3,130 matches
-
a CNAS/ CAS prin lipsa condiționărilor cantitative și calitative din contractul-cadru. Mergând mai departe cu analiza, managerii sistemului și partenerii sociali scot în evidență managementul neperformant, birocrația excesivă și corupția, controlul ineficient. Oportunitatea ar fi autonomia reală a CNAS și informatizarea acesteia, crearea de alternative viabile. Volumul se încheie cu un glosar de termeni utilizați în domeniu, bibliografia și chestionarul utilizat în cercetare. Cartea suscită un interes real, în primul rând pentru că domeniul asigurărilor de sănătate este prea puțin cunoscut de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
informaționale și de comunicații și de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de avantajele ei. Din dorința de aliniere din punct de vedere legislativ la zona informațională comună, în România a fost elaborată Strategia națională de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale, în care sunt prevăzute obiectivele pe termen scurt și pe termen mediu-lung. Politica Guvernului României față de problema societății informaționale este bine-venită, de o importanță deosebită fiind măsurile luate pentru pregătirea specialiștilor și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informațional extern orizontal Fluxurile informaționale externe verticale asigură circulația informațiilor între unitatea economică și organele ierarhic superioare, și pot fi: ascendente, prin care se transmit informații organului ierarhic superior, și descendente, prin care se transmit decizii către unitatea economică. Necesitatea informatizării societăților comerciale s-a manifestat pe fondul creșterii continue a volumului de informații vehiculate într-o firmă. Cererea de informații necesare procesului decizional pe cele trei niveluri ale sale și fiecărui compartiment în parte a sporit vertiginos în ultimele decenii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de informații sintetizate, mai ușor de urmărit și analizat. Această sintetizare o realizează, de exemplu, contabilitatea, dar volumul imens de informații pe care trebuie să le gestioneze a impus căutarea de noi posibilități de eficientizare a respectivelor activități. Procesul de informatizare se referă la activitatea de introducere a informaticii în întreprindere, oricare ar fi partea din sistemul informațional pe care o vizează<footnote A. Grama, Informatizarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Ankarom, Iași, 2008. footnote>. Procesul, în ansamblul său, a influențat
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
le gestioneze a impus căutarea de noi posibilități de eficientizare a respectivelor activități. Procesul de informatizare se referă la activitatea de introducere a informaticii în întreprindere, oricare ar fi partea din sistemul informațional pe care o vizează<footnote A. Grama, Informatizarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Ankarom, Iași, 2008. footnote>. Procesul, în ansamblul său, a influențat benefic dezvoltarea societății. Este adevărat că o parte din posturile de muncă au dispărut, dar noile dezvoltări tehnologice au cerut apariția pe piața forței de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unui număr însemnat de persoane. Fluxul informațional extern vertical Paul Harmon și Curtis Hall<footnote Citați de M. Fotache, Sisteme integrate financiar-contabile, teză de doctorat, Iași, 1998. Organisme guvernamentale footnote> cercetează evoluția lanțului valoric dată- informație-cunoaștere prin prisma procesului de informatizare, încadrând întreprinderea modernă în următoarele categorii: întreprinderea neinformatizată, un model de întreprindere pe cale de dispariție în perspectiva secolului XXI; întreprinderea bazată pe date, specifică anilor ’70-’80. Obiectivul principal al procesului de informatizare este legat de înregistrarea tranzacțiilor firmei: stocuri
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
valoric dată- informație-cunoaștere prin prisma procesului de informatizare, încadrând întreprinderea modernă în următoarele categorii: întreprinderea neinformatizată, un model de întreprindere pe cale de dispariție în perspectiva secolului XXI; întreprinderea bazată pe date, specifică anilor ’70-’80. Obiectivul principal al procesului de informatizare este legat de înregistrarea tranzacțiilor firmei: stocuri, încasări, plăți etc. Informatica reprezenta un simplu serviciu și constituia exclusiv sarcina profesioniștilor, utilizatorii finali neavând cunoștințe de specialitate și nici acces la calculator. Suporții informaționali erau neinformatizați, în cea mai mare parte
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
parametrii și mărimile analizate și apoi de a determina cel mai bun parcurs de urmat. Provocarea majoră a sistemelor expert în economie o constituie posibilitatea ca firma să-și poată stoca, analiza, interpreta nu numai datele, ci și cunoștințele. Succesul informatizării întreprinderilor depinde de mai mulți factori. În primul rând, este necesar ca managerii să aibă cunoștințe corespunzătoare de informatică pentru a susține acest proces, iar în al doilea rând, este necesar să se asigure o foarte bună comunicare între informaticieni
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
naștere la sistemul informațional informal; unul formal (activități ce se desfășoară pe baza unor proceduri prestabilite), rezultând sistemul informațional formal. Deseori, sistemul informațional al unei întreprinderi este denumit și sistem de prelucrare a datelor<footnote D. Oprea, Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 2004. footnote>. În acest context, este necesară stabilirea diferenței între noțiunea de dată și cea de informație. Astfel, datele sunt concepute ca un set de caractere care sunt memorate și prelucrate și care constituie intrări în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a deciziilor; sisteme informaționale pentru conducerea executivă. Sistemele informaționale pentru prelucrarea tranzacțiilor preiau datele generate de activitatea entității economico-sociale în bazele de date interne și constituie infrastructura următoarelor niveluri ale sistemelor informaționale. În faza de început a dezvoltării activităților de informatizare apare (la mijlocul anilor ’50) noțiunea de sisteme de prelucrare a tranzacțiilor destinate nivelului operațional, având ca principal obiectiv culegerea datelor despre tranzacțiile economice, validarea datelor și înregistrarea lor. Ele se adresau în primul rând domeniului contabilității, care opera cu un
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
încă sarcini manuale importante: preluări date, interpretare rezultate etc.; partea neformală a unui sistem informațional ramâne aproape exclusiv manuală; există alte instrumente neinformatice, care îndeplinesc funcții în interiorul sistemului informațional: copiatoare, mijloace audio-vizuale, telefaxuri. Noțiunea de sistem informatic este legată de informatizarea activității organizației, adică de folosirea resurselor informatice pentru organizarea și administrarea informațiilor. Informatizarea transformă sistemele informaționale manuale în sisteme informatice prin: substituirea mijloacelor de lucru (automatizarea sarcinilor); miniaturizarea echipamentelor; reducerea timpilor de lucru; eliminarea erorilor; prelucrarea unui volum mare de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sistem informațional ramâne aproape exclusiv manuală; există alte instrumente neinformatice, care îndeplinesc funcții în interiorul sistemului informațional: copiatoare, mijloace audio-vizuale, telefaxuri. Noțiunea de sistem informatic este legată de informatizarea activității organizației, adică de folosirea resurselor informatice pentru organizarea și administrarea informațiilor. Informatizarea transformă sistemele informaționale manuale în sisteme informatice prin: substituirea mijloacelor de lucru (automatizarea sarcinilor); miniaturizarea echipamentelor; reducerea timpilor de lucru; eliminarea erorilor; prelucrarea unui volum mare de date; distribuirea eficientă a informațiilor; ameliorarea performanțelor prin introducerea sistemelor interactive; calitatea prezentării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Informația de intrare, care nu este introdusă de utilizator, este culeasă automat sau este preluată din alte sisteme TIC. Clientul are un număr de personal de specialitate TIC redus, necesar administrării datelor și sistemelor, elaborării de strategii de dezvoltare a informatizării, asistentei managerilor și celorlalți utilizatori, dezvoltarea aplicației în limitele posibilităților sale, precum și realizarea interfeței dintre utilizatori și furnizori. Întreținerea sistemelor TIC este încredințată furnizorilor, standardizându-se organizarea cu două niveluri: centru de ajutor (helpdesk), respectiv entitățile organizaționale, specializate pentru realizarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
interconectați printr-o infrastructură computerizată”; ei consideră că existența unei asemenea organizații, prevăzută cu stații de lucru locale, centre de suport, canale de comunicații și colecții distribuite de cunoștințe, necesită un demers explicit de proiectare și realizare, de natura unei informatizări avansate, cu aplicații ale inteligenței artificiale. De pe pozițiile celeilalte abordări, cea managerială, Drucker tratează firma bazată pe informații ca reprezentând modelul organizațional al secolului al XXI-lea și îi preconizează principalele caracteristici: componența dominată de profesioniști, numărul redus al nivelurilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore să rezide în supralicitarea coordonatei tehnologice, în detrimentul celor educaționale, culturale și manageriale. În realitate, un asemenea proiect nu este unul de informatizare în sens strict, ci unul de pilotare strategică a procesului de maturizare organizațională; angajarea actorilor în acest proces poate fi obținută numai prin crearea unui cadru organizațional permisiv și transparent, recurgerea la stimulente și la sisteme de valori adecvate, favorizarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de informatizare în curs. Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc nu a putut face excepție de la tendința globală a orientării contemporane către cunoaștere, dar, în lipsa unei opțiuni strategice, aceasta s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
efectele de învățare din experiența proiectelor comune cu parteneri externi și din cea a schimburilor internaționale pe linie universitară și de cercetare. Asigurarea fezabilității proiectelor de dezvoltare, de organizații bazate pe cunoaștere în contextul românesc, presupune conjugarea efortului strategic de informatizare cu o susținere educațională și managerială adecvată. În acest sens, pe lângă utilizarea ca atare a unor soluții din tipologia generală prezentată mai sus, pe plan național apar ca prioritare: (1) formarea profesioniștilor necesari domeniilor legate de cunoaștere și de gestionarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Informatizarea în educație Aspecte ale virtualizării formării Constantin Cucoș (n. 1958) este absolvent al Facultății de Filosofie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. În 1994 a obținut titlul de doctor în științele educației. Este profesor universitar în cadrul Facultății de Psihologie și Științe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
3. Aspecte ale virtualizării educației 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului 3.2
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de instruire deschisă și la distanță, includerea cyberculturii ca un nou referențial în învățare, atragerea internetului ca sursă și mijloc didactic, multiplicarea în timp real a legăturilor dintre partenerii educației mediate de calculator, raportarea la cyberspațiu ca mediu privilegiat și informatizarea educației în genere constituie exemple concludente ale evoluției enunțate. Nu înseamnă că totul în materie de educație se mută dinspre actual către virtual. Fără o necesară și o precisă actualizare (a unor cunoștințe, deprinderi, valori), nu poate fi vorba despre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru a-l responsabiliza pe elev să o facă. Tot mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii NTIC. Formarea de nivel superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și reconversie profesională, se realizează pe supozițiile informatizării. În fața unor evidente orientări de internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu total) spre educați. Toate aceste activități funcționează ca un prealabil și un stimulent pentru formarea unor competențe autoformative. Se-nțelege că spațiul informal dobândește un statut cu totul special, devenind un referențial complementar al autoformării. Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare Procesul mondializării constituie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici, unele reacții
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ideea fundamentării unei națiuni pe principiile omogenității culturale totale pare să fi intrat în declin. Unitatea spirituală, prin înscrierea într-un anumit topos, este menținută, dar este încurajată denivelarea, activarea diferențiată a acestor valori. 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării S-a spus de nenumărate ori că cine cunoaște este puternic, că deținerea adevărului aduce un mare avantaj posesorului acestuia. Nu în zadar! Trăim într-o societate marcată de cunoaștere, de pregnanța ei în valorizarea indivizilor și a acțiunilor umane
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]