2,142 matches
-
oglindesc propria-i personalitate.84 Înainte de confesiunea din interviu și mult mai devreme decât observațiile lui Călinescu din Istoria... sa, procedeul fusese remarcat de abilul Șerban Cioculescu. Motivația dată de cel ce semna Cronica literară la ziarul Adevărul consta în individualism impresie pe care Camil Petrescu o lăsa tuturor confraților săi literari: "Individualist fără scăpare, d. Camil Petrescu nu poate crea, în ordine masculină, decât bărbați după chipul și asemănarea sa, iar în ordine feminină decât femei instinctive și slabe, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
s-a metamorfozat brusc. Și-au trecut în conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul, lăcomia, individualismul exacerbat, aroganța, invidia, perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o natură opozițională, aceasta este furnizată de evoluția istorică a unui fenomen dat - sursă de tensiuni și conflicte. Elaborată științific, ea pătrunde curând în gândirea comună. Unele themata sunt adânc „îngropate” în individ și implicate cultural, formând ontologia sensului comun. Individualismul european modern, de exemplu, a cunoscut o astfel de evoluție, construindu-se dintr-o asemenea archethemata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și posttotalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, comunicare și disciplină. Pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
două decenii, fie că a funcționat doar ca o ipoteză ce risca permanent să se adeverească, comportamentul represiv al statului a avut drept scop reificarea ordinii de drept, întruparea ei virtual amenințătoare în orice agent al autorităților publice. Drept consecință, individualismul dependent născut sub totalitarism a identificat spațiul public cu un domeniu de competență exclusivă a statului, a unui stat ce s-a confundat cu ordinea lucrurilor. (Barbu, 1998, pp. 182-183) Puterea comunistă, definită de Daniel Barbu (1998, p. 184) drept
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe cele oferite, delegându-se astfel și responsabilitatea eșecului personal. Comunismul a avut mai multe complexe, altfel n-ar fi respins sau interzis atâtea lucruri, însă de bază a fost complexul individualității și mai ales al psihologiei acestuia. Ura față de individualismul elitist era o mascare a complexului vizavi de tendința profundă a identității și diferențierii de celălalt. Ce altceva a fost, de fapt, reacția de aderare la „Meditația Transcendentală” decât o dorință de evadare sau încercare de individualizare a eului sufocat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
abordarea creativă a riscurilor.” Cartea se bazează pe concluziile extrase în urma a 30 de mii de interviuri. The Future of Success¸ de Robert B. Reich. Alfred A. Knopf, 2001. Reich analizează consecințele probabile ale egalizării accesului la informație și a „individualismului de achiziționare” într-o economie caracterizată de o competiție acerbă. Cartea vă va ajuta să vă înțelegeți alegerile și să definiți „succesul” în cariera profesională. The Future of Work: The Promise of the New Digital Work Society, de Charles Grantham
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
furniza răspunsuri la chestiunile esențiale asupra originii reprezentărilor sociale, a formelor de bază ale gândirii colective sau sociale. Elaborată științific, themata pătrunde, curând, în gândirea comună. Unele themata sunt adânc "îngropate" în individ și implicate cultural, formând ontologia sensului comun. Individualismul european modern, de exemplu, a cunoscut o asemenea evoluție, construindu-se dintr-o asemenea themata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și post-totalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, de comunicare și de disciplină. Pentru a
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
și evaluarea /176 Capitolul 12. Culturile organizaționale /179 1. Cultura: definiție și repere /180 1.1. Nivelul manifestărilor /180 1.2. Nivelul valorilor /180 1.3. Nivelul postulatelor de bază /181 2. Culturile naționale: lucrările lui Hofstede /181 2.1. Individualism vs. colectivism /182 2.2. Distanța ierarhică /182 2.3. Controlul incertitudinii /183 2.4. Masculinitate/feminitate /184 3. Cultura ca instrument de management /187 3.1. Selecția personalului /187 3.2. Formarea /187 3.3. Gestiunea simbolică /187 3
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se caracterizează printr-un început de contestare a distincției între direcție și execuție. Se delimitează, astfel, de lărgirea și îmbogățirea sarcinilor. Unii autori (De Montmollin, 1874) consideră că lărgirea și îmbogățirea sarcinilor nu se rup cu adevărat de principiile taylorismului (individualism, productivism, refuzul conflictului, separație între direcție și execuție...). aceste noi forme se înrudesc așadar cu un neotaylorism. Fără îndoială, tocmai fiindcă se poziționează net în ruptură cu taylorismul, experiențele de grup au suscitat puternice rezerve la nivelul personalului de încadrare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
răspunsuri care fuseseră obținute în multinațională. Hofstede a consultat apoi patruzeci de studii publicate. Similitudinea rezultatelor demonstrează că fenomenele observate nu depind de multinațională. Este vorba, într-adevăr, de culturi naționale. Această cultură este definită prin patru dimensiuni. 2.1. Individualism vs. colectivism În situația de individualism, societatea acordă o mare libertate membrilor ei. Legăturile sunt slabe, iar individul se preocupă mai ales de interesele personale. În contrast, în situațiile de colectivism puternic, fiecare este precupat de interesele grupului, iar individul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Hofstede a consultat apoi patruzeci de studii publicate. Similitudinea rezultatelor demonstrează că fenomenele observate nu depind de multinațională. Este vorba, într-adevăr, de culturi naționale. Această cultură este definită prin patru dimensiuni. 2.1. Individualism vs. colectivism În situația de individualism, societatea acordă o mare libertate membrilor ei. Legăturile sunt slabe, iar individul se preocupă mai ales de interesele personale. În contrast, în situațiile de colectivism puternic, fiecare este precupat de interesele grupului, iar individul adoptă pozițiile acestuia. Se constată că
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o mare libertate membrilor ei. Legăturile sunt slabe, iar individul se preocupă mai ales de interesele personale. În contrast, în situațiile de colectivism puternic, fiecare este precupat de interesele grupului, iar individul adoptă pozițiile acestuia. Se constată că gradul de individualism este, statistic, legat de bogăție. Țările colectiviste sunt cele mai sărace. 2.2. Distanța ierarhică Această dimensiune se definește prin modul în care sunt tratate inegalitățile (acceptare vs. atenuare). Putem poziționa deja câteva țări pe dimensiunile deja definite (individualism și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de individualism este, statistic, legat de bogăție. Țările colectiviste sunt cele mai sărace. 2.2. Distanța ierarhică Această dimensiune se definește prin modul în care sunt tratate inegalitățile (acceptare vs. atenuare). Putem poziționa deja câteva țări pe dimensiunile deja definite (individualism și distanță ierarhică). Țările din nordul Europei, precum și țările anglo-saxone au un individualism puternic. Diferențele ierarhice nu sunt acceptate. Franța se singularizează net față de aceste țări, acceptând inegalitățile de putere și neîncercând să le reducă. Ea se apropie de ele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
2.2. Distanța ierarhică Această dimensiune se definește prin modul în care sunt tratate inegalitățile (acceptare vs. atenuare). Putem poziționa deja câteva țări pe dimensiunile deja definite (individualism și distanță ierarhică). Țările din nordul Europei, precum și țările anglo-saxone au un individualism puternic. Diferențele ierarhice nu sunt acceptate. Franța se singularizează net față de aceste țări, acceptând inegalitățile de putere și neîncercând să le reducă. Ea se apropie de ele pe planul individualismului. 2.3. Controlul incertitudinii Viitorul este, prin definiție, necunoscu, îi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ierarhică). Țările din nordul Europei, precum și țările anglo-saxone au un individualism puternic. Diferențele ierarhice nu sunt acceptate. Franța se singularizează net față de aceste țări, acceptând inegalitățile de putere și neîncercând să le reducă. Ea se apropie de ele pe planul individualismului. 2.3. Controlul incertitudinii Viitorul este, prin definiție, necunoscu, îi face pe indivizi să simtă incertitudini. Unele societăți își condiționează membrii să accepte această incertitudine. Altele, care vor fi numite societăți "cu un control puternic al incertitudinii", caută să creeze
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
caută să creeze siguranță. Sunt utilizate mai multe mijloace: tehnologia care protejează de pericolele naturii și ale războiului; legea, regulile și instituțiile care le permit să facă față imprevizibilității oamenilor; în fine, religia și ideologiile. Figura 11. Situarea țărilor în raport cu individualismul și distanța ierarhică Graficul din figura 12 poziționează diferite țări pe două dimensiuni: controlul incertitudinii și distanța față de puterea ierarhică. Țările latine din Europa și din America, precum și țările mediteraneene se caracterizează printr-o mare distanță față de puterea ierarhică. Ele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
devine foarte semnificativă problema posibilității de a implanta această gândire în alte contexte culturale. Hofstede ilustrează dificultățile oricărei transpuneri dând mai multe exemple: • la nivelul comportamentului responsabililor: consultând figura 11, vedem că SUA au o notă mare în materie de individualism: individul își urmărește în primul rând propriul interes. El nu are obligații față de ceilalți. Or, în societățile colective, direcția este o problemă de grup; în plus, loialitatea subordonaților rămâne legată de loialitatea angajatorului. Această dimensiune nu este integrată în modelele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
două sau mai multe sisteme afectează toate subsistemele componente. În acest caz, stările conflictuale generate de comportamentul managerial dictatorial afectează atât sistemul de valori al birocrației (ierarhia, specializarea și impersonalitatea), cât și sistemul de valori al democrației (egalitatea, participarea și individualismul). Surse de creștere dimensională a birocrației Există o evidență clară referitoare la creșterea dimensiunilor birocrației ca efect al „voinței publicului”. Cu alte cuvinte, există o majoritate largă care susține extinderea implicării birocrației în diferite domenii. Chiar dacă susținerea pentru introducerea de
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
mult, culturile pot diferi și în ceea ce privește modul în care își gestionează și își reglează expresiile faciale de emoție, mai ales în prezența altora 72. Deși studiile lui Ekman demonstrează că expresiile faciale ale emoțiilor primare sunt universale, alte informații precum individualismul și colectivismul joacă un rol esențial în exprimarea emoțiilor. Reglatorii Reglatorii nonverbali sunt acele comportamente și acțiuni care guverneaza, direcționează și/sau conduc conversația. Pe durata conversației, contactul direct prin intermediul privirii și răspunsul afirmativ prin mișcarea specifică a capului, comunica
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că instituțiile sunt marcate de un anumit grad de inerție. O valoare euristică crescută pentru analiza dezvoltării și persistenței instituțiilor o are teoria dependenței de cale (path dependency theory). Abordarea metodologică a raportului dintre indivizi și instituții relevă tensiunile dintre individualism, respectiv holism metodologic. Pentru adepții individualismului metodologic, accentul cade pe maniera în care acțiunea individuală provoacă atât apariția instituțiilor, cât și schimbările instituționale. O instituție poate avea interese și scopuri numai în măsura în care acestea sunt stabilite de indivizi. Holiștii consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumit grad de inerție. O valoare euristică crescută pentru analiza dezvoltării și persistenței instituțiilor o are teoria dependenței de cale (path dependency theory). Abordarea metodologică a raportului dintre indivizi și instituții relevă tensiunile dintre individualism, respectiv holism metodologic. Pentru adepții individualismului metodologic, accentul cade pe maniera în care acțiunea individuală provoacă atât apariția instituțiilor, cât și schimbările instituționale. O instituție poate avea interese și scopuri numai în măsura în care acestea sunt stabilite de indivizi. Holiștii consideră că ființa umană este mai degrabă produsul
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se recurge la influența tradițiunilor sau la violență, ci la
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu este un lucru rău, considera autorul, ci falsificarea acestui proces este periculoasă, întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]