1,838 matches
-
plicul cu bani (bani aveau cu toții, dar nu prea aveau ce să cumpere cu ei), ci țigări sau cafea - valută forte. Spre deosebire de alte orașe, în Constanța -oraș de vaporeni- se mai găsea așa ceva. Banii erau necesari doar pentru asistente, surori, infirmiere - ca și astăzi de altfel. Un sfat bun în orice epocă: dacă se întâmplă să te internezi pe neașteptate, direct de la urgență, primul lucru pe care trebuie să-l rezolve însoțitorul este nu să aducă de acasă pijamale, papuci și
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
uite a-i lăsa un mic bacșiș vânzătoarei, semn de mare mulțumire. Salută și plecă în grabă. Au ajuns la spital în timpul programat și, totuși, au urcat în grabă la etajul unu. Au fost întâmpinați de asistenta de etaj și infirmiera de serviciu. - Bună ziua, salută Emanuela cu zâmbetul pe buze! Ce face finuța mea? - Este bine, doamna Romașcanu și, cred eu, chiar... nerăbdătoare. De dimineață este, toată, un zâmbet. Este o minune de fetiță! Dar, poftiți! Mergeți înăuntru...! Dacă aveți nevoie
ÎN MÂNA DESTINULUI...(3) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375964_a_377293]
-
Șocată vizibil de modul în care erau îmbrăcați, în special femeia, care purta un tricou până sub sâni și pantaloni scurți, arătând în acest fel o iritație dizgrațioasă pe abdomen, i-a rugat să o însoțească și mergând la o infirmieră a rugat-o pe aceasta: - Vă rog, doamnă! Poate aveți un halat, ceva, să-și pună pe ea..., femeia aceasta... Nu poate apărea în fața preotului așa... și cu acele iritații, defilând pe aici...! Doamna asistentă, vă rog și pe dumneavoastră
ÎN MÂNA DESTINULUI...(3) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375964_a_377293]
-
el, imediat, întinzând mâna în pătuț și atingând obrăjorii fetiței. Aceasta îi răspunse cu un zâmbet, de parcă ar fi înțeles că pentru ea venise. Fără veste, încăperea se umplu de îndată. Pe lângă cei ce o însoțeau pe Emanuela, veniseră asistente, infirmiere, doctorița Străinu, funcționarul de la Registratură și alte două - trei persoane necunoscute, probabil medici ai secției. Preotul făcu un semn blând cu mâna către cei prezenți. Toată lumea tăcu de îndată și în liniștea ce puse stăpânire pe salon, el vorbi: - Dragi
ÎN MÂNA DESTINULUI...(3) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375964_a_377293]
-
pot rămâne încă trei zile aici. Mă simt bine. Ia-mă acasă, mamă! Te rog mult! - Iulica mea dragă, a zis doctorul că aceste trei zile vor fi importante pentru... - Nu mai suport, mamă, înțelege-mă, te rog! Asistentele și infirmierele îmi zic "violata" când șușotesc între ele și râd de mine. Mă simt groaznic. Sunt o anonimă fără nume. Sunt „violata” și atât! Au venit unele bolnave din alte saloane să mă vadă. M-au întrebat dacă mi-a plăcut
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
și că este bine! Să dea Domnul Dumnezeu ca niciodată să nu mai treci prin groaza acestor zile! - Dorina, voiam să te întreb ceva și ne-am luat mereu cu alte discuții... - Desigur, Emanuela, întreabă-mă! Te ascult! - Colega ta..., infirmiera... Cum se simte? - Camelia? - Nu știu cum se numește... Fata care, atunci, în acea nebunie... - Hai, Emanuela...! E fata căreia i-ai salvat viața. - Dumnezeule! Draga mea..., mă rog, lasă asta! Ce face? Este bine? - Da. Deocamdată, este bine. Din câte am
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
ultimă mângâiere, o ultimă vorbă de dor și de plecare spre adierea care intră lin pe fereastră și dispare în marea de furtuni. A fost M... „Te iubesc pentru sufletul tău bun”... Un vers de amintire de la o tânără mamă. Infirmierele îi stau alături ajutând-o să mănânce și uneori, în lumina veiozei, ochii aruncă licăriri de lacrimi. Dorește ca toată lumea din jurul ei să bea un suc cu ea și fiecare membru al personalului își trimite din mână în mână sticla
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
spre norocul ei, plăcinta ieșise, totuși, “ca la carte”. Surpriza a venit imediat, dar având alte coordonate, pe cele ale adulterului, deoarece îl găsise în cabinet, tocmai când se străduia să recicleze cunoștințele de anatomie, prin lecții practice, unei tinere infirmiere, determinând-o astfel pe Veronica să-i redea rapid libertatea de a instrui în voie, tot personalul feminin amator din capitală. În acest fel s-au scurs primii patru ani și jumătate, din cei zece, de care amintise Ovidiu într-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
nu se poate reține să nu tresară. Cuprins de un preseniment funest, el îi dă prietenului sau o cheie și o casetă rugându-l pe acesta să ardă conținutul casetei în eventualitatea că el va muri. Carlo promite acest lucru. Infirmierele vin să-l ducă pe Alvaro în sala de operație. Carlo rămas singur examinează curios conținutul casetei și diverse asociații de idei îl determină să nu-și respecte promisiunea. El deschide casetă și din ea cade portretul Leonorei. Flerul lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Estelle Maltais pentru o parte din munca de dactilografiere, precum și primilor cititori ai manuscrisului, care mi-au acordat din timpul lor prețios pentru a îmbunătăți versiunea finală a cărții. În ordine alfabetică, este vorba despre: doctorul Martine Baillet, Geneviève Buissonnet (infirmieră și cercetătoare profesionistă), Rita Chamberland, Renée Frappier, Danielle Gosselin (naturopat, specialistă în nutriție), Gilles Harvey, Annette Scuntaro și Patrice Souillac. Recunoștința mea se îndreaptă în mod deosebit către doctorul Gustavo Bounous, cercetător și membru al Colegiului regal al medicilor și
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Or, arterele sunt minuscule și ușor de înfundat, ceea ce poate antrena destul de repede boli cardiovasculare. Aceste rezultate subliniază bine rolul nefast al radicalilor liberi în dezvoltarea bolilor cardiace. Concluziile unui studiu efectuat de Harvard Medical School pe 87.245 de infirmiere timp de opt ani subliniază încă o dată rolul nefast al radicalilor liberi în dezvoltarea bolilor cardiace. Conform concluziilor la care a ajuns echipa doctorului C. Hennekens ce a condus acest studiu, un consum crescut de vitamine antioxidante este asociat cu
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
fi plecat, se pare, de la un caz real, în marginea căruia a închipuit o serie de evenimente ce se petrec în Moldova, în timpul războiului. La Sărcani, la conacul boierilor Coțofanu, s-a înființat un spital, în care sunt îngrijiți răniți, infirmierele fiind femei din elita vremii. Împrejurările conduc personajele către o transformare morală, în sensul afirmării sincerității și al acceptării realității brutale; orice restricție etică fiind abolită, se dezlănțuie cele mai ascunse - până atunci - pasiuni erotice. În castelul-Sodomă coexistă devoțiunea și
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
exista încă nici o legătură cu țara aceasta devastată de războiul civil. Era în 1921. O misiune a Crucii Roșii se pregătea pentru o călătorie în regiunea Volgăi, unde foametea făcuse sute de mii de victime. Charlotte a fost primită ca infirmieră. Candidatura ei fusese reținută rapid: voluntarii pentru expediția aceea erau rari. Dar, mai ales, ea vorbea rusește. Acolo a crezut că a ajuns în iad. De departe, semăna cu pașnicele sate rusești - izbe, puțuri, garduri vii - cufundate în ceața marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
urmat de șfichiuitul gloanțelor pe acoperiș. Părăsind orașul calcinat, au dat de rămășițele unui tren spintecat de bombe. Mai multe vagoane se răsturnaseră pe terasament, altele, culcate sau vârâte adânc unele în altele de o izbire monstruoasă, invadau șinele. Câteva infirmiere, amorțite de neputință în fața numărului mare de trupuri întinse, mergeau de-a lungul convoiului. În măruntaiele lui negre se vedeau forme omenești, uneori, la o fereastră spartă, atârna câte un braț. Pământul era acoperit cu bagaje risipite. Lucrul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din cap. Sub pansamente, rana, acoperită în ajun cu o pojghiță subțire de piele, sângera din nou, buzele ei întunecate semănau cu o dantelă sfâșiată. „Ciudat!”, se mira medicul, dar nu putea zăbovi mult acolo. „Refaceți pansamentul!”, îi spunea el infirmierei de serviciu, strecurându-se printre paturile înghesuite unele lângă altele... În noaptea următoare, Charlotte, fără să vrea, l-a surprins pe rănit. Toate infirmierele purtau încălțăminte cu tocuri care umpleau coridoarele cu un țăcănit grăbit. Dar Charlotte, în șoșoni de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sfâșiată. „Ciudat!”, se mira medicul, dar nu putea zăbovi mult acolo. „Refaceți pansamentul!”, îi spunea el infirmierei de serviciu, strecurându-se printre paturile înghesuite unele lângă altele... În noaptea următoare, Charlotte, fără să vrea, l-a surprins pe rănit. Toate infirmierele purtau încălțăminte cu tocuri care umpleau coridoarele cu un țăcănit grăbit. Dar Charlotte, în șoșoni de pâslă, se deplasa fără zgomot. El nu o auzise intrând. A pătruns în sala întunecată, s-a oprit lângă ușă. Silueta soldatului așezat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a zâmbit. - Iară vii cu ghipsul. Îl spargem la unul pentru că îl mănâncă, îl punem la altul pentru că se scarpină. Mereu mă uimești, Charlotta Norbertovna! La ora vizitei, a examinat rana și, cu un ton foarte neutral, i-a spus infirmierei: - Va trebui să pui niște ghips. Doar un strat. Charlotte avea să o facă înainte de plecare. Speranța a revenit când, la un an și jumătate după primul aviz de deces, a mai primit unul. Fiodor nu putea să fie omorât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lămurit rămîne dacă gîndurile și sentimentele reproduse în acest pasaj sînt cele ale mediului personal, Spinell, sau cele ale personajului-narator, care, precum Spinell, se dedă în întregime impresiei muzicii. Această scenă este întreruptă deodată de apariția unei paciente și a infirmierei în salonul verde, unde doamna Klöterjahn și Spinell stau la pian: Deodată se petrecu ceva surprinzător. Femeia se opri brusc din cîntat, punîndu-și mîna deasupra ochilor pentru a privi în întuneric, iar domnul Spinell se răsuci repede pe scaun. Ușa
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
două ori a bugetului ministerului, de la 158,5 milioane de lei În 1923, când fusese Înființat, la 353,5 milioane În 1925. Bugetul era Împărțit În categorii precum „hrană, combustibil etc., medicamente, pansamente, instrumente chirurgicale, școale de agenți sanitari, moașe, infirmiere, efecte de paturi, rufărie, combaterea boalelor medico-sociale, tuberculoza”12. Lista categoriilor de cheltuieli ilustrează maniera arbitrară În care se dezvolta Ministerul Sănătății. Pare că fiecare categorie de cheltuieli fusese creată ca răspuns la anumite nevoi particulare de dezvoltare a unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bugetului Ministerului Sănătății, În timp ce Învățământul medical superior era responsabilitatea Ministerului Instrucțiunii. O astfel de inconsecvență apăruse din cauza că Învățământul medical fusese Încorporat bugetului educației, anterior Înființării unui minister separat al Sănătății. La mijlocul anilor ’20, când autoritățile au recunoscut necesitatea calificării infirmierelor medicale, a agenților sanitari și a moașelor, responsabilitatea pentru organizarea pregătirii acestui personal medical secundar le-a revenit specialiștilor medicali din Ministerul Sănătății 13. Cea mai mare parte a bugetului ministerului era alocată Îngrijirii medicale În spitale. Același raport menționat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
monitorizarea realizării acestor obiective, a creat cadrul În care s-au desfășurat cercetări În domeniul epidemiologiei și În care au fost experimentate noi programe de medicină preventivă. Pe lângă Institut, Moldovan a contribuit la Înființarea altor instituții complementare: o școală pentru infirmiere și personal medical secundar, un spital pentru bolnavi de cancer, care susținea și un laborator de cercetare oncologică, și un spital pentru femei, ce conținea nu doar secții de obstetrică și ginecologie, ci și de puericultură. Convigerea că, În domeniul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestui grup era să determine o schimbare a priorităților educaționale, de la specializările curative la cele preventive. În bună parte datorită influenței și presiunilor exercitate de adepții eugeniei, a crescut numărul de instituții de pregătire pentru personalul medical auxiliar, În special infirmiere și moașe. În același sens, Legea Moldovan și amendamentele sale ulterioare au avut ca obiectiv impunerea unor standarde mai stricte pentru instruirea personalului medical și creșterea importanței igienei În Învățământul medical. Alte contribuții ale mișcării eugeniste la transformarea României interbelice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Acest termen nu are echivalent În practica medicală modernă din Occident. Astfel de specialiști aveau o pregătire limitată În practica de bază a Îngrijirii medicale, precum administrarea injecțiilor sau a examinărilor medicale de rutină. În viziunea eugenistă, acești specialiști Împreună cu infirmierele urmau să devină principală prezență În activitățile zilnice de supraveghere a evoluției „plăgilor sociale” și a educației populației rurale În legătură cu responsabilitățile eugenice ale indivizilor. 14. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 339. 15. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 340. Sumele pe care le
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sociale” și a educației populației rurale În legătură cu responsabilitățile eugenice ale indivizilor. 14. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 339. 15. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 340. Sumele pe care le citez reprezintă totalul bugetului pentru următoarele categorii: școli pentru agenți sanitari, moașe și infirmiere, campanii Împotriva bolilor sociale și tuberculoză. 16. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 346. 17. Moldovan, Amintiri, pp.62-84. 18. Aurel Voina, „Organizarea sanitară a Transilvaniei În primul deceniu al unirii”, În Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul: 1918-1928, vol. 1, Cultura națională, București
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe această tehnică pentru a preveni o naștere cu copilul inversat, totuși am avut de mai multe ori experiențe aproape identice. De asemene,a de cînd am descris pentru prima dată În ediția originală a Medicinii Energetice, multe moașe și infirmiere mi-au spus că utilizarea acestei tehnici a dus la repoziționarea fătului, făcînd posibilă nașterea naturală. Pierderile de sarcină. Din nou, toate aspectele menționate pînă acum reprezintă suportul pentru o naștere sănătoasă: Rutina Zilnică de Energizare, Întărirea paternurilor Încrucișate, stimularea
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]