522 matches
-
special, ale Statelor Unite. ● S-au creat premizele apariției unei noi crize a petrolului. ● Statele Unite au introdus o serie de măsuri restrictive în politica lor monetară impusă de FED pentru: ─ a ține sub control inflația; ─ a nu se repeta situația economică inflaționistă ce avusese loc în perioada primei crize a petrolului. Efectul final al aceastei noi politici monetare s-a evidențiat printr-o nouă recesiune economică, care a durat în total 22 de luni și care a avut loc în două etape
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
vor putea beneficia de pe urma acestei crize a monedei euro, au fost exportatorii europeni. Din păcate, o asemenea situație a avut și un revers, la fel de dureros ca însăși criza financiară. Euro prezenta semnele unei monede slăbite, determinând o creștere a riscului inflaționist, datorită faptului că se majoraseră costurile importurilor, atât pentru companii, cât și pentru consumatorii finali. În paralel cu politica enormelor împrumuturi și a risipei continue, Grecia a practicat metoda utilizării derivatelor financiare pentru a masca valoarea reală a deficitului bugetar
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
în special pentru lingouri de aur. 156 Dacă valoarea unității monetare nu a putut fi împinsă în jos până la nivelul neconvertibilității banilor de hârtie, s-a sperat că infuzia unei cantități suficiente de argint în sistemul monetar, la o rată inflaționistă, va putea să atingă acest scop. Prin actele aprobate în 1834 și 1837, raportul aur - argint, care, înainte, era de 15 la 1, a fost schimbat la 16 la 1 (mai exact 15,98 la 1), având la bază conținutul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de apropiere dintre inflația efectivă și obiectivul fixat de legislator. Așa cum arată Walsh (1995b), un simplu contract, care să transforme recompensele primite de către bancherul central (încasările guvernatorului, bugetul băncii centrale) într-o funcție liniară a ratei de inflație, elimină tendința inflaționistă a politicii discreționare și asigură o politică optimă de reacție la perturbațiile ofertei agregate. Persson și Tabellini (1993) extind acest rezultat și compară abordarea contractuală bazată pe măsuri observabile de performanță cu instituirea legislativă a independenței băncii centrale. Totuși, contractele
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
efortul statelor membre în materie de disciplină bugetară să continue și după introducerea monedei unice. Pactul este menit să evite ca o politică bugetară laxă dintr-un stat membru să poată penaliza celelalte state prin intermediul ratei dobânzii și crea presiuni inflaționiste. De asemenea, este menit să creeze o convergență constantă și sustenabilă a economiilor din zona euro. În definitiv, Pactul este proiectat pentru a contribui la climatul general de stabilitate și prudență financiară pe care se bazează succesul Uniunii Economice și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
tehnocrație pe care o pretinde Banca, se ascund importante dezbateri politice provocate de diferențele dintre structurile economice ale statelor membre care compun zona euro. Statele ale căror economii cresc mai mult susțin o politică monetară strictă care să ușureze tensiunile inflaționiste care se produc în economiile lor. Țările care cresc mai puțin tind să susțină o politică monetară mai laxă, cu speranța că acest lucru va contribui la activarea economiilor lor. Rezultatul acestei rivalități dintre state se decide prin regulile de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
mai mare decât altele. Franța și Germania au o rată a șomajului ridicată. Europa a avansat mult în construirea unei economii raționale, care să respecte valorile liberale. Datorită Europei și monedei Euro, națiunile europene au renunțat la utilizarea politicilor monetare inflaționiste, politici care atrag după sine consecințe dezastruoase. În acest caz, Europa a jucat un rol important și l-a jucat bine. Criteriile de la Maastricht stipulează strategiile de politică monetară ale elitelor naționale și împiedică adoptarea de soluții care nu ar
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cu articole de librărie. Ar mai trebui menționați Plon, Flammarion, A. Michel, Tallandier și mulți alții. Dimpotrivă, editorii se specializează în cartea de amator, cu un tiraj mic. După războiul din 1914, specula distruge această branșă a editării; producția devine inflaționistă, iar criza din 1929 pune capăt acestei mode care se termină prin falimente și solduri. Această experiență nefericită nu va servi ca lecție, deoarece același fenomen se va repeta după ultimul război mondial, cu aceleași rezultate. 2. Presa. Acest segment
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
administrațiile de pe un anumit teritoriu, favorizarea dialogului cu colectivitățile, diagnostic și obiective împărtășite de actorii implicații în convenții de parteneriat, o mai mare stabilitate și vizibilitate a acțiunilor în domeniu, creșterea participării locuitorilor din cartiere), dar și limitele acesteia (dezvoltarea inflaționistă a parteneriatelor, lipsa transparenței și dificultatea coordonării, înmulțirea contractelor, devenită prea costisitoare etc.). Cei conștienți de aceste imperfecțiuni nu renunță la contracte, dar vor simplificarea parteneriatelor, clarificarea responsabilităților statului și orașelor, facilitarea acțiunii asociațiilor și fundațiilor. Reînnoirile la scara orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în spiritul dirijist, comun înalților funcționari și cadrelor conducătoare din economie. Producția pornește din nou, dar economia franceză cunoaște două handicapuri majore: *inflația și dezechilibrul schimburilor externe. Dacă inflația foarte puternică de după război ia sfîrșit în 1949, un nou val inflaționist apare în 1951-1952, consecutiv în special războiului Coreii. Antoine Pinay, președintele Consiliului în martie 1952, reușește, printr-o politică de încredere, să o stopeze, dar răul rămîne prezent în mentalități și în structurile economiei. Dezechilibrul schimburilor, datorat amplorii importurilor în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comunității morale. Se vorbește despre drepturi pentru tot felul de entități, încât, în opinia criticilor extinderii sferei moralității, s-a ajuns ca însăși noțiunea de drepturi să fie pusă în pericol prin ambiguizare. Astfel, am putem vorbi despre o folosire inflaționistă a termenilor "sfera moralității" și "drepturi". Problema extinderii este abordată diferit și în funcție de sistemele de etică avute în vedere. Astfel, într-un sistem normativist, dacă a fost acceptată, extinderea trebuie să fie completă, așa cum ar fi cazul utilitarismului hedonist. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei moralității poartă asupra ei riscul unei generalizări inflaționiste, în sensul acordării de valoare intrinsecă oricărei entități. Așa cum observă și Sober, teza că orice obiect are valoare intrinsecă trebuie respinsă, atât din perspectivă individualistă, cât și din perspectivă holistă. Principalul pericol teoretic al unei extinderi nepermise sau inflaționiste a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
generalizări inflaționiste, în sensul acordării de valoare intrinsecă oricărei entități. Așa cum observă și Sober, teza că orice obiect are valoare intrinsecă trebuie respinsă, atât din perspectivă individualistă, cât și din perspectivă holistă. Principalul pericol teoretic al unei extinderi nepermise sau inflaționiste a domeniului moralității constă în reducerea valorii morale a indivizilor sau a întregilor până la disiparea ei, ori, la limită, până la echivalarea valorii morale cu simplul fapt de a exista. Desigur că orice asemenea extindere ilegitimă ridică problema imposibilității rezolvării conflictelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1600, prețurile se dublează din nou între 1550 și 1560. Traumatizantă pentru o societate obișnuită cu o relativă stabilitate, această creștere se explică la început prin abundența de metale prețioase aduse din America, dar odată cu sfîrșitul secolului capătă un aspect inflaționist. Deprecierea monedelor nu se explică numai prin marea lor cantitate, ci și prin manevrele monetare la care recurg statele. Cheltuielile foarte mari provocate de apariția sistemelor de administrație a războaielor continue duc la o îndatorare enormă a prinților. Pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
anilor 60 Europa de Vest trece printr-o criză care se va agrava din 1973 odată cu primul șoc petrolier. Confruntarea cu "stagflația" [stoparea, stagnarea inflației] și cu șomajul, aceasta cunoaște o scădere a dezvoltării economice si oscilează între diverse politici de relansare inflaționistă și o strictețe monetară si bugetară care agravează șomajul. În fața crizei, Europa se dispersează, nereiișind nici să adopte o strategie comună, nici să se facă auzită de Statele Unite. În același timp, Europa intră și într-o perioadă de tulburări. Începînd
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care crescuse de la 2 la 3 dolari între 1970 și octombrie 1973, urcă vertiginos din acest moment și în ianuarie 1974 atinge 12 dolari. Această creștere brutală a prețului petrolului are un dublu efect asupra economiilor occidentale: agravează brusc tendințele inflaționiste și duce la o prelevare importantă asupra bogățiilor țărilor importatoare, obligate să achite o "factură petrolieră" deosebit de mare. Ea constituie deci un important factor de accelerare a crizei. Europa de Vest este mult mai afectată de criză decît Statele Unite, producătoare de petrol
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ridicarea puterii de cumpărare, fără alt rezultat decît creșterea importurilor și dezechilibrarea ceva mai mare a balanței comerciale. Altele, mai numeroase și cu puțin mai mult succes, se întorc la principiile liberalismului și adoptă politici de austeritate care încetinesc procesul inflaționist, dar care nu impulsionează, nici pe termen scurt, un nou avînt comercial. În această atmosferă de dezorientare generală și de incertitudine, construcția europeană nu poate progresa defel. A doua mare dificultate, legată de altfel de precedentele, este atitudinea Marii Britanii care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fosforul și potasiul a devenit posibiliă, în cele din urmă, apariția vieții. Modelul Big Bang a fost validat grație rezultatelor observaționale obținute cu o tehnică ce și-a îmbunătățit mereu performanțele. 8. Noi întrebări privind modelul Big Bang a) Faza inflaționistă a universului Luate împreună expansiunea universului, radiația cosmică de fond și abundența elementelor chimice din univers reprezintă o dovadă puternică în sprijinul teoriei exploziei inițiale. Rămân însă o serie de întrebări pentru care cosmologii încearcă să găsească un răspuns. Una
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Guth, în 1981. Aplicată modelului Big Bang ar rezulta următorul tablou: la un moment anume din timpul primei fracțiuni de secundă după Big Bang, universul a crescut, deodată, imens,practic exponential (inflație). Universul trece astfel printr-o fază numită fază inflaționistă. Din punct de vedere matematic, aceasta înseamnă că o regiune dată a spațiului se dublează după o perioadă foarte scurtă pe care să o numim „clipă”. După două astfel de „clipe” mărimea universului a crescut de patru ori, după trei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
patru ori, după trei „clipe” de opt ori, după 10 „clipe” s-a mărit de o mie de ori și așa mai departe. La sfârșitul inflației universul și-a reluat expansiunea normală. Calculul arată că rata expansiunii la sfârșitul erei inflaționiste este în concordanță cu cea observată astăzi. Inflația ar fi putut produce o așa numită “netezire”, asemănător cu modul de dispariție a pliurilor unui balon care este umflat. Micile neregularități relevate de satelitul COBE pot fi atribuite faptului că inflația
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
nu s-ar fi terminat peste tot la același moment, încât unele regiuni s-ar fi dilatat puțin mai mult decât altele, producând ușoare variații de densitate. Mai multe mecanisme posibile care ar putea să fi dus la această comportare inflaționistă, au fost imaginate cu ajutorul teoriilor fizicii particulelor subatomice. Toate aceste mecanisme, au la bază un concept denumit „vid cuantic”. Vidul cuantic nu este totuna cu spațiul în care materia ar lipsi. Vidul cuantic este un „obiect” care se supune teoriei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
universului așa cum se observă astăzi. Un vid în stare de excitație se numește vid „fals”. Vidului fals îi este asociată o imensă energie. Această colosală energie are un formidabil efect antigravitațional creând o forță de respingere foarte mare, un impuls inflaționist care a determinat universul să-și dubleze mărimea la fiecare 10-34 secunde - „clipa” despre care vorbeam mai sus. Când vidul fals a trecut în starea fundamentală - vidul adevărat - universul și-a reluat expansiunea normală. Această trecere nu se produce însă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
limita speculației științifice. Totuși ele fac obiectul unor dezbateri aprinse în rândul cosmologilor. d) Ce a fost înainte de Big Bang? Cele mai recente teorii ale fizicii au “extins”modelul despre univers înapoi în timp și au descris universul în faza inflaționistă timpurie, când temperatura era de la 1032 grade Celsius iar vârsta universului era doar 10-43 secunde., dar ce s-a întâmplat chiar în momentul creației și ce anume a provocat-o rămân întrebări fără răspuns. Când dăm ceasul înapoi și ne
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
La sfârșitul anului 1939 și începutul anului 1940, situația economică a țării a început să se deteriorizeze. Pierderea unor piețe externe - cele din Austria, Cehoslovacia, Polonia - și desfășurarea operațiunilor pe frontul de vest au afectat balanța comercială a României. Procesul inflaționist a început să ia amploare, produsele de primă necesitate s-au scumpit. Concentrările și rechizițiile s-au amplificat, fapt ce a afectat desfășurarea activităților productive, mai ales în agricultură. Deși în buget au fost înscrise fonduri însemnate pentru armată, militarii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
repetat, Lache utilizează fraza în măsură să reprezinte excepția sau primatul unei situații sau al enunțului ca atare. Cu alte cuvinte, avem un laitmotiv care servește ca pasaj introductiv pentru intervențiile furtunoase ale lui Lache și care prezidează aceelași mecanism inflaționist al limbajului. Avem și aici un efect de multiplicare, de data aceasta la nivelul discursului, prin reluarea incipitului care postulează intervenția inaugurală. Al doilea eveniment ținând tot de logica contrastului care-l opune pe Lache lui Mache este revendicat de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]