1,564 matches
-
celulă- celulă, plachete endoteliu vascular și în stabilirea agregatelor plachetare. Principalele funcții ale plachetelor constau în agregarea și adeziunea plachetară și mai departe coagularea sângelui iar pe de altă parte: aderarea, emigrarea, chemotaxia și fagocitoza, stadii ale procesului IOAN PAUL98 inflamator. Subliniem faptul că fagocitoza este atributul numai al trombocitelor nu și al plachetelor. Deci pe langă deosebirile morfologice dintre plachete și trombocite există deosebiri funcționale și folosirea unei noțiuni în locul alteia nu este corectă, deși în ultimii ani clinicienii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
deși în ultimii ani clinicienii au tendința de a elimina noțiunea de plachete vorbind de trombocitemii și trombocitopatii la mamifere (inclusiv la omă. Dacă problema coagulării sângelui nu constituie subiectul acestei lucrări participarea binomului tromboplachetar este esențială și în procesul inflamator. Am menționat anterior că celulele sanguine circulă prin vase, central, în lungul axei curentului sanguin. Orice semnal de solicitare celulară se traduce prin degranularea elementelor tromboplachetare cu punerea în circulație a unor factori biologic activi. Eliberarea de ADP, tromboxan A2
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
biologic activi. Eliberarea de ADP, tromboxan A2 și alți stimuli adiționali, duce la formarea unor agregate plachetare, respectiv trombocitare, ce sub acțiunea unor molecule de adeziune (fibrinogenul, selectina PA vor lega granulocitele neutrofile și alte celule atrase la sediul focarului inflamator, constituind miezul acestuia, pe care îl vor amplifica și orienta în diferite direcții funcționale. Moleculele biologic active Cuprindem sub denumirea de „molecule biologic active” o multitudine de proteine și glicoproteine sintetizate de celulele care coordonează interrelațiile celulare din desfășurarea proceselor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și joacă rol cheie în recunoașterea antigenelor endogene de către aceste celule. CD9. Glicoproteină expresată pe plachete, celulele B imature, eozinofile, bazofile și celule Ț activate. CD10. Endopeptidază (neutral endopeptidax -NEP-Ă expresată pe precursorii celulelor Ț și B. Reglează negativ răspunsul inflamator al granulocitelor neutrofile și limfopoieza B dependența de celulele stromale; reglează pozitiv producerea de ÎL-2 (Mari B., Auberger P., 1995Ă. CD11. Numit și LFA-1. Este cunoscut sub trei izoforme 11a, 11b și 11c. Joacă rol cheie în legarea leucocitelor de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulelor Ț. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 115 B. FORMELE MORFOCLINICE ALE INFLAMAȚIILOR Am menționat anterior că inflamațiile pot fi: septice și aseptice; virotice, bacteriene, micotice și parazitare; acute, subacute, cronice etc. Din punct de vedere morfopatologic, urmărind concepția unitarista asupra răspunsului inflamator, promovată de Paul Riegler (1912Ă și continuată de discipolii lui: M. Mihăilescu, V. Ciurea, Constantă Adameșteanu și actualii elevi ai acestora, admițând că în orice proces inflamator se constată triada: alterare-exsudație-proliferare, din care una dintre laturi este predominantă deosebim: 1
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
subacute, cronice etc. Din punct de vedere morfopatologic, urmărind concepția unitarista asupra răspunsului inflamator, promovată de Paul Riegler (1912Ă și continuată de discipolii lui: M. Mihăilescu, V. Ciurea, Constantă Adameșteanu și actualii elevi ai acestora, admițând că în orice proces inflamator se constată triada: alterare-exsudație-proliferare, din care una dintre laturi este predominantă deosebim: 1. Inflamații predominant alterative; 2. Inflamații predominant exsudative; 3. Inflamații predominant proliferative. Este adevărat că modificările alterative, uneori sunt mai puțin decelabile, decât modificările exsudative, care sunt mai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
profunde și în componență nestructuralizată sau în substanță fundamentală propriu-zisă. Aceasta va suferi polimerizări și depolimerizări care vor avea ca efect ruperea legăturilor dintre celule și matricea extracelulara, creșterea permeabilității structurilor fibrilare, sporirea difuzibilității prin spațiile intercelulare, cuprinderea în procesul inflamator a unor arii tisulare din ce in ce mai întinse. Acțiunea agenților patogeni asupra capilarelor se va manifestă pe de o parte asupra porilor existenți la contactul dintre celulele endoteliale, iar pe de altă parte asupra membranei bazale a capilarelor, producând depolimerizarea acesteia. Se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Acumularea exsudatului în țesuturi va determina modificări alterative secundare atât prin acțiunea mecanică de dilacerare și compresare cât și prin punerea în libertate, a unor enzime proteolitice conținute în celulele emigrate și în special în granulocite. Componentă alterativă a procesului inflamator se îmbogățește astfel și se extinde. Departe de a fi o fază statică, pasivă, cum adesea se afirma în literatura de specialitate, faza alterativă este un adevărat incediu metabolic, o punere sub tensiune a întregii dinamici inflamatorii. Să nu se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a unor depozite proteice amorfe sau infiltrate cu hematii și leucocite în drum spre moarte. Țesutul submezotelial este disociat prin exsudat și degenerat. Și el poate fi înfiltrat cu hematii, leucocite și germeni izolați sau agregați. Cu cat evoluția procesului inflamator este mai lungă, cu atât este mai diversificata componentă celulară a exsudatului din subseroasa mezotelială, prin prezența de macrofage, fibroblaste, angioblaste, chiar muguri vasculari care contribuie la îngroșarea seroasei. Acest tip de inflamație se constată în poliserozita micoplasmică, pericardita pasteurelică
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
afta”, stomatita papuloasă, boala veziculara și boală veziculoasa a suinelor etc. Inflamațiile fibrinoase În cadrul inflamațiilor fibrinoase cunoscute și sub denumirea de inflamații pseudomembranoase, majoritatea patologiștilor deosebesc două forme morfoclinice: crupală și difteroidă. Inflamațiile crupale se caracterizează prin predominantă în exsudatul inflamator a fibrinei, component final al sistemului coagulării sângelui, respectiv a polimerizării fibrinogenului în fibrina, în prezența tromboplastinei și a trombinei tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
repede, pe când secundul poate dura până la 23 săptămâni. Inflamațiile hemoragice Inflamațiile hemoragice se caracterizează prin invadarea teritoriilor afetate de exsudatele seroase, fibrinoase sau/și purulente cu hematii și eritrocite extravazate din circulația locală. Ultimele conferă caracterul hemoragic, iar primele, caracterul inflamator. După extensiunea și caracterul procesului inflamator, în cadrul inflamațiilor hemoragice se deosebesc: inflamația hemoragica difuza; inflamația hemoragica în focare și inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
23 săptămâni. Inflamațiile hemoragice Inflamațiile hemoragice se caracterizează prin invadarea teritoriilor afetate de exsudatele seroase, fibrinoase sau/și purulente cu hematii și eritrocite extravazate din circulația locală. Ultimele conferă caracterul hemoragic, iar primele, caracterul inflamator. După extensiunea și caracterul procesului inflamator, în cadrul inflamațiilor hemoragice se deosebesc: inflamația hemoragica difuza; inflamația hemoragica în focare și inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 127 biochimici din zona de exsudație leucocitara se hiperplaziază și se diferențiază în diverse direcții celulare. Privind astfel procesul inflamator în evoluția lui obișnuită vom constata inițial un cuib de granulocite în masă diferitelor țesuturi sau organe, cunoscut sub denumirea de microabces. Prezenta granulocitelor pe de o parte, a agenților piogeni pe de altă parte induc și exsudația macrofagelor care
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vase tinere poartă denumirea de țesut de granulație. Îl vom întâlni în toate procesele reparatorii din organism. Zona externă este zona de apărare, constituită din țesut fibros secretat de către fibroblaste. Fibrele de colagen se orientează circular și delimitează net focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
INFLAMATORII 129 Inflamațiile gangrenoase Inflamațiile gangrenoase sunt o complicație a inflamațiilor exsudative, caracterizate prin existența exsudatului ihoros, exsudat fibrinopurulent bogat în reacții enzimatice litice și în germeni anaerobi. Locul acestor forme de inflamație nu este bine stabilit în sistematică procesului inflamator. Unii cercetători, bazându- se pe intensitatea fenomenelor distructive, le consideră că inflamații alterative. Alții, luând în considerație elementul exsudativ, factor determinant al proceselor litice din zona inflamata, le includ în cadrul inflamațiilor exsudative. Considerăm această ultimă poziție ca fiind mai corespunzătoare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acinari. PAS, x 200. Morfologic, privind aspectele pur static, în majoritatea cazurilor nu se decelează decât descuamarea celulară cu hiperemie și hemoragie mai mult sau mai putin pronunțate, procesul apărând deci că o modificare predominant alterativă. Dacă privim însă procesul inflamator dinamic și în toată complexitatea lui, constatăm că modificările alterative din MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 131 inflamația catarala sunt secundare modificărilor exsudative care se continuă și după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
131 inflamația catarala sunt secundare modificărilor exsudative care se continuă și după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului inflamator, depozitul mucocelular existent la suprafață mucoaselor se îmbogățește prin prezența granulocitelor neutrofile, transformându-se treptat în catar purulent, forma principala de manifestare a inflamației purulente la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul că primele faze ale inflamației catarale sunt foarte greu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
citokinele de alarmă (ÎL-1 și TNF alfaă, ce mediază efectele locale și sistemice. Ele vor acționa asupra celulelor stromale locale determinând un nou val de chemokine care vor atrage mai multe fagocite în zona de infecție și vor amplifica răspunsul inflamator. Granulocitele neutrofile sunt prezente numai în primele 24 ore ale infecțiilor virale, după care sunt înlocuite de monocite și macrofage. Inflamațiile cristaline Inflamațiile cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric, etc.Ă. Aceste cristale pot fi evidențiate histologic prin tehnici speciale. Se pot transforma în inflamații granulomatoase de corp străin. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT PROLIFERATIVE Așa cum am menționat la fazele evolutive ale procesului inflamator, substratul citologic al acestor inflamații îl constituie histiocitele, macrofagele, gliocitele, limfocitele, plasmocitele, mastocitele și eozinocitele pe de o parte, fibroblastele, fibrocitele, angioblastele și celulele mixomatoase, pe de altă parte. Că structuri specifice li se adaugă celulele epitelioide și celulele gigante
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
histiocitele, macrofagele, gliocitele, limfocitele, plasmocitele, mastocitele și eozinocitele pe de o parte, fibroblastele, fibrocitele, angioblastele și celulele mixomatoase, pe de altă parte. Că structuri specifice li se adaugă celulele epitelioide și celulele gigante. Fiecare tip celular poate predomina în focarul inflamator în raport de factorul determinant al acestuia. Un rol deosebit revine și factorului timp, evoluției focarului inflamator, care permite sau nu, specializarea în continuare a formelor citologice primare. Este unanim recunoscut faptul că inflamația histiocitară se transforma în inflamație fibroblastica
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mixomatoase, pe de altă parte. Că structuri specifice li se adaugă celulele epitelioide și celulele gigante. Fiecare tip celular poate predomina în focarul inflamator în raport de factorul determinant al acestuia. Un rol deosebit revine și factorului timp, evoluției focarului inflamator, care permite sau nu, specializarea în continuare a formelor citologice primare. Este unanim recunoscut faptul că inflamația histiocitară se transforma în inflamație fibroblastica și cea limfoida poate deveni plasmocitară etc. Inflamațiile predominant productive sau proliferative, în raport de numeroși factori
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamațiilor granulomatoase, reacția mezenchimală predominant epitelioidogigantă, sub influența unor agenți patogeni, în anumite situații ale reactivității generale, individuale sau de specie, îmbracă un caracter difuz așa-numita inflamație cu celule gigante. Exemplu caracteristic îl constituie paratuberculoza, boala în care procesul inflamator este localizat în cheag, intestin și limfonodurile mezenterice având în faza finală un caracter granulomatos difuz. Inflamația granulomatoasă difuza poate fi observată de asemenea în limfonodurile bronhice și mediastinale, în unele forme MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 149 evolutive ale tuberculozei la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
începe acțiunea de curățire, de îndepărtare a structurilor alterate prin fagocitoza, pinocitoză sau eliminarea prin canalele preexistențe. Concomitent începe și chemotaxia leucocitara, în raport cu viteza de deplasare a fiecărui tip. Detersia sau curățirea locală evoluează concomitent și concurențial cu progresarea procesului inflamator. Rezultatul cursei poate fi localizarea și extinderea alterării sau detersia focarului și refacerea lui la parametrii apropiați normalului - restitutio and integrum. Apropiați normalului, pentrucă țesutul nou format ajunge la calitățile vechiului țesut numai după o perioadă mai îndelungată de timp
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pentrucă țesutul nou format ajunge la calitățile vechiului țesut numai după o perioadă mai îndelungată de timp - luni sau chiar ani. În cazul inflamațiilor cu lezionare macroscopica, adesea alterarea tisulara se extinde, depășește capacitatea de curățire a focarului și răspunsul inflamator evoluează în diferite direcții morfologice. Evoluția procesului inflamator este dependentă de reactivitatea generală a organismului , a diferitelor complexe tisulare, a numeroaselor tipuri celulare afectate cât și de patogenitatea agresorilor. Durată de viață a diferitelor celule și capacitatea lor de multiplicare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
țesut numai după o perioadă mai îndelungată de timp - luni sau chiar ani. În cazul inflamațiilor cu lezionare macroscopica, adesea alterarea tisulara se extinde, depășește capacitatea de curățire a focarului și răspunsul inflamator evoluează în diferite direcții morfologice. Evoluția procesului inflamator este dependentă de reactivitatea generală a organismului , a diferitelor complexe tisulare, a numeroaselor tipuri celulare afectate cât și de patogenitatea agresorilor. Durată de viață a diferitelor celule și capacitatea lor de multiplicare are un rol deosebit. Din acest punct de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]