3,426 matches
-
la nivelul grupului militar regăsim două tipuri psihologice: ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri, și ISTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Celelalte patru tipuri apar într-un număr redus de cazuri, care se pretează la o interpretare individualizată, în timp ce această cercetare și-a propus să identifice cazurile generale, cel mai probabil de manifestat. Se constată o omogenitate a personalităților subiecților din organizația militară, confirmând „ipoteza omogenității” (Schneider, 1987, apud F. Sîntion, 2001). Acest aspect poate fi justificat prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
implică. Partea a doua a lucrării prezintă modul de utilizare a metodei Success Insights care diferențiază, pornind de la patru culori de bază, opt tipologii divizate în 60 subtipologii, ele însele provenind dintr-o matrice de mai multe mii de profiluri individualizate. În capitolul VII, Patrice Fabart coroborează limbajul culorilor, teoria trăsăturilor (Marston), roata (Jolande Jacobi) și cele opt tipuri psihologice (Jung). Această combinație de atitudini și funcții studiate de Jung în „Tipuri psihologice” constituie reprezentarea modernă și modelul grafic cele mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și mentalități proprii”. Emendarea care se impune, citînd această opinie, este aceea că „valurile” la care ne referim nu au fost atît de individualizate Încît Între ele să fi existat niște „granițe” distincte, justificate Întru totul și oricînd vizibile. Fiind vorba despre un proces, continuitatea a fost o cerință intrinsecă, chiar dacă, În mod firesc, evoluția de ansamblu nu a putut exclude treptele, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea cetății „cu faguri de neon,/ Și clinchet flăcărat în piepturi de beton”. Aici teza ar fi elementară dacă execuția versificatorie nu ar fi prolixă și obscură
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
mării (2002), conceput ca jurnal de vacanță, însumează notații, însă nu (sau doar parțial) de felul celor din Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, cu care, tematic, pot fi puse în relație. Sunt aici felurite constatări și observații privind mediul dobrogean, individualizat și printr-un vag cromatism exotic, reflecții, considerații intelectuale, descrieri ideatice, reminiscențe de lectură. În lirică, I. s-a manifestat inițial cu poeme de fluență simbolistă, incluse într-o scriere de tip mozaic, Jurnal de vacanță (1983). O culegere mult
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
văzută de cei din preajma lui Răzvan ca o femeie aprigă, vinovată de câte se întâmplaseră. În dramă, H. configurează, mai întâi, o frescă istorică și socială cuprinzătoare. Boieri, țărani, târgoveți, haiduci, oșteni întrețin în jurul celor doi eroi un comentariu bine individualizat. Scrisă în versuri, drama alternează spectaculos impetuozitatea, retorismul tumultuos cu tonurile grave ori lirice, cu tentele comice, de sorginte populară. Există însă în urzeala piesei o meditație tulburătoare asupra nestatorniciei sorții, asupra zădărniciei atotstăpânitoare în răgazul pământesc. E un spor
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat, este pus să susțină un adevărat recital pentru a-și dezvălui ridicolul. Scriitorul adoptă întotdeauna poziția omului de rând, plin de bun-simț, care persiflează cu umor aerele superioare ale parvenitului, obtuzitatea unor demnitari, impostura autorilor „neînțeleși”. În scrierile politice și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
constituie un suport pentru obiceiurile dumneavoastră sănătoase și ponturi pentru reprogramarea corpului dumneavoastră, astfel Încît să se mențină la o greutate sănătoasă. Luînd În considerare faptul foarte adevărat că controlul eficient al greutății folosind medicina energetică presupune frecvent o abordare individualizată extrem de sofisticată puteți experimenta unele dintre aceste sugestii și afla că unele dintre chiar vă sînt de ajutor. De exemplu, dacă energiile ce circulă prin meridianul splinei sînt la un nivel scăzut, este foarte dificil să metabolizați mîncarea cum trebuie
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Albani și P. Coroiu), o frecvență mai mare având rubrica „Cronica literară”, susținută de George A. Petre (semnează cu pseudonimul Emin Asan) și G. M. Samarineanu (sub pseudonimele Misa și M. San-Marino). Aici nu se afirmă un spirit critic bine individualizat, părerile cronicarilor fiind, de regulă, racordate la opiniile consacrate sau reducându-se la scurte rezumate ale cărților în discuție. Se recenzează Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Liniști de schituri de
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
cu majuscule a unor abstracții (Nădejdea, Durerea, Speranța, Lumina, Minunea), animarea unor adverbe de timp („azi”, „ieri”), prin recursul la numărul fatidic trei („Plângeau pe mal trei sălcii, cernindu-și moarte foi”), poezia scrisă de F. e congeneră - în expresie individualizată, feminină - cu cea din Romanțe pentru mai târziu și De vorbă cu mine însumi de Minulescu. Productivă scriitoare pentru copii, F. aduce poezia copilăriei în mai toate versurile ei, mai ales în cele inspirate de obiceiurile de Crăciun: „Dalbe flori
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
ale lui M. se simt tonalități coșbuciene și eminesciene. Îi sunt familiare, din anii de studenție, nu numai miturile naționale, ci și poezia simboliștiilor francezi Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Valéry. Treptat, căutările sale duc spre formule lirice proprii, bine individualizate, cu găsirea unui stil modern de factură meditativ-intelectuală. În 1939 își editează prima plachetă, Interior cosmic, în care aspirația de a afla tainele lumii se împletește cu evocarea realului dur și sumbru, cu luări de atitudine în plan social. Prin
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești) sunt taxate drept „visuri nebunești”, iresponsabile și complet opuse atitudinii unor boieri prudenți și „cuminți”. Figurile detestabile abundă în cronică. Deloc reținut, autorul îi atacă, le rezervă stigmatizări particulare, execrații individualizate, precise, eficiente. Mai cu seamă celor „amestecați” în sângele lui Costandin postelnicul (postelnicul Constantin Cantacuzino), precum marele paharnic Constantin Vărzaru, moștenitor al unor gene malefice („Că adevăr, cum nu poate face den mărăcine strugure și den rug smochine, așa nu
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
amestec de bigotism, pasiune și senzualitate”, popor catolic prin excelență, al cărui suflet se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții, adică cei care iubesc și cei care regretă”. Foarte individualizați sunt și englezii. Ceea ce frapează la ei ar fi rezerva, discreția, aroganța, egoismul, izolarea, indiferența superioară. Empiriști, confundându-se cu clipa prezentă datorită prosperității generale, englezii „au ajuns la acea vârstă când întregul popor se transformă în aristocrație”, deși sentimentul
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
În Evul Mediu, au devenit tabu În casele bune. Relațiile sexuale au devenit din ce În ce mai mult un act privat, care avea loc În spatele ușilor Închise 26. Baia, care Înainte era o activitate comunală, a fost de asemenea integrată mediului privat și individualizată. Să ne amintim că În Evul Mediu târziu, băile publice erau răspândite În majoritatea Europei Centrale, de Vest și de Nord. Scriitorul florentin din secolul al XV-lea, Bracciolini, a rămas surprins În timpul primei sale vizite la o baie publică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai profundă În conștiința umană care nu a fost analizată cu suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar fi fost imposibilă. Cu toate că aparent În contradicție, noii burghezi - produsul acestor schimbări fundamentale de comportament - erau, În același timp, atât mai individualizați și autonomi, cât și mai strâns integrați Într-o cultură conformistă decât oricare alți oameni În istorie. Cum a fost realizată această performanță? Perioadele istorice urmează un drum nu foarte deosebit de cel pe care ființele umane individuale Îl urmează În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
expectații echivalente pentru majoritatea membrilor lor. Din punctul nostru de vedere, o manieră de lucru utilă educațional ar putea presupune structurarea grupurilor de la o etapă inițială a unei astfel de echivalențe de roluri până la o dezvoltare superioară prin expectații diferențiate, individualizate, de rol pentru fiecare membru al grupului educațional în parte. Printre strategiile concrete care se pot aplica sugerăm: - varierea resurselor și adaptabilitatea grupului (resurse mai puține pentru a efectua o activitate, specializarea unor roluri); - schimbarea rolurilor în echipă prin rotații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al acestei probleme îl reprezintă fenomenul de „chiul social” sau de „dezindividualizare” care poate apărea în cadrul grupului. Mai precis, este vorba despre tendința unora dintre membrii grupului de lucru de a nu se integra total în activitate; sarcina nefiind conturată individualizat, ci doar entității de grup, ei se simt degrevați de efortul respectiv, transferând responsabilitatea implicării celorlalți colegi, membri ai grupului. Cercetătorul care a evidențiat acest fenomen (motiv pentru care lenea socială mai poartă și denumirea de efectul Ringelmann) a ajuns
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o arie instrumentală persoanelor ce îndeplinesc funcții de lider. Modelul a încorporat șapte categorii de factori înșirați pe o axă de la eficient la ineficient și de la activ la pasiv: (1)influența idealizantă, (2) motivația inspirațională, (3) stimularea intelectuală, (4) considerația individualizată, (5) recompensa contingentă, (6) managementul prin excepție și (7)„laissez-faire”-ul. Primul factor al leadership-ului transformațional este intitulat influența idealizantă sau carisma și descrie liderii care acționează din ipostaza de modele puternice pentru membrii grupului lor; aceștia din urmă se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe mai mult decât propriul interes. Stimularea intelectuală include liderii care își stimulează membrii grupului în a fi creativi, în a promova soluții neobișnuite pentru rezolvarea problemelor organizației; climatul de lucru este caracterizat de această fluență a noilor abordări. Considerația individualizată îi caracterizează pe liderii ce promovează un climat suportiv în care se acordă atenție problemelor și nevoilor membrilor grupului; activitatea liderului este în direcția unui antrenor (coach) și sfătuitor ce alocă un timp suficient pentru a-l trata pe fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pagină, iar răspunsul pe verso. Printre avantajele instruirii programate remarcăm: - cursantul nu mai rămâne un observator pasiv (cum era condiționat de învățământul clasic), ci este implicat în mod activ în procesul de învățare; - instruirea este într-o mai mare măsură individualizată (spre exemplu, programul poate fi completat de către un cursant în două ore și de un altul în patru); - feedback-ul este imediat; - învățarea este motivată pozitiv; în același timp, așa cum remarcă Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994), principala problemă a instruirii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Sfântului Antonie (1933), O zi din viața unui mitropolit (1934), Cazul maicii Varvara (1937), Jocul satanei (1947) ș.a. Cel mai bun roman al scriitorului, Alegere de stareță (1932), cu o intrigă strânsă, dinamică, schimbări de situație surprinzătoare, personaje vii, excelent individualizate, rămâne scrierea în care originalitatea, savoarea formulei sale se manifestă pe deplin. În celelalte S., devenit chiar industrios, se autopastișează, de unde o anumită impresie de cădere în facil. Mai degrabă povestitor prin structură (realizând, ca atare, veritabile modele), decât romancier
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
cuprinde: totalitatea procedeelor de executare a acțiunilor motrice (sensul larg al noțiunii) sau elementelor de bază (fazele acțiunii) și legătura obligatorie dintre ele - mecanismul de bază - și cele secundare (detaliile tehnicii) ceea ce presupune existența unor variante de execuție cu caracter individualizat, care nu pot fi neglijate (sensul restrâns al noțiunii).”. Noi spunem că: „tehnica este o activitate în care se utilizează rațional mijloace dintre cele mai variate, în funcție de adversari și situațiile de joc, în scopul obținerii victoriei.”. Citându-i pe Colibaba-Evuleț
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
intervenient constituie un factor motivațional. Este important ca răspunsurile să fie date prompt/imediat pentru că la copiii cu Întârzieri În dezvoltare există posibilitatea ca aceștia să nu facă legătura Între două evenimente consecutive. Dezvoltarea orarelor, a calendarelor vizuale și tactile individualizate este o strategie utilă. Comunicarea totală permite accesul continuu la situațiile de comunicare din mediu. Presupune utilizarea uneia sau a tuturor modalităților de comunicare. PROIECT DIDATCTIC Data: 10-XI-2008 Clasa: a II-a Componență: 23 de copii, din care 3 elevi
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
reușitei terapiei. Trebuie urmărită dezvoltarea normală a vieții afective, deschiderea spre ceilalți. Trebuie cunoscută În primul rând familia, deoarece atitudinea acesteia față de copil influențează comportamentul. Terapia este Îndreptată asupra mai multor aspecte deficitare ale personalității fiind În același timp strict individualizată. Fiecare autist este unicat, cu necesitățile sale proprii, de aceea nu se poate stabili un program terapeutic strict, cu valoare generală, ci doar orientativ, sub formă de recomandări. După cum este și firesc, se va Începe cu o examinare a copilului
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
ca o suită de notații, mizează pe impresia de simplitate a discursului și pe efectul de intensitate al repetiției și al sintaxei abrupte. Sub aparența unui monolog, se aglutinează imagini ale concretului cotidian, iar secvențele (articulate uneori în macropoeme, alteori individualizate) sugerează o transcriere neprelucrată a pulsației vitale: „Dar nu ai făcut avere. Nu. În aerul galben / ți-ai lipit pantofii de marginea vagonului gri / de murdărie ți-ai privit degetele prin care / s-au scurs calcare prafuri lucioase / cretă algocalmin
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]