4,930 matches
-
bancă, mereu solitar că unul din acela personaje romantice așezate contemplativ în fața unui peisaj grandios, numai că acesta este un loc de refugiu, o retragere. Colegii lui, prietenul, prietena care așteaptă momentul oportun să fie deflorata conform unui calendar propriu, indiferență, încercările timide de a comunica cu un tată amabil, corect, prietenos, distrat, toate acele figuri familiare sau străine gravitînd pe coridoare, profesorii că o altă specie monologală, evoluînd și ea echilibrat din înotătoarele dorsale în marele acvariu, o fată care
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
în rarele noastre dialoguri, intuiam că el își păstra, totuși, o neîndoielnică libertate interioară față de Înalta Poartă realist-socialistă. În ce mă privește, simpla acumulare culturală și viața mea de toate zilele mă împinseseră să adopt, fără sfidare, o atitudine de indiferență față de regim și de "îndrumările" lui estetice. Mama veghea la păstrarea unei limite în tendința mea lăuntrică, juvenil "anarhizantă", față cu puterea, și-mi repeta un îndemn-rugăciune: Pune, Doamne, strajă gurii mele!" Generația Șaizeci (și nu numai ea) a trăit
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
ale interpreților și, implicit, ale spectatorilor, ca un prea mult, greu de suportat. Dar ceea ce este cu adevărat descumpănitor este finalul, când corpurile nu mai viermuiesc, ci se așează învinse, pe jos. Acum nu mai sunt amestecate, dar sunt înfrânte. Indiferența unor personaje față de celelalte, lipsa de sentiment, lipsa de mister, totul fiind redus la ceea ce se vede la suprafața corpurilor, sunt trăsături generale ale dansului contemporan, cu destul de mici diferențe de nuanță. La aceste note se adaugă uneori, ca în
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
toate, intuia imediat dacă cineva avea talent literar și știa ce gen de rubrică i se potrivește cel mai bine fiecărui colaborator. Îmi pomenise la un moment dat că, în adolescență, stătuse o vreme lîngă Cleopa, dar primisem amănuntul cu indiferența celui care, neavînd deschidere către lumea duhovniciei, priveam creștinismul ca pe suceala exotică a unor oameni subtili: subtilitatea acelora cărora lumea de aici nu le ajunge și care mai au nevoie de iluzia încurajatoare a unei alte lumi, cea izbucnită
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
în contemplare, ești clipa întrupată, fără de urmare." Să-l citim pe Gheorghe Simon cu folos, și în spațiul acesta consacrat tinerilor, dar și la locul cuvenit poeziei colegilor risipiți în lume și încercând să înnoiască fața poeziei în luptă cu indiferența celor care cred că se pot lipsi de îngerul ei. Scria, nu demult, doamna Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga îl numea pe Gheorghe Simon, într-o cronică literară pe care i-o făcea la ultima lui carte, Duminica absențelor, "un poet orfic
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
care o pricepi de prima dată: o înțelegi de la sine, ca imediat după aceea să-ți pierzi interesul pentru ea. Înțelegerea pare să lichideze importanța obiectului asupra căreia s-a aplecat, tot așa cum o enigmă, de îndată ce e rezolvată, cade în indiferență. Așa se face că nu ne preocupă decît problemele nerezolvate, în timp ce pe cele rezolvate le îngropăm în cimitirul memoriei culturale. În realitate, semnul după care poți să-ți dai seama că ai înțeles ceva este că faci o asociație de
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
adresând întrebări prostești lumii înconjurătoare. E ca și cum n-aș mai fi în stare să țin pasul cu viteza de deplasare a oamenilor și moravurilor. Realitatea e că nici nu depun cine știe ce efort. La mine, "înțelepciunea vârstei" se traduce printr-o indiferență care-mi procură un discret - și ricanant - zâmbet de satisfacție. Mă bucur că nu mai simt presiunea de a "acționa" de altădată, că nerăbdarea pe care mi-o reproșează prietenii e un fel de a mă raporta la alte valori
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
în germană, apoi în română. Senectutea este și ea o maladie, chiar și fără suplimentări deosebite. Despre cosmopolitism, ce să spun? A fost tratat injurios, unele dicționare se încăpățânează și acum să-i rețină, prioritar, sensul negativ ("concepție care propagă indiferența față de patrie, neîncrederea în capacitățile creatoare ale propriului popor, disprețul față de valorile culturii materiale și spirituale ale propriei națiuni..." - citez o ediție din 2004!), altele preconizează, printre sensuri, unul corect, deși tot limitat ("concepție potrivit căreia patria e lumea întreagă
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
colegii, dar îi plăcea să creadă că avea statutul lui bine definit și că lumea îl trata cu respect și admirație pentru ceea ce realizase până atunci. Iar acum constata că, de fapt, ceea ce considera el a fi respect, era o indiferență politicoasă. Până și asistenta Eliza, cu care credea că se află în relații mai apropiate, pentru că amândoi veniseră în același timp la firmă, nu îl mai invita la o țigară în fața clădirii, nu îi mai făcea confesiuni despre prietenul ei
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
de diferite culori) și poate, poate, Dumnezeu va face o minune". Slujind, în literă și duh evanghelic, nevoile omului de rînd, N.Steinhardt nu șovăia a se ridica totodată,dîrz, împotriva convențiilor ce trădează lipsa de substanță a lașității, defetismului, indiferenței. Adevăratul păstor al turmei de credincioși, socotea el, nu e recognoscibil după titlu sau înveșmîntare, ci după felul în care-și duce la împlinire duhovniceasca misiune. Nu în ultimul rînd conform curajului în vremi de restriște: "Cum se recunoaște un
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
devine un model pentru toate documentările viitoare. Nu este ușor deloc, dar am intrat în horă și continui să joc. Iar pentru a reveni la întrebarea ta, afirm că acțiunea am început-o din următoarele motive: imaginea României în lume, indiferența românilor care își croiesc viața muzicală fără să se uite înapoi (ceea ce este foarte de înțeles), calitatea excepțională a tradiției muzicale românești, necunoscută în lume. B.T.: Într-un cuvânt, din motive “reparatorii”. Ai plecat din țară urmând poate un vis
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
moment nu fuseseră primiți în audiență de Salazar, Blaga ține să arate că, personal, avusese în trei rânduri ocazia să-l întâlnească și să stea de vorbă cu el - făcând următorul portret al dictatorului portughez: "Am avut impresia că nici indiferența și nici lipsa de curtoazie nu sunt cauza acestei atitudini față de corpul diplomatic, ci exclusiv multiplele sale ocupații, interesele și pasiunile sale aplecate spre lucruri esențiale și oarecare sfială de care acest excepțional spirit suferă în raport cu anumiți oameni. Stilul său
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
eu. O doză de lașitate, o teamă permanentă de ridicol m-a împiedicat ca, uneori, să fi fost mai mult decât evaziv. Lipsa mea de curaj și de concretețe - convingere în așa-zisele tatonări, n-au făcut decât să alimenteze indiferența și obtuzitatea celor la care am apelat. Trebuie să recunosc că, deși-mi iubesc orașul până la disperare, oamenii care-l populează m-au de-zamăgit profund. Câștigul material obținut imediat și pe căi cât mai fulguinde, rigiditatea față de tot ceea ce e
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
artistice. Estetismul nu era o invenție a altora, iar denumirea acuzatoare "esteții din Ardeal" nu era lispită de justificare. Cercul Literar de la Sibiu suferea de estetism și încerca să iasă din această capcană. O consecință a estetismului era izolaționismul și indiferența față de public. I. Negoițescu semnalează "dureroasa noastră conștiință a Ťturnului de fildeșť. Fiindcă pentru noi Ťturnul de fildeșť însemna un blestem de care voiam să scăpăm. De fapt voiam un public și, când l-am avut, zbuciumul delirant a încetat
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
depistându-i atracția fatală ce se conturează în apropierile și vorbele lui tot mai încărcate erotic. Un eros paradoxal ce sporea cu cât aura femeii era mai vlăguită de ireversibila condamnare. Evoluția bărbatului de la un fel de cinism morocănos la indiferență curtenitoare și apoi la iubire irepresibilă, dăruire de sine și alteritatea făcătoare de minuni convinge, fiind o probă indubitabilă a talentului și științei autoarei de a construi caractere. Adagio, această mișcare muzicală de încetinire a motoarelor vitale, de amplitudine a
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
ci "operă comică" și (formulă inspirată) "balete de buzunar"; totul e miniatural începând cu publicul, continuând cu orchestra, cu scena, cu repertoriul. Doar artiștii și entuziasmul sunt în mărime naturală și chiar mai mare decât în natură câteodată, căci rutina, indiferența, plictisul nu rezistă în fața valurilor de trăire candidă, fericită a sălii pline de puști care participă cu toată ființa lor la cele petrecute pe scenă. Când în 1998 Smaranda Oțeanu-Bunea a fondat această companie și prin eforturi absolut miraculoase a
"Opera Comică pentru Copii" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/7769_a_9094]
-
era! N-aș fi bănuit în vecii-vecilor că se coboară la astfel de gesturi!" - iată o mostră de evaluare a posteriori a unei largi clase de indivizi ce știu să-și folosească însușirile pentru a profita de naivitatea, bunătatea sau indiferența altora. Proștii, în schimb, te enervează de cum îi vezi: obtuzi, greoi, încruntați, încăpățânați, ei poartă cu sine precarul univers de gânduri și spaime. Există, desigur, și prostul vesel, ce plutește deasupra lucrurilor cu un soi de grație tembelă. E o
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
în asemenea măsură prinși într-un fel de dezmăț al jocului (care-i absoarbe clipă de clipă și până la epuizare) încât o întoarcere reflexivă asupra trupului și o evaluare a fiecărei părți a lui lipsesc cu desăvârșire. De aici și indiferența pentru aparența noastră în general, de aici o anumită vocație a jerpelelii de care pesemne nu scapă nici un băiat până pe la 13-14 ani, de aici și exasperarea pe care, copil fiind, o resimțeam în fața vizitelor pentru care trebuie să ne
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
ți se vor înfătișa în aceeași lumină ca și altădată? În cazul revederii unor companii de dans și a creațiilor unor coregrafi îndrăgiți odinioară, scurtcircuitul între scenă și sală va mai avea loc sau totul se va desfășura sub semnul indiferenței și al distanței existente între amintirea caldă de atunci și răceala impresiei de acum? Alvin Ailey American Dance Theater a venit pentru a treia oară la noi în țară, în această toamnă, în cadrul întâlnirilor JTI - compania Japan Tobacco International, care
Reîntâlnirea cu o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7981_a_9306]
-
sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea părinților, și într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic. De asemenea, cercetarea arată că în școală majoritatea copiilor raportează că trăiesc stări emoționale care variază de la indiferență (29% dintre copii), anxietate, retragere, nesiguranță și încordare (57% dintre copii) și îngrijorare (6% dintre copii). La studiu au participat 1.436 de familii din 58 de localități din România, iar interviurile s-au desfășurat la domiciliul subiecților în perioada
Educație prin bătaie. 38% dintre părinți recunosc practica - Studiu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79865_a_81190]
-
survolarea statuii lui Lenin din mijlocul satului, statuie impresionantă, dimensionată grotesc, avînd în vedere reperele cadastrale modeste ale așezării. Molohul de piatră apare asemeni unui incomprehensibil și deriziv vestigiu al unui cult absurd, rezistînd nu prin tăria materialului, ci prin indiferența locuitorilor. Devine semnificativ faptul că acest țăran preocupat de grijile lui nu face niciodată apel la istorie, nici măcar la istoria recentă, și mi-e greu să cred că Ciulei nu ar fi putut provoca un alt curs al poveștii, dacă
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
Eminescu - ca acela pe care îl întreprind de peste un deceniu, inclusiv prin înființarea organizației non-profit Global Arts - nu poate avea impactul mult mai larg de care este nevoie. Din păcate, la nivelul factorilor de decizie, pare să existe nu numai indiferența, ci și convingerea inutilității unui asemenea demers. Iată răspunsul primit la nivel de... Secretar de Stat, în 2006: "în urma proiectelor pe care le-am derulat (nota mea: unde? când?) am remarcat că spațiul american... nu este foarte interesat de lirica
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
posibilă nici o salvare: În sanatoriul din munți / la adăpost hehei! la adăpost, / pînă cînd într-o zi (obișnuită, desigur / ca ziua noastră de nuntă) / am văzut cum cineva / îmi sapă în carnea tînără o altă față. / Timid la început. Cu indiferență apoi." (Elegie XI) Acțiunea insidioasă a timpului e traumatizantă, provocînd o dramatică punere în scenă a îmbătrînirii, văzută ca un proces al dedublării și chiar al multiplicării chipului și personalității, ce primesc uneori înfățișări teratologice, monstruoase: Astfel am început să
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
închide, el nu va mai fi deschis pentru public. Pe praful ăsta cultural era măcar pentru elevi, mai vedeau un manuscris, pălăria lui Rebreanu. Eu aș deschide o investigație în legătură cu retrocedarea acestei case", a spus jurnalistul Ion Cristoiu. "Având experiența indiferenței românești acest muzeu nu se mai deschide niciodată.Trebuie să lansăm noi în perioada prezidențialelor un om care să vorbească despre aceste probleme. Campania prezidențială este și o campanie de probleme. Avem nevoie de unul care să vorbească numai de
Ion Cristoiu, despre scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga: O mare pierdere pentru istorie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81540_a_82865]
-
închide, el nu va mai fi deschis pentru public. Pe praful ăsta cultural era măcar pentru elevi, mai vedeau un manuscris, pălăria lui Rebreanu. Eu aș deschide o investigație în legătură cu retrocedarea acestei case", a spus jurnalistul Ion Cristoiu. "Având experiența indiferenței românești acest muzeu nu se mai deschide niciodată.Trebuie să lansăm noi în perioada prezidențialelor un om care să vorbească despre aceste probleme. Campania prezidențială este și o campanie de probleme. Avem nevoie de unul care să vorbească numai de
Ion Cristoiu, despre scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga: O mare pierdere pentru istorie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81539_a_82864]