5,050 matches
-
care ascultă plebea. Cînd peste plebe se suprapune o ierarhie inspirată de o viziune metafizică, ierarhia trebuie divulgată, fiindcă este sursa unor inegalități, la fel cum viziunea este izvorul unor relații de putere. Autorului nu-i plac jocurile de putere, inegalitățile și nedreptățile sociale. Din clipa în care intri în logica inegalității dintre urîțenia lumii și încăpățînarea minții de a o nu percepe, galeria de malformații publice se întinde nestînjenită: arhitectura Bucureștiului crește fără gust într-o atmosferă de lăcomie imobiliară
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
de o viziune metafizică, ierarhia trebuie divulgată, fiindcă este sursa unor inegalități, la fel cum viziunea este izvorul unor relații de putere. Autorului nu-i plac jocurile de putere, inegalitățile și nedreptățile sociale. Din clipa în care intri în logica inegalității dintre urîțenia lumii și încăpățînarea minții de a o nu percepe, galeria de malformații publice se întinde nestînjenită: arhitectura Bucureștiului crește fără gust într-o atmosferă de lăcomie imobiliară, firea oamenilor e irascibilă pînă la isterie, nimeni nu are încredere
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
fiecare segment, identificat ca atare, în lumina specifică pe care o degajă, operînd dinspre particularul textului spre generalul categorial și apoi reconfigurînd întregul artistic. Vizionarismul nu impregnează Cartea de iarnă cu aceeași eficacitate; și merită să vedem cum se explică inegalitățile. Capodopera e atinsă de trei ori, o dată în trei din cele patru secțiuni. Splendidele grădini ale aurului, Poemul despre poezie (cu care se deschide secțiunea a doua) și Izgonirea din poezie, poemul desfășurat în Addenda, sînt vîrfurile acestei cărți. Le
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
caracterizează pasajele descriptive din povestirile ei. Pe de altă parte, Sui Sin știe să treacă dincolo de suprafața caracterizată cu ajutorul pitorescului exotism chinezesc. Sui Sin Far pune în evidență marile probleme ale acestei Chine în diasporă care a fost patria ei. Inegalitatea dintre bărbat și femeie, analfabetismul, sărăcia, cutumele milenare care duc la stagnare socială sunt problemele care îi obligă pe unii să emigreze din milenara Chină la trecerea din secolul al XIX-lea spre cel al XX-lea. Povestirea „Li John
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
Culturii și Economiei referitor la anul 2012. Așadar, creația de bunuri culturale nu doar consumă, ci și produce bani. Cu excepția Televiziunii, bugetofagă și necreatoare. Grija administratorilor culturali trebuie să fie o cât mai justă repartiție a cheltuielilor în raport cu veniturile fiindcă inegalitățile bat la ochi. Dacă audiovizualul consumă în jur de o treime din bugetul culturii, el întoarce la stat doar 5,7%, în vreme ce presa scrisă consumă de cinci ori mai puțin și produce tot 5,7%, iar cartea consumă sub 1
Cât cheltuiește statul francez pentru cultură () [Corola-journal/Journalistic/2886_a_4211]
-
copleșitoare încât pun sub semnul întrebării coerența întregului. Numai că, personal, întrevăd în scrisul lui Dósa (cel de ieri și cel de azi) o fibră polemică. Prejudecățile îl intrigă. Este motivul pentru care închid ochii la destule dintre defectele sau inegalitățile acestui volum. Acestea din urmă, sunt, oricum, semnificativ mai puține decât momentele de excelență și de precizie. Dósa opune America trăită aceleia livrești, față de care cultura română a dezvoltat reacții în fond naive (de admirație sau, dimpotrivă, de respingere semidoctă
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
nu poți avea în același timp creștere economică și grijă pentru cei aflați în nevoie. Se poate guverna cu succes având atât creștere economică prin susținerea mediului de afaceri și prin investiții publice, cât și o preocupare sinceră pentru reducerea inegalității și a inechității din societate".
Șova: USL a demontat un mit. Un million de români vor beneficia by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32614_a_33939]
-
strategiile de modernizare de tip comunist, centrate pe emanciparea și egalizarea de gen, au avut, în realitate, efecte contradictorii, în sensul că au condus la diminuarea unor diferențe considerate generatoare de inferioritate pentru femei și, în același timp, au consolidat inegalitățile de gen și au încălcat grav drepturile și libertățile individuale. În 1989, la ieșirea cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de gen și patriarhatul de stat. Aceasta este "moștenirea" cu care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
are în el latura ei exterioară"26. Marx: libertate politică și necesitate economică Marx consideră că, spre deosebire de Hegel, oferă relației libertate-necesitate o consistentă reală, având ca fundament economia politică modernă. Modul de productie capitalist, cu alte cuvinte, bazat pe exacerbarea inegalităților materiale între patronii capitaliști, posesorii mijloacelor de producție, si proletarii lipsiți de mijloacele de producție și nevoiți să își vândă forță de muncă pentru a supraviețui. Cu timpul, polarizările sociale și economice se amplifică. Numărul capitaliștilor descrește, invers proporțional cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în timp ce numărul muncitorilor abrutizați, reduși la simplă subzistență fizică, sporește. Eliberarea societății de tirania modului de productie capitalist nu se poate face printr-o redistribuire mai echitabilă a produselor sale, deoarece însăși felul în care sunt produse aceste bunuri generează inegalitate 27. Exploatarea, susține Marx, extragerea de plusvaloare, ultima echivalând cu munca neplătită pe care muncitorii o prestează în plus pentru patron după ce au lucrat suficient de mult încât să își acopere plata pentru ziua/luna respectivă - apare în procesul producției
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
The role of the United Nations în the 21st century 12, unul din mesajele-cheie a fost promovarea modelului holistic, ca reacție la modelul izolaționist (natură nu este decât "un mediu care înconjoară" omul dar care suferă dintr-o poziție de inegalitate, de subordonare față de dorință omului de a o modela, de a o cumpăra sau vinde, până la a o distruge). Este vorba de denunțarea modelului dihotomic om-natură, pe care s-au edificat nu doar conceptele de orașe (industrializate, poluante, cu zone
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
jumătate din populația globului trăind în orașe, lumea devenind "acoperită de o rețea de orașe, care sunt noduri de comerț, porți către lume, concentrări de energie, cunoaștere, economie, atitudine, aspirații, tehnologie, puncte informaționale"21 etc. Se recunoaște în Raport existența inegalităților, a fenomenelor de marginalizare, de discriminare între oameni (cei care au și cei care nu au) în cadrul orașelor, a excluziunii sociale, fenomene care împiedică multe grupuri să aibă acces la o viață urbană deplină și la serviciile urbane. Astfel, vorbim
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ședere temporară ori definitivă. Într-un alt document ONU, intitulat The road to dignity by 2030: ending poverty, transforming all lives and protecting the planet 27, regăsim legătură juridică dintre demnitatea umană, care presupune și dimensiunea combaterii sărăciei și a inegalităților, dar și, în cadrul obiectivului "justiție", ideea de a promova "societăți pașnice, sigure și instituții puternice". Se subliniază în acest document că trebuie să se țină seama de noile tendințe demografice la nivel global, numărul de locuitori ai planetei fiind deja
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
după un model neoliberal de globalizare urbană, adică de un oraș care cheltuie și consumă multe resurse, poluează mediul înconjurător, afectează prin stres și alți diferiți factori poluanți calitatea vieții locuitorilor săi, un oraș bazat pe un individualism care exacerbează inegalitățile dintre locuitorii săi, împărțindu-i tot mai mult între o categorie de oameni bogați și una numeroasă de oameni săraci, care nu au acces la infrastructura de bază, la servicii, la asistență socială, care nu au un beneficiu real al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
piețelor, unde locuitorul orașelor devine un agent economic 29. În acest context, unii autori propun un drept al omului de a își pretinde, de a își revendică orașul, adică un drept la oraș, inclusiv din prisma nevoii de combatere a inegalităților sociale născute din viziunea neoliberala asupra conceptului de oraș30. În viziunea lui Jean-Francois Tribillon, de exemplu, acest drept la oraș include beneficiul unei locuințe adecvate, a avea o slujbă decentă plătită, a fi capabil să întreții o familie, a trăi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
perpetuarea acestui model a companiilor transnaționale, de unde și teza declinului statelor-națiune, incapabile să se alinieze trendurilor globalizării mărfurilor, serviciilor, capitalurilor, ideilor, persoanelor, bunurilor, informațiilor)32. În Agendă 2030, ONU a sesizat în profunzime această problemă (a cauzelor acutizării progresive a inegalităților sociale dintre oameni și dintre popoare, pe masura intrării lumii sec. XXI în faza de consolidare a globalizării și deci, a consolidării modelului neoliberal de globalizare, promovat de companiile transnaționale). Schimbarea modelului actual de societate globală (depășirea etapei consumiste, capitaliste
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ONU Agenda 2030, presupune caracterul fundamental al demnității umane. În virtutea acesteia Agenda 2030 își propune obiectivul ambițios de "a nu lăsa pe nimeni în urmă" în implementarea unor obiective precum: a pune capăt sărăciei și foametei din toată lumea; a combate inegalitățile în cadrul statelor și între țări; a clădi societăți pașnice, juste și inclusive; a promova egalitatea de gen și emanciparea femeilor; a proteja drepturile omului; a asigura protecția pe termen lung a planetei și a resurselor sale naturale; a crea condiții
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
funcțiile de carieră administrativă, precum și reluarea discuțiilor referitoare la descentralizare și regionalizare, astfel încât să existe patru nivele de luare a deciziei: central, regional, județean și local. Klaus Iohannis consideră că există evoluții pozitive în privința descentralizării dar și negative, prin "adâncirea inegalităților de dezvoltare" datorită unei descentralizări financiare defectuoase. Programul lui Victor Ponta tratează tema descentralizării prin formularea unei constatări ("descentralizarea reprezintă unul dintre mijloacele de apropiere a deciziei de cetățeni și de eficientizare a administrației") și a unui deziderat foarte vag
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
că participarea femeilor la viața politică ar influența lucrurile în bine în țara noastră 3. Pe de altă parte, încă din 1995, în cadrul celei de-a patra Conferințe Mondiale a Femeilor desfășurată la Beijing, s-a atras atenția asupra "perpetuării inegalității dintre bărbați și femei în procesul de luare a deciziilor"4. Tot atunci Platformă de Acțiune de la Beijing a reafirmat faptul că "excluderea continuă a femeilor din politica formală, în particular, ridică un numar de intrebari specifice privind implementarea transformărilor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
diferită, (Cain, lucrător al pământului, a adus o jertfă de bucate din roadele lui, ale pământului, Abel, pastor, adus o jertfă din oile întâi născute), nu este privită în același fel de către Dumnezeu. De aici, din această pildă a unei inegalități de tip moral, (să nu vă imaginați că aș vrea să reinventez comunismul!), mai întâi mâhnirea, apoi frământarea (în ziua de astăzi, frustrarea etc.), si, în ultimă instanță, omorul. Prima crimă din istoria omului și, cred eu, prima cădere din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
aristotelic), de la care se revendică în fond regimul privilegiilor. În acest sens au interpretat știință luminiștii, care fără să fi fost ei înșiși fizicieni au popularizat elementele sistemului newtonian, transpuse rapid în registrul politic subversiv. Chiar și un susținător al inegalității firești dintre oameni, baronul d'Holbach, aducea în favoarea tezei sale argumente materialiste, mutând astfel discuția din zona sancțiunii divine pe terenul utilității și finalmente al consimțământului fiecăruia 2. Ulterior, marxismul a teoretizat legătură dintre știință și emancipare că praxis revoluționar
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ruinat fizic, după ce-i vânturaseră casa și viața nenumărați autori transformați instantaneu în prieteni. A fost un om minunat și un stâlp al poeziei, nu al regimului. E suficient să-i citim cele 11 elegii, pentru ca toate obiecțiile noastre la adresa inegalităților operei și inconsecvențelor omului să pălească. Această scriere despre Nichita Stănescu s-ar cuveni, cred, rescrisă de Cristian Tudor Popescu. Cu onestitatea, talentul și electricitatea pe care cel mai puternic gazetar de după '89 le are.
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
și verificări - n.m. G.R.B.). Remarc la domnul Pelin o lipsă de rigoare care mă surprinde în comparație cu acele scrieri ale sale care dovedesc o ținută contrarie. Nu vreau să mă lansez în aprecieri care să încerce o explicație în această privință; inegalități similare se mai găsesc și la alți mânuitori de condei. Ce constat însă? La pag. 427 și 428 ale cărții sale sunt menționat în legătură cu un articol al meu, ,Prima expoziție a grupului Flacăra", publicat în revista Arcades, nr. 6, din
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
ale unei veritabile filosofii social-politice, căci mai toate temele ce alcătuiesc nucleul propriu-zis al cărții - putere, democrație, libertate, egalitate, stat, națiune, economie, război, revoluție - ilustrează tocmai acest gen de filosofie. Ceea ce sare în primul rînd în ochi la lectura Filosofiei inegalității este patetismul. Berdiaev scrie patetic, cu o fervoare discursivă amintind de patosul predicii religioase, o fervoare ce parcă îl silește treptat, pe măsura scrierii paginilor, să-și întețească tot mai mult aplombul critic. Berdiaev este precum un retor care, cu
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite de acest patos plebeu. În această privință, spune filosoful rus, revoluția comunistă are toate șansele să învingă. Astăzi, la peste 90 de ani de la scrierea Filosofiei inegalității, cuvintele lui Berdiaev își păstrează valabilitatea.
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]