5,599 matches
-
acordă prizonierilor dreptul de a-și alege locul de detenție, iar faptul că deținuții pot fi separați de familiile lor și găzduiți la o oarecare distanță de ei este o consecință inevitabilă a detenției lor, pentru a asigura respectarea demnității inerente persoanei umane, statele ar trebui să urmărească menținerea și promovarea contactelor deținuților cu lumea exterioară. ... 33. Pentru a atinge acest scop, dreptul intern ar trebui să ofere unui deținut (sau, dacă este cazul, rudelor sale) o oportunitate realistă de a
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
5 ani - când este preconizată executarea integrală, respectiv 4 ani pentru o executare de peste jumătate. Or, chiar în prezența mecanismului matematic de actualizare a creanței, astfel cum este instituit, executarea efectivă a creanței nu este la adăpost de incertitudinea inerentă unui termen de 5 ani ce planează asupra condițiilor socioeconomice sau chiar asupra speranței de viață a creditorului. Astfel, prelungirea îndelungată a plății considerabile a creanței - a cincea tranșă anuală a creanței fiind de 35% - imprimă un risc apreciabil asupra
DECIZIA nr. 78 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271832]
-
32 - „Redactarea motivării“ și art. 33 - „Studiul de impact“. ... 6. În opinia autorului sesizării, expunerea de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică și ca instrument de motivare a unui act normativ cu forță de lege, reprezintă un element inerent statului de drept și dreptului pozitiv, reprezentând un criteriu cu relevanță constituțională în aprecierea legalității, valoare de referință a statului de drept. ... 7. Din perspectiva respectării normelor de tehnică legislativă, deși, strict formal, legea criticată este însoțită de o expunere
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
sesizată, ci reprezintă expresia aceleiași soluții legislative, care păstrează concepția de ansamblu a inițiatorului, respectând soluția Camerei de reflecție, dar în același timp oferă o variantă mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări, răspunzând astfel și exigențelor stabilite prin jurisprudența în materie a Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55, Decizia nr. 765 din
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
62 din 7 februarie 2017, precitată, paragraful 29, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 54). ... 33. Așadar, bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecție, în condițiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări (Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, precitată, paragrafele 37 și 38, Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 45, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
prin raportare la ceilalți factori economici și sociali). ... 39. Pentru a discuta despre impreviziune, fluctuația valutară trebuie să fie determinată de acțiunea unui eveniment extraordinar și exterior, de o anumită consistență, iar nu de factorii obișnuiți care generează un risc inerent (variații ale cotației monedei naționale în raport cu moneda străină), și, implicit, să fundamenteze un risc supraadăugat neasumat de părți. Cu toate acestea, art. 4 alin. (1^1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 77/2016 nu are în vedere tipologia
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
risc supraadăugat neasumat de părți. ... 40. Totodată, dispozițiile art. 4 alin. (1^1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 77/2016 pierd din vedere faptul că o parte din creșterea de peste 52,6% (care prezumă absolut riscul supraadăugat) se circumscrie riscului inerent al unui contract de credit în monedă străină și că ponderea creșterii valorii (ce caracterizează riscul inerent) în valoarea-prag de peste 52,6% este direct proporțională cu durata dintre momentul contractării creditului și momentul la care se depășește fluctuația valutară țintă
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
Legea nr. 77/2016 pierd din vedere faptul că o parte din creșterea de peste 52,6% (care prezumă absolut riscul supraadăugat) se circumscrie riscului inerent al unui contract de credit în monedă străină și că ponderea creșterii valorii (ce caracterizează riscul inerent) în valoarea-prag de peste 52,6% este direct proporțională cu durata dintre momentul contractării creditului și momentul la care se depășește fluctuația valutară țintă. Altfel spus, cu cât trece mai mult timp de la acordarea creditului până la atingerea unei creșteri
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
cu cât trece mai mult timp de la acordarea creditului până la atingerea unei creșteri valutare de peste 52,6%, cu atât o parte mai mare din această valoare-prag a creșterii (prezumată absolut ca risc supraadăugat) se subsumează, de fapt, riscului inerent asumat de părți. ... 41. Prezumția absolută reglementată de art. 4 alin. (1^1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 77/2016 se axează exclusiv pe o determinare valorică (52,6%), fără a se realiza o circumstanțiere sau o delimitare a fluctuației în
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
în care și veniturile persoanelor au înregistrat o astfel de majorare, așa încât această depreciere nu a avut un impact semnificativ, de natură să determine o rupere a echilibrului contractual. Prin urmare, se apreciază că aceste creșteri sunt circumscrise riscului inerent. ... 43. Textul criticat lasă sub semnul arbitrarului momentul până la care debitorul se poate prevala de prezumția absolută de impreviziune, reprezentată de creșterea fluctuației valutare cu 52,6%. S-ar putea ca în toată această perioadă debitorul să își execute obligația
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
caracterul vădit injust al continuării executării obligației de către debitor. ... 50. În concluzie, art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016 reglementează drept cazuri de impreviziune prezumată în mod absolut două situații care, în realitate, nu ies din sfera riscului inerent, astfel cum aceasta a fost identificată în Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, conducând astfel la încălcarea art. 1 alin. (5), a art. 15 alin. (2), a art. 44 și, implicit, a art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
că, spre deosebire de contractele de credit încheiate pe perioade mai scurte, în privința celor încheiate pe perioade mai lungi o asemenea fluctuație se poate ivi după trecerea unui anumit interval temporal și poate să fie percepută drept un risc inerent contractului. Totuși, o asemenea situație nu poate pune în discuție constituționalitatea legii, ci mai degrabă are rolul de a determina părțile contractului să identifice soluții adaptate care să o prevină [încheierea contractelor de credit în monedă națională/clauze de conversie a
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
obligației de plată lunare determinată de creșterea dobânzii trebuie să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul, care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. ... 109. Prin urmare, a conchis Curtea, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 110. În
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
art. 6 paragraful 1 din Convenție (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 173). Astfel, Curtea a reținut că motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei și constituie expresia independenței sale. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, ci și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
primară cu Constituția (a se vedea Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). ... 42. Tot în jurisprudența sa, Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2020, paragraful 16). ... 156. Hotărârea judecătorească nu poate fi subsumată conceptului de lege penală și nu poate fi calificată ca fiind mai favorabilă sau nu, întrucât acest caracter este inerent și intrinsec legat de lege. Hotărârea judecătorească consacră o modalitate de interpretare a normei legale, fără a avea aceeași legitimitate și autoritate prin prisma principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 157. Din jurisprudența citată în paragrafele anterioare ale prezentei
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cu greu ar putea să conducă la o dreptate totală față de varietatea situațiilor în care se află persoanele îndreptățite, extrem de numeroase; este, în primul rând, de competența autorităților naționale, în special a Parlamentului, să evalueze avantajele și dezavantajele inerente diverselor soluții legislative alternative disponibile, conștiente în același timp că este vorba de o alegere politică (a se vedea Maria Atanasiu și alții, citată anterior, pct. 170). ... 222. În această privință, Curtea observă că alegerea făcută de legiuitorul român în
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
pârât nu era obligat prin Convenție (supra, pct. 211), poate ridica probleme dificile și controversate în practică, din cauza informațiilor uneori insuficient de relevante cu privire la descrierea exactă a imobilului în momentul exproprierii, din cauza, inter alia, evoluțiilor urbane inerente care au avut loc între timp, care trebuie să fi avut un impact cel puțin asupra categoriei de utilizare a terenurilor. ... 239. În plus, Curtea ia act de constatarea ÎCCJ potrivit căreia legea urmărea să acorde reclamanților echivalentul în bani
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
paragraful 1 din Convenție (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 173). În aceeași decizie, Curtea a reținut că motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei și constituie expresia independenței sale. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, ci și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
iar, potrivit prevederilor art. 100 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, votul este secret și se exprimă prin buletine de vot, ceea ce presupune implicit realizarea unui apel nominal, verificându-se astfel cvorumul, fiind o etapă inerentă a procedurii de vot, acesta realizându-se automat în procedura de vot secret și de constatare a rezultatelor printr-un proces-verbal încheiat potrivit prevederilor art. 44 alin. (4) din același regulament, fiind astfel îndeplinite atât prevederile constituționale, cât și cele
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
de specialitate din cadrul autorităților judiciare. Or, pentru ca salarizarea grefierilor arhivari să se realizeze în cadrul aceleiași grile de salarizare cu ceilalți grefieri, este necesară parcurgerea unor etape graduale, care presupun în timp o serie de corecții și corelări inerente procesului de uniformizare a salarizării acestor categorii de grefieri. ... 20. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIA nr. 38 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270472]
-
62 din 7 februarie 2017, precitată, paragraful 29, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 54). ... 79. Așadar, bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]