796 matches
-
p.arg.0) în timp ce informațiile date asertate la prezent, după DAR, aparțin locutorului, care își asumă cele enunțate, de această dată lăsând să se înțeleagă că totuși recunoaște (SIGURE) validitatea concluziilor C și C' (vers 2), dar că nu situează validitatea inferențelor decât într-o lume ipotetică. Regula inferenței, care ne conduce de la premisele din versul 1 la concluziile din versul 2, este aplicată din nou, în măsura în care, dacă recunoaștem că [DACĂ p---SIGURE---> concluzii C-C'], trebuie să admitem, de asemenea, că [DACĂ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prezent, după DAR, aparțin locutorului, care își asumă cele enunțate, de această dată lăsând să se înțeleagă că totuși recunoaște (SIGURE) validitatea concluziilor C și C' (vers 2), dar că nu situează validitatea inferențelor decât într-o lume ipotetică. Regula inferenței, care ne conduce de la premisele din versul 1 la concluziile din versul 2, este aplicată din nou, în măsura în care, dacă recunoaștem că [DACĂ p---SIGURE---> concluzii C-C'], trebuie să admitem, de asemenea, că [DACĂ non-p---atunci ---> non C-C']. Or, versurile 3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în deschiderea propoziției [d], articulează două premise care au valoare de informații date pentru două concluzii opuse. Propozițiile [c] ("Știți bine asta") și [d] ("Dar mai știți și că") insistă asupra faptului că interpretantul-cititor ("Dumneavoastră") este capabil să efectueze anumite inferențe. Avem astfel o primă secvență argumentativă. Propoziția relativă [b] introduce o proprietate care este aproape o restricție a lui [a]: doar femeile care au mâinile fine pot fi iubite de către bărbați. Se dă concluzia C1 susținută de [c]. Știți că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
restricție a lui [a]: doar femeile care au mâinile fine pot fi iubite de către bărbați. Se dă concluzia C1 susținută de [c]. Știți că aveți mâinile fine, bărbații probabil că vă vor iubi. Trebuie să mai adăugăm ideea susținerii unei inferențe de un fapt știut și recunoscut: Garantul: " Mâinile fine sunt făcute pentru a mângâia". Conectorul argumentativ DAR introduce o restricție susceptibilă de a bloca concluzia inferențială C1. Propoziția [c] poate fi descrisă ca o a două secvență inserată, aflată în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o a două secvență inserată, aflată în poziție de restricție: Informația dată (D2) ("Spălați vasele") aduce cu sine aplicarea unui proces inferențial: [deci probabil non-C1]: Bărbații probabil nu vă vor iubi. Această concluzie non-C1 se bazează pe o regulă de inferență garantată de: deoarece spălatul vaselor dăunează mâinilor, și de suportul: dat fiind că spălatul vaselor se face cu mâna (fără mănuși de menaj care să le protejeze și fără mașină de spălat vase). Această din urmă mișcare argumentativă poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
introduse prin DAR. Această mișcare a primelor două secvențe nu poate fi obstrucționată decât dintr-un anumit motiv, care ar putea întrerupe o astfel de înlănțuire: pentru ca non (non-C1) a nu (renunța la a plăcea) să fie posibil, trebuie respinse inferențele precedente. Rolul conectorului DOAR DIN ACEASTĂ CAUZĂ este aici foarte important. Acest conector subliniază consecuția [D2 → concluzie non-C1], adică o concluzie non-C1 (a nu putea plăcea bărbaților) care implică o renunțare la a avea farmec. DOAR DIN ACEASTĂ CAUZĂ semnalează
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
câteva concluzii cu valoare de predicție legate de aceste noi informații date: DACĂ utilizați Mir Rose, ATUNCI vasele dumneavoastră vor fi...., mâinile dumneavoastră vor fi.... etc. Concluzia C3 ("mâinile dumneavoastră vor fi mai fine și mai frumoase") trimite direct la inferențele primei secvențe (D1 → C1). Trebuie spus că cea de-a doua restricție (respingerea D4 [g]) vine să o compenseze pe prima (DAR D2 [e]). Efectele enunțiative de suprafață legate de alternanța timpurilor verbale (prezent, imperativ, viitor) sunt mai ales schimbările
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale (b2), a identifica intenții locale (a3) și/sau globale (b3). Cu alte cuvinte: textul presupune mărci locale drept suport de înscriere a operațiilor de anticipare și de control a activităților cognitive ale interpretantului și drept
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
coerența sa referențială". W. Kintsch și T. A. van Dijk adaugă: "dacă baza unui text este considerată coerentă, adică dacă există suprapuneri de argumente între toate propozițiile, ea este acceptată pentru un tratament ulterior; dacă se găsesc goluri, procesele de inferență sînt activate pentru a le acoperi; mai exact, una sau mai multe propoziții vor fi adăugate la baza textului pentru a le face coerente" (p. 93). Fără a mai insista asupra acestui punct, vom reține doar că structura ierarhică a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber (toate) convingerile sale asupra condiției lumii (lumilor), el le construiește prin practici sociale, el le primește din mediul său. [...] Nu are importanță ce societate "impune" membrilor săi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unele situații speciale"46. În fine, importanța ei pentru domeniul comunicării a determinat intensificarea cercetărilor asupra componenței nonverbale, făcând din această un studiu în sine. Sintagme că procesarea informației (prin care trebuie să înțelegem decodarea mesajelor, în scopul realizării de inferențe referitoare la intențiile celorlalți) și managementul impresiei, (având ca scop codificarea mesajelor în direcția influențării intențiilor celorlalți, evaluările sau percepțiile acestora) sunt utilizate de către unii specialiști. Autorii unor astfel de studii vorbesc de "...pauze completate și necompletate, schimbări ale mușchilor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
independente Xi, prin intermediul coeficienților bi. Testele de semnificație Wald permit să determinăm dacă coeficienții bi sunt semnificativ diferiți de 0 (zero). Utilitatea practică a regresiei logistice constă și în aceea că atunci când se cunosc factorii independenți se poate prezice, prin inferență statistică, probabilitatea de realizare a variabilei dependente. Când variabila dependentă are mai mult de două clase, se aplică o variantă extinsă a regresiei logistice, și anume regresia logistică multinominală. În cazul particular când variabila dependentă este de tip ordinal, se
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bootstrap este BCa (Bias Corrected and accelerated). În SPSS, tehnica bootstrap este implementată numai parțial. Totuși, datorită capabilităților de programare, în SPSS se pot folosi mici programe, macro-uri, care să acopere această funcționalitate. Bootstrap este o tehnică alternativă la inferența statistică bazată pe ipoteze parametrice când acestea sunt puse sub semnul întrebării sau când inferența parametrică este imposibilă sau necesită formule complicate pentru calcularea erorilor standard. Bibliografie 1. Chernick Michael R., Friis Robert H., Introductory Biostatistics for the Health Sciences
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Totuși, datorită capabilităților de programare, în SPSS se pot folosi mici programe, macro-uri, care să acopere această funcționalitate. Bootstrap este o tehnică alternativă la inferența statistică bazată pe ipoteze parametrice când acestea sunt puse sub semnul întrebării sau când inferența parametrică este imposibilă sau necesită formule complicate pentru calcularea erorilor standard. Bibliografie 1. Chernick Michael R., Friis Robert H., Introductory Biostatistics for the Health Sciences Modern Applications Including Bootstrap, John Wiley & Sons, 2003. 2. Efron Bradley, Tibshirani Robert, An Introduction
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ca entitate autonomă în legătură cu sistemele de credințe, de valori și alte proprietăți interne (creier, percepție) ale individului. Ne sprijinim atunci pe "legile interne universurilor cognitive" (Deschamps și Beauvois, 1996, p. 189) Ce este o atribuire? Aceasta trimite la "elaborarea, prin inferență, a anumitor elemente din universul cognitiv, plecînd de la observarea de către subiect a evenimentelor și comportamentelor care se derulează în lumea sa" (ibid., p. 190). Emiterea unei judecăți sau inferența unei calități, a unei intuiții privitoare la starea unui individ sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
p. 189) Ce este o atribuire? Aceasta trimite la "elaborarea, prin inferență, a anumitor elemente din universul cognitiv, plecînd de la observarea de către subiect a evenimentelor și comportamentelor care se derulează în lumea sa" (ibid., p. 190). Emiterea unei judecăți sau inferența unei calități, a unei intuiții privitoare la starea unui individ sau la cauza unui eveniment plecînd de la informații diferite reprezintă, într-un astfel de cadru teoretic, un fenomen de studiu în sine. Individul caută astfel factorii unui eveniment, adică "o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
că în cadrul unei anchete cu referire la definiția sărăciei (Seca, 1999b) cea mai citată categorie de către subiecții interogați este cea a oamenilor fără locuință. Aceștia formează prototipul săracului, deși grupurile implicate sînt mult mai diverse și mai numeroase; presiunea către inferență, care vine în completarea celor două condiții rezumate mai sus, se traduce prin necesitatea de a ajunge la o explicație și la un cod comun în raport cu fenomenele și obiectele de RS. Ea se concretizează prin conversații și formulări descriptive și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de la ceea ce este deja cunoscut. O punere în comun a noțiunilor care provin din cîmpuri de valori și semnificații diferite rezultă de aici și sfîrșete prin a se compune în clase de obiecte distincte, unificate semantic, exprimînd o explicație, o inferență. Analogia permite o mediere între universuri de gîndire incompatibile și un cîștig de timp, o economie a informației și reflecției pentru a ajunge la reprezentarea a ceea ce este străin sau nefuncțional. Referința făcută de anumiți subiecți chestionați la "spovedanie" pentru
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din punctele forte ale teoriei RS. Michael Billig nu propune și el termenul de "dilemă ideologică" pentru a exprima ideea că explicațiile cotidiene propuse de actori nu sînt fundamental coerente, unificate și linear dezvoltate (Billig, 1988 sau in Tajfel, 1984)? Inferența cauzelor interne ("greșeala" este a celui care suferă o problemă precum sărăcia) le poate însoți pe cele atribuite exteriorității și situației în funcție de contextul la care ne raportăm, de voința de control al mediului și de scopurile pe care ni le
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
129-130 Polifazie cognitivă, 250-252 Polimorfia obiectului, 80 Poziție socială, statut, 18, 24, 32, 56, 68-69, 74-75, 115, 132, 237-247, 249 Practică socială, 221-228, 271 Prejudecată, 24, 37, 84-86, 90, 119-120, 122, 213-214, 253, 290 Prescripție (funcție a), 117-119 Presiune la inferență, 75, 221-225 Principiu generator/ organizator, 68-70, 166-181, 190-193, 287 Privire terță, 50-61, 289 Proeminență, 194 Propagandă, 46-47, 229, 234, 235-237, 251, 290 Propagare, 67, 83, 150, 229, 232-234, 236, 237, 284, 290 Prototip, 75, 96, 101, 140, 187, 217, 245
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a evita contradicții interne în elaborarea sistemului de ipoteze. Cea de-a doua regulă privește alegerea atentă a variabilelor dependente. După King, Keohane și Verba, "selecția observațiilor de inclus în funcție de diferitele categorii ale variabilei cauzale cheie nu provoacă probleme în inferențe. Rațiunea ține de procedura de selecție. Aceasta nu predetermină rezultatul studiului nostru de vreme ce n-am restrîns gradele de variație posibilă în variabila dependentă"60. Asta nu înseamnă că variabilele independente nu sînt importante, dar G. King, R. Keohane și S.
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
eu cred că există o mai mare plauzibilitate. Dacă modul de viață al unei specii este guvernat mai mult de moștenirea genetică decît de experiența transmisă inter-generațional, atunci se va schimba mai greu. Totuși, trebuie să fim prudenți cînd facem inferențe, însă acesta nu e un motiv care să ne împiedice; ce altă cale avem la dispoziție? Interesul științific pentru acest subiect a crescut în ultimele două-trei decenii și a afectat percepțiile actuale asupra a numeroase fenomene, inclusiv minciuna. De exemplu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ca limită "de jos" acuza tranșantă (categoria, conform taxinomiei lui Halsall). Ea apare deseori în incipit, pretextând saltul în imaginar sau justificând ofensiva directă, în corpul textului, cu funcție de releu, reconectând lectorul la realitatea imediată sau, la final, luând aspectul inferenței polemice. În toate cazurile, acuza tranșantă se comportă ca un barometru al referențialității, menținând aspectul de editorial al discursului. Exemplele sunt nenumărate, de aceea am selectat doar două reprezentative. Plecând de la un mobil real, solicitarea B.O.R. de a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături, această minoritate stupidă și mânjită?"189. Aici, forța asertivă a interogației retorice amplifică agresivitatea inferenței polemice, prelungind-o prin uzul epitetului descalificant. În planul dialogismului retoric, acuza tranșantă echivalează cu deconspirarea brutală a falsului și imposturii, ca un act justițiar căruia lectorul trebuie să i se solidarizeze. Din perspectiva ideologică a discursului, violența obiecțiilor plasează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să justifice, abil, introducerea definiției polemice, aici pseudoargument cu pretenții științifice: "Omul care disprețuiește orice ocupație de imediată utilitate și pentru el și pentru lume și se dedă la nobila profesiune de gânditor se numește un intelectual". E, prin urmare, inferența unui întreg raționament prin apolog (Marc Angenot), destinat să deschidă lectorului apetența de a se aventura în căutarea sensului real. "Nebunul regelui"254 prefigurează disimularea argheziană prin asteism și diasirm, figurile de bază ale polemicii literare urbane. E un model
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]