554 matches
-
vei rămâne aproape. Mama Mama mea cea bună Vreau o vorbă bună Mereu când ți-o cer Am răspunsul tău. Acum din inima mea Toată dragostea din ea Numai ție ți-o voi da Ca s-o pui alăturea Lângă inimioara ta. An de an tu m-ai îngrijit Din suflet tu m-ai iubit Niciodată n-ai greșit Și de asta-s fericit. Soarele Astrule ești luminos Pe deasupra și frumos. Pământul cu razele-l mângâi Pe noi cei de jos
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sărut! Buzele îți sunt ca mierea, Vreau să-ți simt, iar adierea! Iubita mea floricică, Zâmbetul ți-e plin de frică? Oare nu mă mai iubești? Credeam că ești din povești! Tu ești ca o domnișoară, Mi-ai pătruns în inimioară! Florina, Florina! Floare, floricea! Cu tine să fie, doar iubirea mea! Eu, te iubesc și gândul mi-e la tine, Ești tot ce îmi doresc! Oare fac eu, bine? Parfumul tău mi-e mângâiere, Și simt o dulce adiere! Și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Gimnaziala nr. 6. „Nicolae Titulescu” Constanța profesor coordonator Anișoara Iordache Haiku orhidee înflorită, mama cu stropitoarea... parfum înrourat. Haiku peruș pe lustră... aprinzând lumina zambilele se clatină... Haiku mărțișor cu trifoi pentru mama oare, mă va ierta? Haiku mărțișoare cu inimioare de la colegi ziua-i mai prietenoasă! Haiku rochie nouă cu flori de liliac băieții vor fi încântați? Pintilie Mădălina, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Ciortești, locația Șerbești Iași profesor coordonator Parasca Mihaela Acasă la bunica Acasă la bunica, E
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să te duc! Un mărțișor Pe poiana amorțită Soarele vâslea ușor, Și din iarna veștejită A ieșit un mărțișor. Scuturându-și pălăria De povara fulgilor, Împrăștie bucuria, Zâmbete copiilor. O, prea buna mea măicuță... Ești frumoasa mea măicuță Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Împrăștie bucuria, Zâmbete copiilor. O, prea buna mea măicuță... Ești frumoasa mea măicuță Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de porțelan și obrajii trandafirii, buzele fiind îmbrăcate într-o nuanță subtilă de roz care se potrivea perfect cu rochița albă pe care o purta. La gât îi atârna un lănțișor finuț de argint cu un pandantiv în formă de inimioară, exact ca cerceii. Purta o pereche de sandale roz care completau ținuta. Hmm, după câte îmi dau seama se pare că așteaptă pe cineva... Dar, n-a mai apucat să-și mai ridice privirea de la ceasul argintiu, deoarece, cu o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
doua zi dimineață nu mă gândesc decât la Nathaniel. Sunt conștientă de faptul că e un comportament de puștoaică de paisprezece ani ; că nu mai e mult și-o să încep să scriu peste tot „Samantha îl iubește pe Nathaniel” cu inimioare în loc de punctul pe i. Dar nu-mi pasă. N-a fost mare sfârâială nici când am fost o adultă cu mega-carieră și capul pe umeri. Mă pieptăn cu peria, uitându-mă la câmpurile verzi acoperite de ceață și mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Îți sar chiar atît de tare În ochi ? — Nu ! zic ca s-o liniștesc și-mi iau fardul de obraz. CÎnd ridic din nou privirea, Lissy se holbează la umărul meu. — Ce-i aia ? — Ce anume ? spun nevinovată și ating inimioara de stras de pe umăr. A, asta. Da, se lipește pur și simplu pe piele. M-am gîndit să mi-o pun, așa, de amuzament. Îmi iau bluza cu spatele gol și mi-o leg la ceafă, după care mă Încalț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Halal de mama care te-a făcut. Ești dat în paștele mă-tii, Norocosule!... - ...După o vreme, am auzit cam așa: Rap-Rapatrop-Zdrap- Zdup! Și am înțeles înfiorați că tinerele bestii poetice urcă scara, taman către aliniamentul pe care tremuram, cu inimioara încrețită în noi... Apoi am auzit: Tronc-Hodoronc-Zdranca-Zdronc! Și am intuit, bineînțeles, că fusese izbită de perete ușa imensă, de stejar, cu două canaturi. Prin breșa căreia, curând, era de așteptat c-au să se năpustească, pocnindu-și cozile și recitând
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înapoi limuzina, se descalță de ea, așează urechea pe grătarul canalului de scurgere și, concentrîndu-se, deslușește printre borangicul și mileurile pânzelor de păianjen, chiotele îngropaților: ...Mi-am lăsat barbă cu sila Ca să nu-ți rănesc pupila... O dată se făcu fleașcă inimioara Cârmaciului. Domnule, francmasonul nu-i de ici, de colea, dumnealui suferă! Crucea și paștele mă-sii de derbedeu!..." Pune el gura pe muștiucul puturoșeniei de țeavă, ce-și petrecuse veacul tot răsucindu-se prin adâncuri, și unde nu începe Comandantul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fără aprobarea Sfatului Popular... Și așa, să se înstăpînească și peste casa și peste ibovnica cooperatorului... ...Țârâiala de acuși - explică, de bună credință, fătoaca - îmi poruncește să zdrobesc, în tocul ușii, o căpățână de ceapă. Ca ceapa să plângă și inimioara ibovnicei după cooperator... Cât despre alintătura ce mi-ai început-o - turui gudanca, mai mult răsfățîndu-se decât nesinchisindu-se că, tot jumulind-o și răsucind-o, șoferul îi sumesese complet poalele la spate și se pregătea să treacă, pe loc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
obiectul durerii. Ienăchiță se exprimă, așadar, prin evitare sau deturnare. CÎnd tonul este mai direct liric și obiectul erotic mai bine determinat, vedem că poezia se constituie dintr-o suită de interogații care reprezintă tot atîtea aproximări ale sentimentului: „Spune, inimioară, spune Ce durere te răpune? Arată ce te muncește, Ce boală te chinuiește?...” Într-un loc (Zilele ce oi fi viu), Ienăchiță dezvăluie În acrostih identitatea hrăpărețului canar: Zoica, urmată de Îndată de un cuvînt ce traduce starea psihică a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e Sburătorul, cel care fură mințile fetelor și dispare. Sentimentul de lîncezeală și așteptare, de suferință nedeterminată (pe care Îl notează și Heliade Rădulescu și, mai tîrziu, Arghezi) trece peste pragul diminutivelor: „Inima-mi jălește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ce dorește Inimioara mea. Căci aude șoapte Fremăte de zbor, Ș-apoi blînde șoapte Ce-i șoptesc din nor.” Crai-nou, Sburătorul și alte poeme prefigurează mitul luceafărului, Însă Alecsandri nu complică drama incomunicării și n-o spiritualizează prea mult. Sburătorii iau chipurile voinicilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Împotrivire”...) trebuie ca să existe prieteșugul cu credință: „dar din ceruri”. El netezește calea iubirii pregătind sufletul să primească simbatiea, mila, credința. Toate acestea ajută la Înfăptuirea unei mari prefaceri: „Din prieteșugul dulce În amori cu Înfocare, Ah, crede-mă-ți, inimioară, că o așa Înălțare Dintr-o norocire mică În norocirea cea mare Suie pe om lîngă Îngeri și lîngă dumnezeire Și-l face trăind să guste a raiului fericire...”. Însă pînă a ajunge la „stepîna acea mare”, cît efort, ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ce mot vaut pour toutes sortes de mouvements et de désire, mais ce qui est constant, c’est que le coeur se constitue en objet de don - soit méconnu, soit rejeté*). Inima lui Conachi este cît se poate de darnică. Inimioara femeii este Însă mai reținută. Nu se-nduplecă ușor... „Di pi inima [lui]”, totul ar merge repede și bine, dar „di pi inima [ei]”, nu: „Numai inimioara ta Nu să poate-ndupleca Să mă mîngîie măcar După atîta oftat Cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soit méconnu, soit rejeté*). Inima lui Conachi este cît se poate de darnică. Inimioara femeii este Însă mai reținută. Nu se-nduplecă ușor... „Di pi inima [lui]”, totul ar merge repede și bine, dar „di pi inima [ei]”, nu: „Numai inimioara ta Nu să poate-ndupleca Să mă mîngîie măcar După atîta oftat Cu care te-am supărat, Fără să cunosc vrun har.” O particularitate a lui Conachi este că nu cunoaște conflictul dintre inimă și rațiune. Sau nu În acele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inima „se despică”, În Scrisoare către Zulnia aceeași inimă se sfarmă „de săgeți și de cuțite”. Conachi Înregistrează și amețeala („dar ce-i amețeala asta de care mă văz cuprins?”), junghierea inimii și, din nou, despicarea inimii, risipirea trupului: „Despice-să inimioara În bucăți ca de cuțît. Răsîpească-să tot trupul și să facă praf În vînt.” Un sindrom teribil este catalepsia, Înlemnirea trupului. Conachi trece și prin această Încercare: „Trupule, de acu-nlemnește”... după care cunoaște senzația insuportabilă de surpare a corpului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
înțelegi tu din natură? Porumbeii fac praf tot într-o colivie pusă în fereastră. Porumbei mănâncă până și pui de pițigoi. Și Lydi e dată peste cap când e deranjată de sălbăticiunile alea împuțite. Ar trebui să vezi cum bate inimioara lui Lydi când se enervează pe porumbei atunci n-ai mai spune atâtea trăznăi. ERNA: Eu zic că pe lumea asta toate ființele trebuie bine tratate. Eu sunt prima care se revoltă când la televizor se arată toate grozăviile de pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pictura liberă a sufletelor. Un soare pupuriu și gingaș, la apus, domnii mei, o scufundare a soarelui în dreptatea interioară a omului, știți d-voastră, sufletul ca un soare care coboară cu fereală și prietenos în spatele formelor rinichioase ori în inimioară ale contururilor munților. Asta produce echilibru ca frumusețe pe lume asta, ceea ce e firește e o greșeală de rațiune, lumea, vreau să spun... KARLI: Sunteți mai tâmpit decât mine, Karli. Deși toți învățații au stabilit mereu că sunt cel mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu se ridice din bancă În ore fără acordul educatorului 3. să scrie temele pentru acasă la matematică În fiecare zi părintele urmărește dacă este respectat comportamentul negociat și lipește sau desenează În tabel un simbol pentru reușită (spre exemplu inimioara) și un altul pentru nereușită (spre exemplu minusul). Pot fi folosite culorile sau jetoanele cu fețe vesele sau triste etc. La sfârșitul săptămânii se realizează Însumarea jetoanelor/simbolurilor și copilul primește o recompensă materială din partea adultului (o Înghețată, o jucărie
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
Corpul de punte punctiform Acest gen de construcție atinge mucoasa crestei alveolare numai într-un singur punct. Are forma unor conuri rotunjite cu vârful spre mucoasa alveolară, realizând în acest mod contactul punctiform. Pe secțiune transversală are o formă de inimioară, fețele laterale fiind convexe și unghiurile rotunjite. Este nefizionomic datorită morfologiei și a materialului din care este confecționat. Din aceste motive este indicat în edentațiile laterale mandibulare. Corpul de punte tangențial În acest caz, contactul între contactul de punte și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
bine; binedispunere; brună; bucurie; bucuroasă; bună stare; cel mai frumos moment al zilei; cer; cîntecul cocoșului; copil; coșmar; cucu; cumpărare; curaj; cursuri; degrabă; dejun; departe; prea devreme; dificil; dormi; a doua zi; existență; familie; feerică; forțe noi; fresh; grea; harnic; inimioare; inițiere; interesantă; iubire; îmbulzeală; un alt început; un nou început; înflorită; înnorată; întrebări; întuneric; lecții; lenevie; lenoasă; liniște; liniștită; lună; magnetul trezirii; mare; mohorît; moment al zilei; muncă; nasol; nașpa; nedormit; nervi; noi; nori; nouă zi; nu; oameni; obositoare; obositor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); suferință (5); suflet (5); dezamăgire (4); iubită (4); mama (4); mamă (4); mare (4); pură (4); roșu (4); sentimente (4); vis (4); afecțiune (3); amar (3); aprinsă (3); căsătorie (3); Dumnezeu (3); ea (3); fată (3); în doi (3); inimioare (3); pereche (3); plăcere (3); putere (3); sinceritate (3); tot (3); amară (2); armonie (2); bine (2); copii (2); copil (2); doi (2); dragoste (2); eternă (2); eternitate (2); flori (2); iubi (2); încredere (2); love (2); nebună (2); neprețuit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doi îndrăgostiți; al doilea; două bucăți; două lucruri identice; două; drag; dublură; duet; duioșie; ea; echilibru; el și ea; elegant; Ema; eternitate; fată+băiat; fără; fericit; fericită; fericiți; flori; frate; frumos; gagici; gemeni; greață; grupare; ideal; identificare; individual; inel; inimi; inimioare; iubit (ă); iubitoare; împăcare; împlinire; de încălțăminte; încălțări; îndrăgosteală; de însurăței; întregime; jumătatea; la fel; lecție; legătură; logodnic; mare; Maria; mănuși; meteahnă; mîini; mîinile; mult; multiplu; necaz; nepereche; nepotrivită; nou; numere; obligație; de ochelari; oră; ore; papagali; parte; parțială; pasăre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); plăcere (2); pungă (2); sănătate (2); agitație; bucurie; cald; cană; candel; cristal; cristale; cub; cubic; cubulețe; cuburi care strălucesc; da; dezvoltare; drum; dulce/plăcere; dulceag; dulci; energie; de fel; fericire; fruct; fructe; furnici; glicemie; gogoși; grăsime; greutate; indulgență; 5 inimioare; iute; îndulcire; înfuleca; kilograme; lapte; mami; mult; nu; piper; pîine; plastic; plăcut; praf; ras; rău; rece; rom; satisfacție; save; seceră; sfeclă; sirop; tort; tortă; tos; tu; țucor; vanilat; varză; vată; viață; zaharuri (1); 803/ 94/33/61/0 zăpadă: alb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]