă”), care face trimitere, la fel ca támadás, nu atât la un fenomen cu dimensiuni ample și bine conturate, cât la o agitație și zguduire socială intensă, dar oarecum indefinită. Termenul românesc de „tumult” Îl Întâlnim și la Ioan Monorai XE "Monorai" , În 1820. Caracterizarea evenimentelor drept „răscoală” poate fi Întâlnită și ea În mod frecvent, dispusă Însă pe o arie sinonimică Întinsă. La fel ca În limba română, unde
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apariție, orice noutate tulbură echilibrul preexistent. Nu doar nașterea unui copil, ci și primele roade ale pământului, o casă nouă etc. devin periculoase și trebuie să fie consacrate, dăruite ca ofrandă zeilor sau să primească o jertfă. Astfel, străvechea noutate, indefinit repetabilă a nașterii este tratată ritual pentru prevenirea accidentelor sau Înlăturarea lor. O lungă sterilitate anunță un rod neobișnuit, ca și cum timpul necesar nașterii eroului ar fi cu mult mai mare decât cel admis de nașterea comună, iar opera miraculoasă s-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se acceptă și postulatele conform cărora două linii paralele pot fi convergente sau divergente, adică geometria neeuclidiană. Spre exemplu cu ajutorul acestei geometrii, Albert Einstein a elaborat modelul universului finit în volum. Argumentația lui a fost că o linie dreaptă prelungită indefinit în ceea ce numim geometrie sferică, s-ar putea întoarce în locul de unde a plecat, altfel spus o linie dreaptă s-ar « curba ă cu o anumită rază, aceasta fiind măsura dimensiunilor Universului. Prin urmare, în modelul neeuclidian nu ar exista margini
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
30) Indiferent de ce s-a întâmplat între voi, eu rămân prieten cu amândoi (31) Indiferent de ce vrei tu, ea tot ce vrea ea o sa facă. Se observă că toate construcțiile cu indiferent (de) (+ relativ) sunt echivalente semantic celor introduse prin indefinite 12 - oricine, orice, oricare, oricum, oricât, oriunde, oricând: (22') Oricât câștigă/ar câștiga sau oricum trăiesc/ar trăi ... (23') Despre orice post e/ar fi vorba ... (24') Oricare va fi alegerea ta ... (25') Oricui te vei adresa ... (26') Oricând vei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
engleză, germană, franceză), să se adapteze repede, să aibă abilități de relaționare cu clienții și o atitudine de tipul "eu sunt dispus să fac" (EZ, 31.III.2008). 5.2. Structurile propoziționale (de regulă cu predicatul la condițional) introduse prin indefinitele (pronume, adjective sau adverbe) compuse cu ori- (oricine, oricare, orice, oricum, oricât, oriunde, oricând), ca în (22') - (28') supra sau în (60), pot fi considerate realizări standard ale CI și se întâlnesc în special în registrul înalt al limbii: (60
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
indiferent: Indiferent de cine ți-e frică, frica nu păzește bostănăria; Indiferent de unde ai fi plecat, în trei zile aveai tot timpul să ajungi.. 12 Cf. Gheorghe (2004), ibid.. 13 S-ar părea că doar îmbinarea indiferent cât și compusul indefinit oricât permit o interpretare strict concesivă, datorită sensului cantitativ care gradualizează o calitate unică, posibil de imaginat ca singurul criteriu de realizare sau nu a regentei: Indiferent cât de ieftin e un produs, cred că românii nu vor să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
și familiar, dar în curs de impunere în unele zone ale limbii standard, are multiple valori semantice și pragmatice, asociate unui comportament sintactic specific. În ciuda relativei sale marginalități, adjectivul pronominal invariabil alde prezintă un mare interes întro tipologie generală a indefinitelor 1, dar și într-o descriere a tendințelor actuale din domeniul operatorilor impreciziei. În limba actuală, în limbajul colocvial curent, alde a păstrat toate valorile deja înregistrate în limba mai veche și în graiuri, adăugându-le însă unele noi. Uzul
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
din secolele al XIX-lea-al XX-lea au neglijat forma alde, adesea omițând-o cu totul din descrieri. Mai multe date oferă GA I: 177−178 și, recent, GALR I: 261. Utilizările dialectale (muntenești, inclusiv din Sudul Dunării) ale indefinitului au fost descrise în detaliu de Mărgărit (2001, 2006 în 2007). 2. CONSTRUCȚII SINTACTICE ȘI VALORI SEMANTICO-PRAGMATICE În utilizarea lui alde se disting mai multe construcții și valori. Unele dintre acestea pot fi determinate exclusiv contextual, pe baza unor informații
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
disting mai multe construcții și valori. Unele dintre acestea pot fi determinate exclusiv contextual, pe baza unor informații de natură pragmatică. Există însă și distincții care se asociază cu particularități morfosintactice ale construcțiilor în care intră operatorul. În primul rând, indefinitul alde se plasează în mod tipic înaintea unui nume propriu, a unui grup nominal determinat (referențial, nongeneric) sau a unui pronume personal sau demonstrativ 5. Funcția sa specifică este de a modifica citirea referențială a acestor unități sintactico-semantice. Tipurile de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
bărbați (gandul.info, 7.VII.2008). Adjectivul nehotărât alde dublează tautologic valoarea nehotărâtă a pronumelor, intrând în contradicție cu una dintre regulile principale ale folosirii sale (modificarea referinței unui grup determinat, individualizat). De fapt, din punct de vedere pragmatic, expresiile indefinite din exemplele de mai sus sunt fie explicitate de continuarea enunțului, fie aluzive, deci au - contextual - proprietatea referențialității, pe care o presupune folosirea operatorului alde. În asemenea cazuri, valoarea clasificatoare se reduce totuși, accentuându-se în schimb marcarea impreciziei. 3
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
în loc de unul singur, are un rol care, lăsând deoparte considerațiile filosofice (legate de grăbirea procesului de eutrofizare - în cazul particular -, ori mărirea entropiei ecosistemului planetar - în sensul general -, în respectul direcției evolutive a Universului [88]), permite utilizarea pentru un timp indefinit (cel puțin în „intenție“) a substratului. Procesele autotrofe singure s’ar opri rapid prin epuizarea substratului (CO2) și prin feed back-ul indus de acumularea produșilor reducători; același lucru, dar motivat invers, s’ar întâmpla în cazul proceselor heterotrofe. Existând împreună
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include trei funcții: producătorul primar, care fixează chimic, prin reducere, în substanțe macroergice, energia primară, întotdeauna un autotrof; consumatorul care folosește, prin oxidare, substanțele macroergice excedentare; descompunătorul care mineralizează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
grație deschiderii foarte largi a mansucriselor peripatetice] ("Idei în dialog") Principiile convenției pot fi adoptate în funcție de conjunctura economică, pentru reducerea riscului de impact ecologic, dar numai [prin mecanismul unei autogestiuni] (22). În grupurile prepoziționale care conțin un cuantificator, definit sau indefinit, semiadverbul restrictiv poate fi plasat atât înaintea întregului grup (te aștept numai de jumătate de oră), cât și în interiorul grupului, focalizând cuantificatorul: Apartament in Madrid cu numai [5 euro] (www.ziare.com) Paza personală a devenit însă și o necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și diacronic. GPrep având drept centru una dintre prepozițiile menționate are statut de complement, atunci când este un constituent cerut de un termen indefinit sau de o marcă de gradare, ca în exemplele: fiecare din noi (A. Pleșu, Despre îngeri) unul dintre acele elemente misterioase și definitorii (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) cea mai fericită dintre călătoriile mele în străinătate (T. Octavian, Povestiri foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
celorlalte prepoziții este limitată la anumite contexte. Astfel, prepoziția de este ocurentă numai în contextul indicat mai sus, iar prepozițiile între și printre introduc, spre deosebire de din și dintre, numai un complement al mărcii de gradare, nu și al unui termen indefinit. 2. CONCURENȚA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE DIN ȘI DINTRE 2.1. Variația liberă a prepozițiilor din și dintre Toate prepozițiile partitive presupun ca nominalul împreună cu care formează GPrep, nominal corespunzător întregului, să fie la plural sau să trimită la ideea de plural
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
nu din, este urmat de un plural): Nimic dintre toate acestea nu a funcționat în regiunile afectate (arhiva.wall-street.ro) Nimic dintre lucrurile pe care ieri le socoteam drept înălțătoare, astăzi nu mă mai ridică (www.nordlitera.ro). În schimb, indefinitul negativ nimeni, specializat pentru referirea la persoane, este mai ușor acceptabil în combinație cu prepoziția dintre, ca în exemplele 8: Nimeni dintre privitori nu era trist, sunt aproape sigur de asta (buddha.voce.ro/2008) Nimeni dintre noi nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
sunt în variație liberă, se înregistrează și o serie de contexte specifice fiecăreia dintre cele două prepoziții. Celelalte prepoziții partitive - între și printre - se întâlnesc mai rar decât prepozițiile din și dintre. Spre deosebire de ultimele, care marchează complemente (ale unui termen indefinit sau ale unei mărci de gradare) și adjuncți, între și printre marchează îndeosebi adjuncți (reprezentați adesea de propozițiile relative) și complemente numai ale unei mărci de gradare. Construcțiile conținând prepoziția de și două componente nominale la singular, de tipul un
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
mult decât narațiune, adică elemente emoționale, nuanțe psihologice, secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul de narativitate poate fi un demers important în analiza picturii pentru că oferă perspective asupra relației dintre pictură și stările, transformările
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
caracteristici, mai degrabă decât de obiecte. Aceste răspunsuri legate de calități, adjective și caracteristici se referă la un aspect al narativității pe care Prince îl numește narrativeness și care arată că orice obiect narativ este calificabil în moduri plurale și indefinite și că un obiect poate fi considerat narațiune, dacă prezintă numai parte din trăsăturile asociate narațiunii. Plecând de la asemenea observații, interesul naratologiei s-ar putea concentra pe aspecte care vizează gradul de narativitate al unei manifestări textuale, vizuale sau sonore
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile drept narative în moduri plurale și indefinite, care prezintă sau dacă prezintă unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Acest mod de a înțelege efectul de narativitate asociat narațiunii s-ar putea dovedi important și în analiza picturii narative. O privire grăbită asupra definiției lui Prince ar putea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
un set de caracteristici, decât la un set de obiecte. Entitățile și obiectele narative sunt asociate conceptului de narrativehood, calitățile și caracteristicile narative sunt asociate conceptului de narrativeness, care arată că orice obiect narativ este calificabil în moduri plurale și indefinite. Notațiile lui Prince despre narativitate sunt adaptate, pe parcursul acestui subcapitol, în aria de cercetare a narațiunii picturale. Este formulată ipoteza de ansamblu a cercetării: într-un tablou poate exista uneori mult mai mult decât narațiune, adică efecte comice, emoționale, psihologice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în ceea ce el presupune, limita absolută a comportamentului animal: perfecțiunea sa este semnul infailibil al caracterului său non inteligent. Invers, inteligența (care desemnează aici faptul de a acționa conștient și de a ne reprezenta ceea ce facem ) este caracterizată prin polivalența indefinită a întrebuințărilor sale: animalele nu acționează decât prin “dispoziția organelor lor” în timp ce rațiunea este “un instrument universal.”) Organ care se deplasează, organ mobil și liber pentru că el nu este cel al unui corp în serviciul căruia acționează, am putea spune
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]