1,658 matches
-
mă chinuiam singur, dar nu puteam face altfel. Femeia mi se părea un monstru. Vedeam în ea de fapt un bărbat modificat, estropiat. Sânii, grăsimea depusă altfel pe corp, șoldurile lățite, părul diferit de al bărbaților mi se păreau niște infirmități rușinoase. Comportamentul feminin, grația unor mișcări, psihologia diferită le luam drept prefăcătorie. Priveam cu ură la câte o fată care se îmbrăca mai elegant, se îngrijea mai mult și cocheta cu băieții. Pentru mine, asta însemna pur și simplu că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dizabilitate conform CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății), acesta reprezintă termenul general pentru pierderile sau devierile semnificative ale funcțiilor sau structurilor organismului, dificultățile individului în executarea de activități și problemele întâmpinate prin implicarea în diferite situații de viață; * infirmitate desemnează diminuarea notabilă sau absența uneia sau mai multor funcțiuni importante care necesită o protecție permanentă, fiind incurabilă, dar care poate fi reeducata, compensata sau supracompensată. Conform UNESCO, infirmitatea se limitează numai la deficiență motorie; * invaliditatea implică pierderea sau diminuarea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
activități și problemele întâmpinate prin implicarea în diferite situații de viață; * infirmitate desemnează diminuarea notabilă sau absența uneia sau mai multor funcțiuni importante care necesită o protecție permanentă, fiind incurabilă, dar care poate fi reeducata, compensata sau supracompensată. Conform UNESCO, infirmitatea se limitează numai la deficiență motorie; * invaliditatea implică pierderea sau diminuarea temporară sau permanentă a capacității de muncă; * perturbarea se referă la abaterile de la normă.10 . 2. Aspectul funcțional incapacitatea desemează un numar de limitări funcționale, o pierdere, o diminuare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Dumnezeu 1989, treaba asta sună mai degrabă ca o fatalitate: orice mascul care a Împlinit optsprezece ani e Înrolat. Statul comunist a hotărît că e obligatoriu, și nici măcar un ulcer, epilepsia sau orice altă boală cronică ce nu e o infirmitate evidentă nu te pot Împiedica să-ți Îndeplinești această datorie de onoare. Țării cît mai mulți ostași. Teoretic, „țării cît mai mult“ e un deziderat cu largi aplicații - regimul ne tot cîntă asta la ureche, dar se pare că pînă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Cre deai că ești amuzant? Întreabă blînd o voce mută, Întunecată. CÎnd În sfîrșit coborîm, liniștea e densă, absolută, nici pașii nu ni se aud pe pămîntul reavăn și moale al potecii. Ne ia o teamă organică, ca teama de infirmitate. Parcă am surzit. — Aha... și mie mi se pare la fel. Dacă o ține așa două zile, căpiezi, ajungi să te dai cu capul de-un copac, ca să-ți sară dopurile din urechi. — Aha. Alunecăm la vale În Întuneric, pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care Își pasc animalele În jurul unității. Și, pentru că În magazia de echipament a unității nu se mai găsește altă pereche mărimea mea, fac armata În papuci. De fapt, nu pot să fac armata În papuci. Lipsa bocancilor e ca o infirmitate, sînt consemnat la zona dormitoarelor, pot cel mult să dau o mînă de ajutor la bucătărie, pentru că nu am voie să intru În dormitor. CÎteva zile, pînă cînd maistrul militar care răspunde de magazie face comandă la garnizoana din oraș
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lucru: Ceaușescu. Pentru că Întotdeauna a fost așa. Și va fi așa În vecii vecilor, nimeni nu-și imaginează că Ceaușescu poate să moară. Pentru noi nu există noțiunea de altcineva, de altceva - e ca și cum ne-am fi născut cu o infirmitate care ar putea fi corectată, dar cu un efort pe care nimeni și nimic nu ne Încurajează să-l facem. Trăim cu unica imagine a acestui personaj care e În stare să vorbească ore În șir lucruri absurde, În timp ce foarte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se stinseră. În acest moment, părintele Bernard făcu o descoperire legată de enoriașa lui. Domnișoara Dunbury era aproape complet surdă și se bizuia pe citirea cuvintelor pe buzele celorlalți, operație la care dobândise o extraordinară dexteritate. Bătrânica se rușinase de infirmitatea ei și o ținuse în taină, dar acum descoperirea devenise inevitabilă. Avea ea pe undeva lumânări, dar unde le pusese? Domnișoara Dunbury scoase dintr-un sertar o lanternă electrică puternică proiectându-i fasciculul de lumină pe fața preotului. În felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Am văzut de multe ori întâmplându-se asemenea lucruri. Fără îndoială, voi urmări cu cea mai mare atenție aceste două cazuri. Ori de câte ori o văd pe Gabriel, face ce face și sucește conversația în jurul lui George, manifestând o înciudată obsesie în legătură cu infirmitatea lui. Firește, e geloasă pe posesivitatea Stellei și o supără teribil felul hotărât al acesteia de a-i ține pe ea și pe Brian la distanță. Deunăzi (ne-am întâlnit la Băi, unde vremea rece a acoperit iar bazinele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să știu dacă Olimpul are o sută de metri în plus sau în minus? Din punctul meu de vedere, e mai important să constat că poveștile care aureolează Olimpul seamănă cu veșmintele scumpe cu care piticii lui Velasquez își acoperă infirmitatea. Asta îmi lămurește perfect de ce, cum zicea Nietzsche, întreaga concepție a grecilor despre frumusețe a ieșit din durere. Am reținut, din lecturi, o mulțime de fleacuri peste care un specialist trece cu dispreț: că precursorul lui Don Juan în Atena
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
veneau în fire când se pomeneau salutați cu surâsul pe buze. Unii îmi admirau atunci noblețea sufletească, alții îmi disprețuiau lașitatea, fără a se gândi că motivul purtării mele era mult mai simplu: uitasem până și cum îi cheamă. Aceeași infirmitate care mă făcea indiferent sau ingrat era, de data aceasta, pricina mărinimiei mele. Trăiam, așadar, fără nici o altă continuitate, în afară de una singură: eu-eu-eu. De pe o zi pe alta, femeile, de pe o zi pe alta, virtutea sau viciul, totul de pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
în chipul cel mai sincer, prietenia mea pentru soț înceta cu câteva zile înainte. Poate că n-ar trebui să numesc asta senzualitate. Căci adevărata senzualitate nu-i respingătoare. Să fim indulgenți și să spunem că e vorba de o infirmitate, de un fel de incapacitate congenitală de a vedea în dragoste altceva decât actul. O infirmitate, la urma urmei, confortabilă. Unită cu facultatea mea de a uita, îmi favoriza libertatea. Totodată, datorită unui anume aer de detașare și de totală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
n-ar trebui să numesc asta senzualitate. Căci adevărata senzualitate nu-i respingătoare. Să fim indulgenți și să spunem că e vorba de o infirmitate, de un fel de incapacitate congenitală de a vedea în dragoste altceva decât actul. O infirmitate, la urma urmei, confortabilă. Unită cu facultatea mea de a uita, îmi favoriza libertatea. Totodată, datorită unui anume aer de detașare și de totală independență, ea îmi prilejuia noi succese! Tocmai pentru că nu eram romantic, dădeam firilor romanțioase cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
să-i judec pe toți ceilalți. Uneori, foarte rar, când noaptea e într-adevăr frumoasă, aud un râs depărtat și îndoiala mă cuprinde din nou. Atunci strivesc tot ce mă înconjoară, întreaga lume cu făpturile ei, sub greutatea propriei mele infirmități, și iată-mă din nou însănătoșit. Voi aștepta, așadar, oricât va fi nevoie, să veniți să mă salutați la "Mexico-City". Luați de pe mine această pătură, vreau să respir. O să veniți, nu-i așa? Am să vă arăt tehnica mea până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
sarcastic, veșnic întins pe jumătatea bună a chipului, enigmatic și obsedant pentru mulțimea plozilor care, îndată ce Frochi apărea pe stradă, îi alcătuiau alai. Sănătos tun, nebunul o făcea ba pe șchiopul, ba pe câșul și câteodată îl pălea damblaua. Aceste infirmități de care suferea numai câte o zi exprimau dureri mai adânci și mai durabile, de ordin sufletesc. De pildă, odată, umbla cu cârpă albă legat la cap. - Azi ce ai, Frochi ? strigau copiii, ținându-se grapă de spatele lui, și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
spălăcit și ochii apoși. Avea umărul stâng mai sus decât cel drept, din care pricină, când mergea, era aplecat într-o parte ca o balanță strâmbă. Mâinile îi tremurau, de aceea și le ținea, de obicei, vârâte în buzunarele sutanei. Infirmitățile și boala, căci era și bolnav de plămâni, îl înrăiseră, în loc să-l smerească. La început, păruse prietenos, cu toate că urâțenia lăuntrică îi ieșea prin piele. Într-o seară, însă, m-a auzit zicând, într-un moment de derută: "Doamne, dă-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e capabil să bea, măcar, un litru de vin la o sindrofie n-are cum deveni un bărbat adevărat. Mă feream, atunci, să recunosc că mirosul și gustul de alcool îmi displăceau. Mi se părea că aș fi mărturisit o infirmitate ascunsă. Dornic să demonstrez că nu sufăr de mai puțină bărbăție decât cei care puteau să se așeze, bucuroși, la un chef și hotărât să mă "educ" prin voință, mi-am impus să beau. Mi-am detestat reținerile de "persoană
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
usturoiul, doamna Gerda s-a întors spre mine, șoptindu-mi ca pe o taină: „Am auzit că și dumneata shii...“. „Da, doamnă“, i-am mărturisit, „scriu de mă rup“. „Ce shii ?“, m-a întrebat ea, „și de ce shii ?“. „E o infirmitate, doamnă, e din naștere, mă apucă, așa“, i-am spus. „Eu am sentimentele mele, îmi vine să și plâng de câte ori vorbesc despre asta, nu pot explica verbal, dacă mi-ați împrumuta o clipă olița, aș plânge în ea ca într-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
adică să recapăt simțul acela pe care unele ființe din natură îl mai păstrează intact și în afara ochilor, pe când noi, oamenii, îl regăsim numai arareori și îl privim de fiecare dată fie ca pe un har, fie ca pe o infirmitate. În noaptea de atunci n aș fi mișcat nici pleoapele de teamă să nu-mi tulbur prea grațiosul sfinx... N-am să insist asupra unei stări pe care aproape o uitasem. Am să spun doar că în prima noapte a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
eliberare, pune-l pe seama unei incapacități de a trăi, de a mă adapta, de a nu aștepta cu indiferență și plictiseală un mâine, un an care urmează. Nu toți avem vocația de a exista. Eu m-am născut cu această infirmitate. Iartă-mă. Gândul că acum sânt fericit poate constitui pentru tine o mîngîiere." Grigore Popa își drese glasul: ― În general, oamenii își pun lațul de gât pentru rezoane mai concrete. ― Aveți dreptate, dar dacă am fi inventat un motiv, Miliția
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
plimbă liniștit ochii de-a lungul pereților. Spuse încet: ― Și dumneavoastră sînteți un nonconformist. Nu vă văd însă punîndu-vă juvățul de gât. Iar ceea ce-mi prezentați drept probe de neadaptare nu mă convinge. Confundați această, hai să-i zicem, infirmitate cu un modus vivendi extrem de original, excentric. Soții Panaitescu aveau o tendință ușor anarhică de a vedea lucrurile. Au rămas ca și alții la superstiția liber profesionismului." N-am condică, n-am șef, îmi iau concediu când vreau..." Oftă: Toate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
este deosebit de gravă, mai ales în cazul în care pot exista asocieri cu imaturitatea intelectuală ceea ce predispune la manifestărea unor comportamente antisociale grave; * complexul de inferioritate individul resimte o incapacitate personală în raport cu anumite realități obiective; acesta se dezvoltă în urma unei infirmități reale sau imaginate, toate acestea fiind potențate și de către disprețul și dezaprobarea manifestate de către cei din jur. Acestă stare de conflict puternic resimțit de către individ implică de cele mai multe ori mobilizarea resurselor cu scopul de a obține anumite rezultate deosebite în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
semenilor și acționează prin intermediul rolului jucat verbal, printr-o mimică și construcție adecvată și se urmărește înduioșarea acestuia pentru a obține bunuri materiale: mâncare, hrană, bani. Pentru a atrage atenția utilizează metode precum: modularea vocii, invocarea unor mari necazuri. Eventualele infirmități sunt subliniate cu grijă și apoi fie etalate ostentativ, fie sugerate discret. Acest tip de infractori profită de orice sentiment sau interes al publicului, fiind un bun cunoscator empiric în sesizarea și exploatarea trăsăturilor psihologice ale celor de la care cerșesc
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
baze de stocare a informațiilor pentru bursa de mărfuri prin introducerea unui virus în sistemul de computere. Atacul biologic cu o varietate mutantă a virusului West Nile asupra a trei orașe. Atacul cu un virus wireless în dispozitivele medicale provoacă infirmități la nivelul milioanelor de oameni. Reclama făcută de Occident și media pe internet. Teroare cu produse farmaceutice. Rețeaua globală de telecomunicații pe internet. Sistemul de educație. Sunteți supravegheat Poliția japoneză bate la ușa cetățenilor și îi vizitează pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cea mai handicapantă dintre nevrozele fobice ale adultului. Au fost așadar, În ordine: primo, căsătoria; secundo, tahicardia; tertio, agorafobia. Strada Odéon, unde locuiam În momentul primului meu acces de agorafobie, are marele dezavantaj, pentru cine se descoperă atins de această infirmitate psihică, de a fi situată Între două piețe. Între aceste două piețe, care se numesc În grecește „agora“, un agorafob se simțea ca un șoarece prins În cursă. Frumosul verb „agorazô“, pe care-l găsim la Tucdide, Herodot, Xenofon sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]