744 matches
-
să clădească ceva interdicția nu va fi ridicată decât în 1867. Orașul vegeta uitat de lume. Tocmai de aceea a putut vedea vicontele fantome trecând în amurg pe străduțele urât mirositoare. "Un cimitir în mijlocul deșertului"? Doar niște bazare boltite și infecte, câteva prăvălioare infecte și, "din când în când, câte o cavalcadă prin deșert: ienicerii aducând capul vreunui beduin sau jeluind vreun felah". Marasmul afacerilor dă un pic de culoare tenului saturnienilor. Flaubert va fi mai puțin tributar conjuncturii. Ajunge în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
interdicția nu va fi ridicată decât în 1867. Orașul vegeta uitat de lume. Tocmai de aceea a putut vedea vicontele fantome trecând în amurg pe străduțele urât mirositoare. "Un cimitir în mijlocul deșertului"? Doar niște bazare boltite și infecte, câteva prăvălioare infecte și, "din când în când, câte o cavalcadă prin deșert: ienicerii aducând capul vreunui beduin sau jeluind vreun felah". Marasmul afacerilor dă un pic de culoare tenului saturnienilor. Flaubert va fi mai puțin tributar conjuncturii. Ajunge în 1850 într-un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atacă și statutul de scriitor, din postura de "critic"; e o nulitate morală, știi că el a fost prins de Revoluție șef la România liberă și Magazin, adică făcea parte din activul de presă al PCR-Securitate, scria inclusiv editoriale proceaușiste infecte; la Focșani aveam asemenea lui alți doi dușmani, activiști PCRSecuritate, Florin Muscalu și Traian Olteanu, la fel de lipsiți de caracter și răzbunători, minori, care m-au marginalizat cât au putut, ar fi dat și pe dracul să mă îngroape de viu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o lampă mică, albastră în tavan și așa de murdară, încât el a cerut o cârpă pentru a șterge praful, i-au adus un pantalon de copil, rupt și cu pete suspecte. Mâncarea le venea pe o masă de lemn infectă, fără șervet și cu un tacâm ruginit. Soldatul descuia ușa, asista la aducerea tăvii și o încuia după ce jupâneasa o punea pe masă. Nici laptele, nici apa de la mine nu le-a văzut. Chiar la closet se ducea cu santinela
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tot timpul de boală, de lipsă, de mizeria ce desigur îndurau și ei în Moldova. Nu știam că era președintele comisiei de aprovizionare în Rusia. boala. dr. fessler Nici nouă nu ne mergea bine, căldura era de 38 grade, apa infectă. Ne îmbolnăvisem Vintilică, servitoarele și cu mine de o erupție pe care contele dr. Walwitz o atribuia apei de la Pasărea. Cum însă nu-mi inspira nici o încredere, am expediat pe servitoarea mea, Bucura, la București, de unde a revenit peste două
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
interzicerea circulației în tot orașul după ora 9 seara. Vasile Derussi fu din nou arestat, dar pe scurt timp. Zincuța Manu, care arborase un drapel mare român pe casă, fu dusă la 12 noaptea la poliție, arestată într-o cameră infectă și liberată a doua zi, când constată cu durere că i se confiscase frumosul drapel. Telepatia produsese la Iași în aceeași zi și la aceeași oră o grandioasă manifestație regelui, care ieșea la plimbare. Fusese un entuziasm nebun. Bieții germani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îndelungată, fiind frecventă și în secolul al XIX-lea. De altfel, o delimitare riguroasă este dificilă și astăzi. Doctorul Alex Brăescu descria locurile unde poposeau atât de frecvent bolnavii mintali, încă la începutul secolului al XX-lea, ca fiind "localuri infecte mizerabile". Aceasta constituia atunci prelungirea unei tradiții seculare. Nu s-au analizat până în prezent aceste aspecte privitoare la dezvoltarea psihiatriei românești. Ne oprim, de aceea, ceva mai pe larg. Este necesar să observăm, în această direcție, discrepanța care exista între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
tren plin de moroșeni cocoșați de papornițe și sarsanale. Moroșeni care lucraseră la cartofi, cu unghiile pline de praf, de pământ și care nu miroseau tocmai plăcut. Era cald al dracului, nădușeală întinsă pe banchete transpirate, transpirație băloasă. Un aer infect. Stăteam lângă o colhoznică zdravănă, guralivă și care se freca tot timpul de banchetă cu scopul precis de a-și propti bucile cât mai eficient acolo. Și în momentul în care trenul a plecat, a luat-o din loc, femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
doară. Nu voiam să am de-a face cu niște gherțoi. Mai bine să le dai impresia că ești idiot și să te scutească. Diminețile acelea superbe când scriam pentru publicul pe care îl formau colegii mei într-o garsonieră infectă. Înconjurat de vecini paranoici, care nu știau cum să scape de mine. În primul rând pentru că era o băută continuă la mine atunci. Voiai să regulezi ceva, aici veneai, la loc sigur. Și în spital când am fost, nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
destul de urâtă, mobilă veche și un miros sleit de naftalină. De fapt, toată casa mirosea respingător. Expirat. Și, în afară de asta, cum primea la bârfă câte o vecină sau o colegă de-a ei de la școală, Rodica dădea cu un spray infect și ieftin peste tot. N-am înțeles niciodată de ce. Explicațiile ei, ete, na, ca să miroasă frumos, n-aveau nici un suport real. Spray-ul duhnea. Poate ca să plece mai repede intrusa. Ăsta era rolul lui, camufla sau îndepărta. Obiecte cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
inevitabil minți. N-ai încotro. Am scris întodeauna dintr-o mare dezamăgire. Pentru a compensa. Viața reală care-mi era refuzată se regăsea în text. Orice scriere era un fel de testament. Are dreptate Miruna. În acea garsonieră împuțită și infectă. Eram singur și trebuia să creez viață. Scriam pentru că, la fel ca într-un film care mi-a plăcut mie mult, uneori mă doare capul de atâta frumusețe și proștii ăștia n-o văd. Săptămâni întregi de beții aici, „La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Abjecția ca aspirație spre frumusețe. Când mă plictisesc să beau cu ăștia, cu Pif și Bălănescu, scriu. În absolut e cam același lucru. Cam același impuls turbulent declanșator. Bem și ne văităm. Fericiți că putem fi triști. În bodega asta infectă a unui actor de comedie. Gras și un om de proastă calitate. Câteodată vine pe aici și mănâncă până borăște. Când îl văd cum halește, îmi spun că n-o să mai bag în veci ceva pe sub nas. Ca la filmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Bisericii, școa lei, Cooperativei și Băncii Populare, aceste minciuni convenționale din viața sate lor noastre. Ei, dar pe după perdeaua revistei Răsăritul, care apărea cu intermitențe mari și cu un conținut de umplutură, descopereai ușor tipografia Răsăritul, ascunsă Într-un subsol infect din strada Sf. Apostoli 24, În chiar casele generalului; și, mai mult decât tipografia, un pretext pentru afaceri de in termediari cu beneficii fără muncă, rezultate dintr-o simplă rezoluție minis te rială obținută de hatârul Caselor Naționale, sau al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și simplu. Lui Dinu nu-i trebuia musai un interlocutor, dar dacă-l avea era și mai bine, deoarece răspunsurile, pe care de regulă și le dădea doar sieși, mergeau cotit și spre acesta. Dinu nu era nebun. În cartierul infect din New York unde locuia, nimeni n-avea nevoie de un interlocutor ca să-și delireze părerile. Ar fi însemnat să fie toți nebuni, dar uite că oamenii se duceau la muncă, făceau cumpărături, conduceau mașinile, iar duminica mergeau la biserică. Singura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
domnul Ionescu s-a uitat contrariat în susul cablului ca să priceapă ce putea să însemne perfecțiunea în viziunea panicată a domnului Popescu, a descoperit că acesta n-avea un caracter frumos, cum crezuse și el, și soția până atunci, ci unul infect: paralelipipedul de beton de zece tone atârna fix, dar fix de tot, deasupra marelui lor pat dublu. Toată noaptea, soții Ionescu au visat același lucru: cum sunt striviți în somn. Și cum, cu ultima străfulgerate de luciditate, înainte de a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
știai că era marfă de furat?“, a insistat judecătorul, iar Andrei C. îl asculta și simțea că pe dinăuntru moare de râs. „Adică - ar fi vrut să spună Andrei C. - era mai bine acasă, cu mătăniile, cu pereții unui apartament infect nezugrăviți de douăzeci de ani, cu surorile care făceau toată ziua colive, cu veșnica supă de cartofi și cu becul acela de 40 de wați din camera de zi?“ Pentru că era la prima faptă antisocială, Andrei C. a fost inculpat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
faci să se simtă prost. Îi iei părtași într-o acuză incomodă, care aduce a soartă. E soarta ta, de ce să-i chinuiești și pe alții cu ea? Nenorocirea asta, care seamănă perfect cu o pedeapsă fără sfârșit, sunt vecinii infecți din apartamentul de deasupra apartamentului tău. Am avut, preț de câțiva ani, în apartamentul de deasupra niște vecini odioși, pe care mă gândeam să-i omor. În fiecare sâmbătă petreceau bezmetic. Când dansau și se hârjoneau cu oaspeții, candelabrele se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
timp de război, dacă ni se rup nasturii de la cămașă, trebuie să fim pregătiți să-i coasem chiar și sub focul inamic etc. etc. După circa o oră de pantomimă la ordin, intrăm direct în bucătărie să ne bem ceaiul infect cu steluțe de grăsime. Ceaiul este servit în aceleași recipiente folosite pentru ciorba de prânz. Doar noi bem ceai, cei de la TR, căci "trupa" continuă exercițiul de alarmă. Militarii sunt îmbarcați în camioane și duși undeva, într-o pădure de lângă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
formare; brusc, îmi dau seama că sterilitatea spiritului îmbrăcată în țiplă strălucitoare este mai greu de suportat decât mormăiala incoerentă a doi bețivi onești, care își asumă "slăbiciunea" și produc filozofie efemeră de pahar. Mâncarea din cazarmă este atât de infectă, încât o parte dintre colegii mei s-au organizat și au reclamat comandantului unității calitatea acesteia. Plutonierul responsabil, gros și unsuros (la propriu, are mereu mustața din jurul gurii plină de diverse grăsimi) care are grijă de bucătărie năvălește brusc în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fină, cu unghii îngrijite, degete lungi, neobișnuite cu munca. Un "Crai" resuscitat și obligat acum să cerșească. Lucrez cu sârg la "traduceri" în cadrul unei alte unități militare, prestigioase. Schimbarea de condiție și de statut este extraordinară, căci am părăsit cazarma infectă, vopsită în gri-bleumarin. Suntem mai mulți "băieți cu facultate", traducem din franceză și engleză niște documente fără cap și coadă. De notat atitudinea superiorilor noștri, condescendența lor binevoitoare, a omului care are nevoie de tine și este obligat să accepte
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Paște. La sfârșit am impresia că după ce am citit-o pentru prima oară nu eram suficient de "impregnat" de București (pervertit, mai degrabă) pentru a o înțelege pe deplin. Fără nici o îndoială, această capodoperă cere o adaptare preliminară la mediul infect al capitalei naționale, la zemurile Balcanilor. Mă plimb fără un scop precis în zona Lipscani-Biblioteca Națională. Este duminică, străzile sunt aproape pustii la ora aceasta din noapte. La un moment dat, observ un grup mare de soldați îmbrăcați în uniforme
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care îl mirosea plin cu bani. Elvețianul interpelat a dat din umeri pricepând șmecheria. Probabil că mai fusese în România. S-a îndepărtat, iar eu am rămas uimit: capacele erau înlocuite cu trei cutii de tablă așezate pe un preș infect. Băiatul avea putere de convingere, ritm, o demagogie care i-ar fi dat dreptul la un mandat în Parlament, ambiție și sete de câștig. Grupul călătorilor forma o masă răspândită pe numai câțiva metri pătrați. Lume comodă care nu s-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o anecdotă. De fapt, li s-a interzis să mai stea acolo de către Biserica Ortodoxă, în 1705. 15 februarie 2005 M-am obișnuit cu camera aceasta mizeră, minusculă, vopsită în culori suferitoare de cazarmă sau celulă. M-am obișnuit cu infecta mâncare canadiană, plină de organisme modificate genetic, unde carnea de porc are gust de pește, iar peștele are gust de carne de porc. M-am obișnuit cu imposibilul dialect québecois și cu simplitatea spiritului canadian. M-am obișnuit (re-obișnuit, de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe drumul realismului socialist, al realismului epocii noastre în desfășurarea ei istorică. Ei știu că această situație face mult sânge rău dușmanilor noștri, care ar fi dorit să ne vadă târâți în mocirla confuzionismului, să ne vadă târâți de curentul infect al revizionismului, ponegrind lumea socialistă, defăimând regimul nostru și renegându-ne pe noi înșine. Nici acum, nici în viitor, scriitori noștri n-au de gând, pe cât se vede treaba, să facă această bucurie dușmanilor noștri, în ciuda îndemnurilor cu spumă la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu femei internate pe motiv că ar putea să piardă o sarcină. Erau grețoase și speriate și toate vorbeau despre cât de mult își doreau să nu piardă viitorul copil. În prima noapte m-am furișat pe coridor, la closetele infecte, în care speram să pot fuma o țigară. Într-un compartiment, ciucită pe buda de fontă, o femeie se chinuia să avorteze. Avea un furtun între picioare și fața congestionată de efort, ca și cum s-ar fi chinuit să dea afară
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]