73,582 matches
-
frică/ Că vine altul și mi-o ridică.”. În același sens am simțit că s-a „justificat” poetul Ioan Grămadă în poezia amintită: „Apoi fără să o rup am luat-o ușor/ Încet, cu tot cu rădăcină/ Și-am răsădit-o în inimă / Și am stropit-o cu lacrimi de dor.” În schimb, în altă poezie - Mi-e dor de tine - își declară direct sentimentele: „Mi-e dor de chipul tău frumos/ De zâmbetul tău cald, senin,/ De trupul fin și mlădios/ Care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
prin omul de serviciu de la Primărie, să mă prezint la Revizorat. Am plecat imediat pe jos, peste Pravăț, cum mergeam mai mereu la oraș, așa-i ziceam noi Câmpulungului. M-a impresionat întâlnirea de acum, una de suflet și de inimă cu dl. Revizor, un amestec de sobrietate profesională cu confesiunea discretă și sinceră. Când am intrat în biroul d-sale, văd că se ridică ferm după scaun și mi se adresează mieros, atins de o culpă cu care trebuia să
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
născut sub oblăduirea lui Dumnezeu încă din Zorii istoriei omenirii. Patria este Neamul în Biserică. Patria este deci, permanență în istorie, geografie, cultură, religie, spiritualitate, jertfă, îndumnezeire. Chipul Patriei se aprinde în fiecare suflet ales, luminează și dogorește în fiecare inimă hărăzită dăruirii tuturor celor drepți. Când vitregiile celor mulți și răi se abat asupra ei, mușcând din umbra ei falnică, sfâșiind cu ghiare de oțel purpura ei majestoasă, frângând părți din trupul ei sacru, smulgând năzuințe de pe chipul ei divin
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
dacă admitem că Domnul a rezervat poporului român o Misiune de excepție, despre care au vorbit profeții mai vechi și mai noi. Ne-a unit mai întâi geografic,, ca apoi să urmeze unirea sufletească și desăvârșirea spirituală.” (Călin Kasper-De la inimă spre cer. Ed. Virtuală, Botoșani, 2014, p.409) Despre Mihai Viteazu, Întregitorul Regatului lui Decebal, ambasadorul spaniol la Praga, Don Guillen de San Clemente spunea că: „... a apărut, la ceas de cumpănă, din pulberea pământului românesc, în slujba căruia și-
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
europene. Prin tratatul de la 30 Martie 1856, Conferința de pace de la Paris se referea și la clauzele românilor: înlocuirea protectoratului rusesc cu cel al marilor puteri, revizuirea Regulemantelor organice de către Divanul ad-hoc, libertatea navigației pe Dunăre și neutralitatea Mării Negre, etc. Inimile și ochii marilor Români se întorc însă tot către țară, regrupând și reorganizând forțele unioniste din Principate, sub oblăduirea directă a Bisericii, astfel că cei doi mitropoliți devin președinții celor două Divanuri ad-hoc și episcopii ca membri activi. Participarea cu
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
un entuziasm sublim. „Cei mai mulți se bucură cu lacrimi. Mitropolitul cere crucea și Evanghelia; dar până să i le aducă, pronunță jurământul, plângând și el înaintea icoanei Sfintei Treimi; rostind următoarea rugăciune-jurământ: Doamne Dumnezeul părinților noștri, aruncă-Ți privirea Ta asupra inimilor noastre și nu slăbi curajul fiilor Tăi. Unește-i pe toți într-o cugetare și o simțire și fă ca inimile tuturor să aibă aceeași bătaie pentru țara lor. Prințul Cuza este unsul Tău între noi și pentru dânsul jurăm
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
plângând și el înaintea icoanei Sfintei Treimi; rostind următoarea rugăciune-jurământ: Doamne Dumnezeul părinților noștri, aruncă-Ți privirea Ta asupra inimilor noastre și nu slăbi curajul fiilor Tăi. Unește-i pe toți într-o cugetare și o simțire și fă ca inimile tuturor să aibă aceeași bătaie pentru țara lor. Prințul Cuza este unsul Tău între noi și pentru dânsul jurăm toți că-l vom susține. Jurăm! Jurăm, cu mâinile ridicate spre cer. După ce toți deputații repetară acel jurământ se cheamă fiecare
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Nicolae Opran ș. a. au plecat la Iași să-i înmâneze lui Cuza actul alegerii ca Domn. Pe 8 Februarie 1859, Domnul Unirii vine la București să depună jurământul după Regulamentul organic. N-a citit spunând că: „jurământul este înscris în inima mea care pregătește un viitor fericit și demn de gloria străbunilor noștri.” (Acte și doc..., VIII, p. 881) Slăvit să fie Bunul Dumnezeu, cu Sfinții Săi! Slăvită fie Maica Domnului-Ocrotitoarea Grădinii Sale! Slăvită fie România Mare-Moșia inalienabilă și imprescriptibilă a
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
de inconștiență sau leșin, mai scurtă sau mai lungă de timp, și care suprimă cumva orice durere dacă condamnatul stă nemișcat, însă cea mai mică mișcare îi provoacă dureri cumplite. Și ferească Sfântul lui Israel dacă condamnatul stă bine cu inima... Se cunosc cazuri când cei răstigniți au rezistat și trei zile pe cruce... Dar corpul astfel chinuit și ajuns în această stare mai are de trecut un examen dureros. Dacă chinuitorii doresc ca totul să se termine mai repede sfărâmă
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
nevoilor corpului. Pe de altă parte, aceste lovituri în fluierele picioarelor îi asigură pe cei care fac asta că acel om a murit, dacă nu reacționează în vreun fel. Apoi, dacă totuși chinuitorii nu sunt siguri, aceștia împung toracele sau inima celui răstignit cu o lance. Dar, pentru ca suferințele celui de pe cruce să fie atenuate cumva, romanii dau celor osândiți înainte sau în timpul supliciului vin sau oțet amestecat cu fiere sau cu smirnă, care prin efectul lor asupra trupului suprimă cumva
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
în stare să le deschid.... Ce mult te vreau înapoi, ce dor îmi e de tine! Rupe tu lacătele acelea blestemate, Vino, reintruchipeaza-te în abur, în roua, în petale de maci purpurii, Canta-mi ființă zăpăcita și dorurile, Reda-i inimii cântecul pierdut. De ce nu poți veni din nou la geamul meu, întruchipare solară? Unde rătăcești acum, in ce întunecimi ți-ai încleștat ființă? Ce nouri blestemați ți-au întunecat zările? Am nevoie să știu cine a avut nevoie mai mare
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431055247.html [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
har și energie necreată -conferindu-ne puteri spirituale fortificate la maxim, generând adevărate virtuți ce converg spre “starea de înviere”. Putem înțelege astfel noblețea spirituală a isihaștilor, a duhovnicilor îmbunătățiți și a pustnicilor - acele “perle” rare ale monarhismului. Sunt prezentate rugăciunea inimii, blândețea, iubirea tuturor permanent, într-o desăvârșită smerenie, golind complet eul nostru, etapă absolut necesară pentru umplerea de har. În studiul 6 și ultimul, același autor - Drd. Stelian Gomboș ne oferă referințe despre concepția filocalică a Părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
complet eul nostru, etapă absolut necesară pentru umplerea de har. În studiul 6 și ultimul, același autor - Drd. Stelian Gomboș ne oferă referințe despre concepția filocalică a Părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la desăvârșirea omului. Se vorbește apoi de “Omul ascuns în inimă” care este Duhul, ce se naște și crește. Conform mediilor monastice răsăritene, ceea ce predomina cel mai mult la monarhi este plânsul, din care se naște afecțiunea față de Iisus Hristos. Pentru începători și nedesăvârșiți, rămâne că, după chemarea dulce a lui
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
dacă așa stau lucrurile, atunci este legitim și obligatoriu să ne întrebăm: ce fel de religie practicăm în viitor și, mai ales, despre ce fel de dragoste liberă este vorba ? Și cine sunt acești răpitori de trupuri ce stăpânesc peste inimile și capetele noastre? Personal, cred că este vorba de o dragoste liberă a Soarelui de ura cu Zeița morților. Căci aceasta este Marea Zeiță, o Regină a morților ce are legături primejdioase cu Luna și cu Dumnezeu știe ce îngeri
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
preț să facă cu noi mereu și mereu alte experiențe la limita morții pentru un alt Război al stelelor? Și ce “ praf de lună ” mai vrea acum Bunicul să ne mai strecoare între picioare, pentru ca să ne preschimbe mereu conștiințele în inimi și inima într-o femeie de serviciu? Doamnelor și domnișoarelor, am continuat eu discursul într-o formulă cât mai decentă, spre a fi într-un fel cât mai bine auzită și înțeleasă de toate doamnele. De fapt, de peste patru sute de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
facă cu noi mereu și mereu alte experiențe la limita morții pentru un alt Război al stelelor? Și ce “ praf de lună ” mai vrea acum Bunicul să ne mai strecoare între picioare, pentru ca să ne preschimbe mereu conștiințele în inimi și inima într-o femeie de serviciu? Doamnelor și domnișoarelor, am continuat eu discursul într-o formulă cât mai decentă, spre a fi într-un fel cât mai bine auzită și înțeleasă de toate doamnele. De fapt, de peste patru sute de ani noi
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
arata tot mai mult pe pământ fără centru iar în cer într-un război al focului stelar. Doamnelor și domnișoarelor, eu atât mai vreau să vă spun, că: o luptă mare a început deja în mintea, în sufletele și în inimile noastre. E lupta supraoamenilor cu focul zeilor. E marea luptă între forțele infernale și cele cerești, între viii și morții electrici, între cei îmbrăcați în “ fierul negru din cer ” și abatoarele de suflete raționale de pe pământ. Cineva acum vrea cu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
somnul lor de moarte prin “ anamnezis ” și întorcându-se spre nouă “ scară creatură ” se vor îndrepta spre noile lor clone umane, adică sper noi, ca să se răfuiască cu noii noștri titani și cu toate titanidele noastre. Iar noi, femeile, cu inimile libere de orice neliniște, la adăpost de oboseală și mizerie, vom putea în sfârșit să inagurăm o nouă clonă umană, după două mii de ani de “comunism al femeilor ” și după două mii de ani de creștinism mistic amestecat cu acest păgânism
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > N-O SĂ MĂ SPERIE Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt puternic peste necazurile toate, sunt anonimul modest, de lângă voi; tot în triumf inima mea și astăzi bate, sunt puternic peste vitregiile netoate. N-o să mă sperie, niciodată, o nulitate, și-o să-mi păstrez hazardul chiar vioi; sunt puternic, azi, peste atacurile toate, sunt anonimul descoperit, ușor, de voi. Referință Bibliografică: N-O SĂ MĂ
N-O SĂ MĂ SPERIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_pena_1485966169.html [Corola-blog/BlogPost/376013_a_377342]
-
din file?!...” Văd agenda vieții mele, în care ani lungi de zile I-am îngrămădit ca să steie liniștiți, prinși în cuvinte; Dar acum... cui îi pasă de trecut! Timpul curge înainte. A zvârlit-o-ntr-un ungher, iar agenda-ncepe-a plânge; Numai inima mă doare, simt că-n pieptul mi se frânge. S-o găsi cumva vreunul, dornic, a citi printre cuvinte, Ori s-aleagă vreo idee, poate-un sfat, de-ar ține minte... Fericit aș fi, doar iubesc și cred în dragostea
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_agednda_vietii_mele_marin_voican_ghioroiu_1344021199.html [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
și coate... Eclesiastic observ că toate-s vane destrămate!” ( Caut) Între credință și religiozitate, Ticu Leontescu alege expresia alegorică a ființării divine, eul său înțelegându-se simbiotic cu Dumnezeu, o revelație a iubirii până la savurarea eternității. „Înveșnicind vremelnicia depozitez în inima-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple sunt acestea toate! Doar ele-mi dau eternitate.” ( Înveșnicind vremelnicia) Poezia religioasă a lui Ticu Leontescu nu se abate nicio clipă de la umbra lui Dumnezeu în om așa cum a
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
dăruit rușilor.”), fapt pentru care a fost „recompensat” cu internarea în „celebrele centre de «Reeducare Națională»” din Gherla, Aiud, Pitești, Jilava sau la Canal, alături de alți „elevi cursanți, rămași corigenți la școala noii ideologii”, dați pe mâna unor gardieni fără inimă, care concepeau și aplicau tot felul de metode de maltratare fizică și morală, care mai de care mai abominabilă, convinși că ei sunt „stâlpii acestui regim”, nici mai mult nici mai puțin decât „eroii” care „ți-au sacrificat viața ca să
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
îmi ofereau o doză de plăcere momentană, în final toate aceste lucruri mă lăsau cu un gust amar, cu o dezamăgire totală, cu o foame și o sete după ceva mai bun, cu o aspirație după ceva ce îmi lipsea. Inima îmi spunea că trebuie să existe și ceva mai bun, dar nu aveam termen de comparație ca să înțeleg ce putea fi acel „ceva”. În căutările mele după fericire, după aventuri, după distracții, de fiecare dată când rămâneam din nou cu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
Trebuie să ne schimbăm viața!”. Reporter: Și ideile deveneau din ce în ce mai încețoșate... Petrică Vrăbioru: Exact. Nu știam cum să facem concret primii pași spre schimbarea vieții și eliberarea de toate lucrurile rele. Reporter: Este extraordinar faptul că Dumnezeu a pus în inima omului chiar și gândul veșniciei. A săpat în conștiința noastră dorința după veșnicie, după curăție, după lipsă de păcat, după voia Lui în viața noastră. Petrică Vrăbioru: În primăvara anului 1991 am luat decizia în inima mea. Eram acasă, în
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
Dumnezeu a pus în inima omului chiar și gândul veșniciei. A săpat în conștiința noastră dorința după veșnicie, după curăție, după lipsă de păcat, după voia Lui în viața noastră. Petrică Vrăbioru: În primăvara anului 1991 am luat decizia în inima mea. Eram acasă, în cămăruța mea, când m-am simțit zdrobit de prezența lui Dumnezeu. Atunci am devenit conștient de starea de păcat, am înțeles că nu e normal și nu e frumos să-mi continui viața aceea de păcat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]