2,901 matches
-
de referință stabilit ca atare prin lege. Cu alte cuvinte, întregul venit suplimentar obținut de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producție/entitățile agregate care depășește nivelul menționat reprezintă contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Un asemenea cuantum constituie o ingerință a statului care depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit. Dacă instituirea unui preț de referință este acceptabilă, Curtea reține că venitul suplimentar obținut pe piețele de electricitate de producătorul de energie electrică/entitatea agregată din producția proprie
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
care să se realizeze cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze într-o măsură atât de severă asupra veniturilor operatorilor economici antereferiți, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului de proprietate (cu privire la testul ingerinței minime a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9 octombrie 2020, paragraful 25). Ca atare, intervenția
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
și care să nu impieteze într-o măsură atât de severă asupra veniturilor operatorilor economici antereferiți, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului de proprietate (cu privire la testul ingerinței minime a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9 octombrie 2020, paragraful 25). Ca atare, intervenția etatică trebuie să fie caracterizată de o gradualitate și de
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
a statuat că interdicția grevei constituie o restricție a activității sindicatului în sensul art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În aceeași ordine de idei, în cuprinsul hotărârii mai sus evocate, Curtea a apreciat că ingerința statului în libertatea sindicală trebuie să fie prevăzută de lege și să prezinte un scop legitim, și anume protecția drepturilor altora, cu respectarea raportului de proporționalitate. Dispozițiile de lege criticate constituie o limitare legală a dreptului la grevă, contrară art.
DECIZIA nr. 2 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299425]
-
acte internaționale. Acesta nu este un drept absolut, condițiile și limitele exercitării sale fiind stabilite prin lege. Cu toate acestea, în situația dispozițiilor de lege criticate, apreciază că este necesară efectuarea unui test de proporționalitate pentru a se stabili dacă ingerința legală nu depășește finalitatea urmărită prin normă, restrângând excesiv exercițiul acestui drept. Instanța de judecată apreciază că dispozițiile art. 161 și 164 din Legea nr. 62/2011 instituie restricții cu efecte foarte extinse, existând posibilitatea de a lipsi salariații de unul
DECIZIA nr. 2 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299425]
-
a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate sunt în conformitate cu prevederile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate. Astfel, dreptul la viață privată nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor ingerințe, cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să fie necesare într-o societate democratică și să fie proporționale cu scopul urmărit. Or, soluția legislativă privitoare la declararea și publicarea declarațiilor de avere este
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
prevenire a corupției instituționale, iar, pe de altă parte, publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea unei părți din datele cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare. Întradevăr, există în cuprinsul declarațiilor de avere date cu caracter personal care nu sunt anonimizate anterior publicării, însă apelanta nu a fost sancționată prin procesul-verbal contravențional ce constituie obiectul cauzei pentru neindicarea acestui tip de date. Cât privește obligativitatea
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
olografe, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010. Ca atare, Curtea a constatat că nu este întemeiată susținerea privind încălcarea dreptului la viață familială prin instituirea obligației de a declara veniturile soțului, aceasta neconstituind o ingerință în viața privată a celuilalt soț (paragraful 39 din Decizia nr. 651 din 15 decembrie 2022). ... 14. Față de criticile formulate în prezenta cauză, Curtea observă că sunt aduse argumente suplimentare, care conduc la constatarea constituționalității prevederilor art. 3 alin.
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
cunoștința publică a bunurilor mobile și imobile și a activelor și pasivelor financiare depășește finalitatea legii, care poate fi îndeplinită prin mecanismul juridic prevăzut deja de legislația în vigoare, așa cum s-a arătat, și, totodată nu îndeplinește exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului fundamental prevăzut de art. 26 alin. (1) din Constituție, test prin care se evaluează caracterul necesar al măsurii. ... 49. Ca atare, posibilitatea ca orice persoană să acceseze aspecte detaliate ale situației financiare și materiale ale declarantului și
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
privată al persoanei. ... 53. În aceste condiții, Curtea apreciază că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență. Astfel, nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private. ... 54. Ca atare, Curtea reține
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
legislative criticate și a observat că prevederea are un scop legitim, respectiv acela de a oferi o supraveghere publică asupra utilizării fondurilor publice și îndeplinirii funcțiilor publice, ca măsură anticorupție, însă prevederea criticată nu are un caracter necesar, neîndeplinind exigențele ingerinței minime. Aceasta, deoarece există soluții alternative la cea analizată, care pot echilibra atât cerințele de confidențialitate, cât și cele de transparență, ca, de exemplu, predeterminarea unor praguri de venit care trebuie depășite pentru a declanșa obligația de publicare, difuzarea anonimizată
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare. În aceste condiții, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica privind încălcarea dispozițiilor art. 26 din Constituție și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale“. De asemenea, prin Decizia nr. 309 din 5 iunie
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
204 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, paragraful 45, instanța de contencios constituțional a constatat că nici prevederile Constituției, nici Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu interzic consacrarea legislativă a ingerinței autorităților statului în exercitarea dreptului la viață intimă, familială și privată. Astfel, pentru a răspunde exigențelor art. 8 paragraful 2 din Convenție, o astfel de ingerință trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate în
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu interzic consacrarea legislativă a ingerinței autorităților statului în exercitarea dreptului la viață intimă, familială și privată. Astfel, pentru a răspunde exigențelor art. 8 paragraful 2 din Convenție, o astfel de ingerință trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate în text, respectiv securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
protejarea drepturilor și libertăților altora, și să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. În plus, în conformitate cu jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, actul normativ care reglementează măsuri de natură să producă ingerințe în exercitarea dreptului la viață privată și de familie trebuie să conțină garanții adecvate și suficiente pentru a proteja persoana de eventualul comportament arbitrar al autorităților statale. În acest sens sunt, spre exemplu, Hotărârea din 6 septembrie 1978, pronunțată în
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare“ (paragraful 31). Totodată, publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului: Astfel, în Cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2.428/05), Curtea
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare. De asemenea, CEDO „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
la procesul politic“. În plus, cetățenii au dreptul de a fi informați cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei), limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, fiind mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public. Pentru aceste considerente, ne exprimăm dezacordul cu privire la soluția adoptată de Curte cu
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
din 27 mai 2015 și Decizia nr. 680 din 20 octombrie 2015), Curtea Constituțională a subliniat că dreptul la viață intimă, familială și privată nu este absolut, iar, în anumite condiții, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricții sau ingerințe din partea autorităților (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009). Totodată, Curtea a reținut că, potrivit art. 8 paragraful 2 din
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
noua soluție reglementată prin art. 6 alin. (1) lit. e) și art. 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, intrată în vigoare la data de 5 septembrie 2010, prevede suplimentar față de legea inițială, o serie de garanții împotriva unor ingerințe arbitrare asupra vieții private, în sensul că publicarea acestor declarații se realizează prin anonimizarea unor date cu caracter personal (adresa imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresa instituției care administrează activele financiare, codul numeric personal, semnătura olografă). Tot
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia sunt o ingerință justificată și proporțională în viața privată, având ca scop legitim prevenirea corupției și asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, iar sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
grup, de existența în sine a grupului parlamentar, astfel încât acest personal este evident diferit în privința regimului juridic, a drepturilor și obligațiilor asociate în comparație cu funcționarul public parlamentar angajat în structurile interne ale Parlamentului. Din acest motiv, orice ingerință în atributele de stabilitate, predictibilitate și carieră a funcționarului public parlamentar angajat în baza art. 93 din Legea nr. 7/2006 sau prin concurs/examen organizat în condițiile art. 12 din Legea nr. 7/2006 este sancționabilă. ... 11. Se mai arată că termenul
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
obligatorie, care urmărește să impună reclamanților o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii; prin urmare, o astfel de procedură este prevăzută de lege și urmărește o bună administrare a justiției. Anularea cererii reclamantului nu constituie o ingerință disproporționată în dreptul său de acces la instanță, deoarece partea este informată atât asupra omisiunii sale, cât și cu privire la sancțiunea susceptibilă de a-i fi aplicată. ... 39. Prin înștiințarea reclamantului de către instanță cu privire la lipsurile cererii
DECIZIA nr. 446 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299343]
-
și reperele jurisprudențiale precitate, Curtea constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor este necesar a fi subsumată celor două principii, al legalității și al proporționalității, în mod special având în vedere faptul că sancțiunea constituie o ingerință în dreptul de proprietate al contravenientului. Cu alte cuvinte, și în această ipoteză este necesar ca agentul constatator să analizeze proporționalitatea sancțiunii principale pentru a evita aplicarea în mod rigid a legii, în acest sens fiind necesar să interpreteze normele
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, în esență, că ridicarea bunurilor și, mai apoi, restituirea acestora către persoana îndreptățită cu obligația de a le păstra până la pronunțarea unei hotărâri definitive în respectiva cauză constituie, într-adevăr, o ingerință în dreptul de proprietate privată, însă această ingerință îndeplinește condițiile prevăzute la art. 53 din Constituție, fiind prevăzută de lege, având un scop legitim și fiind necesară și proporțională în raport cu scopul legitim urmărit de legiuitor, respectiv acela al
DECIZIA nr. 442 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295893]