2,126 matches
-
credința pesimistă (sau totuși realistă?) a lui Platon că oamenii sunt greu de condus, iar lăsarea în voia lor duce la un dezastru sigur. Poate exemplul cel mai clar era chiar situația Atenei, așa cum a perceput-o Platon, în care individualismul practicat a dus la o serioasă criză, aproape generalizată, datorită renunțării la principiile comune acceptate și respectate în mod universal. Leo Strauss, Cetatea și omul, trad. R.P. Gheo, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 139. Hesiod, Munci și zile, trad. Șt.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
recunoașterea procesului de raportare a acestor legități la existența umană (al cărei sens rezultă din cunoaștere științifică) și, nu mai puțin important, a utilității lor sociale (Shapin, 1996). În secolul al XVIII-lea, două viziuni intelectuale referitoare la rațiune și individualism au fundamentat gândirea occidentală: Iluminismul a devenit o filosofie intelectuală recunoscută și coerentă, cea mai elocventă expresie a sa fiind redată de atacurile intelectuale la adresa autorității negarantate emise de diverse surse neștiințifice (dogmatice), după cum era percepută la acea vreme. Odată cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se aplicau indivizilor talentați. Argumentul nu era abstract. Așa cum arată Kaufman (1926) și Engell (1981), aceste dezbateri îndelungate referitoare la legăturile și diferențele dintre geniu, originalitate, excelență, aptitudini înnăscute și libertate au fost, într-un final, reunite sub egida doctrinei individualismului din secolul al XVIII-lea (nu cu mult timp înaintea revoluțiilor franceză și americană). Și totuși, la acea vreme nu exista încă o definiție a conceptului de creativitate. Hobbes (1588-1679) a fost prima personalitate marcantă care a recunoscut importanța imaginației
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
referitoare la cercetare și creativitate. Unul din modele - știința rațională - promovează supremația științei și aplicabilitatea practică a cercetărilor și a fost analizat îndeajuns. Celălalt model poate fi intitulat ideologia creativității și vizează semnificația socială și riscuri potențiale ale originalității și individualismului în contextul conformismului față de autoritate și al menținerii ordinii sociale. Modelul științei raționale a fost întotdeauna formal din punct de vedere argumentativ și a păstrat o aparentă distanță față de implicația cotidiană a cercetării. Pe de altă parte, deși semnificația religioasă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
crescând față de consecințele fundamentale ale acestor rezultate, în special în termenii stabilității sociale și politice. Nu cu mult înainte, un număr din ce în ce mai mare de oameni, aparținând în principal păturilor superioare ale clasei mijlocii și burgheziei, începuseră să pună la îndoială individualismul, presupusa lui spontaneitate și utilizarea nelimitată a științei. Fără îndoială că nu erau martori la mecanizarea eficientă a societății, prevăzută inițial în timpul revoluției industriale. Ritmul accelerat al schimbării și amenințările asociate ei s-au transformat în una dintre cele mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și selecție naturală: formula empirică a creativității a lui Darwin Din momentul când a fost pusă în discuție pentru prima dată, creativitatea a fost învăluită de probleme abstracte și atribuită unor aspecte exterioare sferei ei acțiune (de exemplu, ce înseamnă individualismul și de ce avem nevoie de libertate individuală?). Caracteristicile esențiale ale creativității și, în special, valoarea ei în procesul de adaptare au fost aduse în centrul atenției doar ulterior fundamentării proceselor de selecție naturale ale lui Darwin. Începând din epoca lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în primul rând, simplificarea procesului - dacă studiul vizează creația subiectului, este, evident, mult mai ușor să cunoaștem și să analizăm un singur creator și creațiile sale; în al doilea rând, interesul nostrul central este să respectăm individualitatea și noțiunea de individualism, pentru a le salva din capcanele conceptuale ale „comportamentului specific speciei”, ale „curbei lui Gauss” sau ale „subiectului epistemic”. După cum vom demonstra ulterior, considerăm că putem dobândi respect față de individualitate fără a pierde din vedere numeroasele moduri de integrare a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mențiune: „Creativitatea nu are loc în mintea unei persoane, ci este produsul unui proces mult mai amplu și mai misterios” (pag. 155). Cu siguranță, putem opta pentru o astfel de abordare pentru că are meritul de a ne obliga să reexaminăm individualismul excesiv al diverselor cercetări legate de creativitate. Însă e ca și cum am afirma că existența unui organ într-un organism înseamnă că funcțiile specifice ale organului se realizează și în lipsa acestuia. Abordarea nostră este diferită. Evităm, pe cât posibil concretizarea unei valori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
moralei și politicii, visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80, când totalitarismul În forma comunismului naționalist
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau etnie) au datoria morală să devină „capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici”. „Iadul” sau, cel puțin, „purgatoriul” antiindividualist (mă refer la individualismul etic) este adesea pavat cu cele mai bune intenții. Eugenia face parte din această categorie. Maria Bucur este cercetătoarea excelent pregătită să ne facă să Înțelegem bunele intenții și consecințele lor pozitive În plan civilizator (politicile pentru sănătatea publică) și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază substitutivă pentru a experimenta cu proiectele eugenice. Dar tocmai datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au promovat ideile În cadrul unei democrații liberale parlamentare pe care nu au criticat-o În nici un moment ca fiind falimentară. Pe de altă parte, eugeniștii din Germania - În special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă a individualismului și a efectelor negative ale experimentului de democrație parlamentară, reprezentat de Republica de la Weimar. Poziția eugeniștilor români era mult mai apropiată de exemplul german decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În care percepuseră În trecut experiența
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care era inclus În noua Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că feministele puneau accentul pe potențialul femeilor de a reuși În toate domeniile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perioada interbelică, probabil pentru că el nu a deținut autoritatea nici unei poziții oficiale și nu a avut la dispoziție o bază instituțională cu ajutorul căreia să Își susțină ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori precum individualismul și spiritul antreprenorial pe care el le identifica drept caracteristice mișcării eugeniste din Statele Unite nu găseau un ecou semnificativ În societatea românească. Prin opoziție, retorica legalistă practicată de Moldovan, limbajul său moderat și tonalitățile sale naționaliste atingeau corzi mai sensibile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În centrul viziunii eugeniste despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analizelor eugeniste, o problemă ilustrată de cazul identificării secuilor drept români „autentici”. În alte situații, eugeniștii erau reticenți sau incapabili să recunoască felul În care eforturile lor de a găsi soluții raționale, moderate pentru ceea ce ei considerau că sunt problemele individualismului extrem contribuiau, de fapt, la legitimarea intoleranței, xenofobiei și a rasismului violent. În ciuda acestor incoerențe, eugeniștii au câștigat susținători entuziaști printre membrii claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care afectează elitele conducătoare) a fost considerat în mod frecvent un substitut al teoriei luptei de clasă. Totuși, să reținem că declinul noțiunii de luptă de clasă în cursul ultimelor decenii nu a favorizat câtuși de puțin noțiunea de elită. Individualismul egalitarist ambiant a creat, desigur, un climat defavorabil ideii de bariere de clasă, dar acest climat nu este deloc mai favorabil ideii de categorii, care n-ar fi accesibile decât în mod selectiv. Este evocată mai degrabă omogenizarea relativă a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dialogurilor lui Platon se plasează sub semnul acestei gândiri, fără de care n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. -5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește logica precursorilor... - individualismul modern, întrucât afirmă și definește individul în termeni de antinomie radicală cu societatea, ceea ce arată că nu se poate avea în vedere nicio rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existență mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antice n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEA INVENTAREA PLĂCERII: JUBILAREA LUI ARISTIP DIN CIRENE VI
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antice n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEA INVENTAREA PLĂCERII: JUBILAREA LUI ARISTIP DIN CIRENE VI ARISTIP și „voluptatea care gâdilă” -1Filosoful cu fustă. Aristip din Cirene trece drept filosoful
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]