788 matches
-
secole, de care suntem mândri, de când, prin D. Cantemir, am iscat o minte capabilă de concluzii largi, universale și de o viziune asupra lumii Înconjurătoare sau de când un rege neamț, preluând cele „două provincii”, iute unite În persoana unui ofițer inimos, dar fără puterea de a se impune puternicelor partide boierești (de origine fanariotă În bună parte!Ă, ne-a declarat regat și apoi l-a lăsat pe nepotul său, mereu sfătuiți de un adevărat Înțelept și patriot, I.C. Brătianu, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
deși dumneata și unii acoliți ai dumitale au contestat-o cu vehemență și plicticoasă insistență - dovadă că dumneata și alți câțiva scriitori de talent ai României v-ați „fracturat” vocația ce părea una autentică și fusese sprijinită de unii oameni inimoși, bucuroși de a saluta o nouă și viguroasă viitoare energie creatoare. Paradoxul face că vocația voastră s-a afirmat și realizat mai ales „sub dictatură”! Acel „regim odios”! - care a fost Într-adevăr astfel - v-a permis totuși sau, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Îl purtăm În noi și nu rareori - cum se Întâmplă cu țările estului Europei care s-au desprins, În sfârșit, dintr-un fals nou imperiu milenar! - recădem cu o fervoare rară În idealuri vechi, despre care generații de inși tineri inimoși și curajoși credeau că poartă stigmatul „trecutului” și al falselor valori. C A P I T O L U L III 1 Am vorbit mult, excesiv de mult În aceste memorii despre copilăria și lamentabila mea adolescență; apoi despre luptele mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acolo, via Roma, la Caracas. Din Venezuela au vrut să treacă în Columbia, dar la frontiera cică li s-au furat banii și pașapoartele. Fără documente și bani, au străbătut jungla, au ajuns la frontiera cu Brazilia și brazilienii, oameni inimoși și sensibili la amor, le-au facilitat călătoria până în minunata lor capitală. Aici, după interviuri generoase acordate presei lacrimogene, au stat cât au stat, au plecat la Rio și de acolo la Porto Alegre, unde aflaseră că locuia "un român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aceste rânduri scrise de mâna mea, fie mai apropape, fie mai departe de ziua de azi, să se gândească și ei să facă la fel pentru comună. Matei Moraru, 1 aprilie 1973. Și în felul acesta unul dintre cei mai inimoși bătrâni ai satului, atunci la văleat 1973, s-a apucat să-și depene amintirile într-un scris demn de sfinte cronici, frumos, lizibil și elegant, ca să le lase în păstrare pentru viitorime, spre delectantă lectură celor ce iubesc satul și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
evreiască hușeană se afla „...Într-o stare de Încordare datorită lipsei alimentelor”, scrisese responsabilul mai amintind și de o posibilă fraudă la Înființarea cantinei de la Răducăneni, ceea ce adeverește zicerea cu banul care e ochiul lui Skaraotzky. Iată tevatură descoperită de inimosul Gutman: „(...) La Răducăneni au primit un ajutor de 62.000.000 lei pentru crearea unei cantine din care sumă au cheltuit 21.000.000 lei fără nici o justificare reală (subl.În orig.) ceea ce se bănuiește că s’a furat (subl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Și de această dată sala a fost aglomerată cu ostași care au venit În grupuri mari să vadă piesa”. Și asta n-a fost totul deoarece, vrând să-i vrăjească definitiv pe hușenii ahtiați după piese sovietice de două kopeici, inimoșii artiști amatori evrei s-au (re)produs pe scenă și la ora 9 p.m. a aceleași zile de 13 iulie „...În fața Îndrumătorilor Corpului Didactic și al restului de populație unde de asemenea am avut o participație f. mare”. Ajungând și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sporturilor de Înaltă performanță ce se practicau În România comunistă trebuia să rămână adânc Întipărit În mințile oamenilor simpli, chiar dacă toți știau că performerii luau leafă fără să treacă măcar o dată pe la fictivul loc de muncă ce li-l dăduse inimosul partid al tuturor celor ce munceau, chiar și numai pe hârtie. Exact un asemenea aspect sesizase cenzorul În articolul „O discuție colectivă despre pregătiri” scris de Laurențiu Gheorghiu În numărul 210/ 19 august 1966 al ziarului de uzină „Rulmentul”. Iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prețul de cost al unei instalații importate pentru tratarea inelelor de rulmenți de la uzina Rulmentul Brașov”. Rășluirea fusese făcută cu scopul clar de a nu afla, atât dușmanul extern cât și vrednica clasă muncitoare autohtonă, de investițiile făcute de inimosul partid În tehnologie avansată pentru că altfel s-ar fi dus de râpă celebra „luptă de clasă” Împotriva „dușmanului exploatator”. Nici inerenta apariție a camionului cu motor Diesel „ROMAN” de 215 cai putere nu trebuia făcută publică, potrivit Însemnării cenzorului M.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Transporturi BÎrlad” pentru a i se aproba pe 15 aprilie „...un camion de 3 tone pe ruta BÎrlad - Vaslui pentru transport de mobilier”. Plata se făcuse din același cont doldora de parale pus la dispoziția dijmuitorilor expresiei jurnalistice de către inimosul partid al tuturor celor ce nu munceau sau doar Învârteau câteva hârtii prin somptuoasele birouri de burghezi comuniști. Pe 14 octombrie 1968, simțind pe la toate extremitățile apropierea sezonului rece, sensibilii tovi cenzori trimiseseră DGPT București adresa nr.14 cu următorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atașaseră și „...un gheb”. Pus pe salvat onoarea tuturor minoritarilor, cenzorul Andrei, i-a desființat pe cei doi țigani de la Iana deoarece „...urs și ursar se fac numai țiganii, care sînt nelipsiți din vălăret și din sat” ceea ce contravenea dispozițiilor inimosului partid egalitarist. Cât despre halatul „jidanului” de la Rafaila, Adăscăliție scrisese (și Andrei tăiase cu neasemuit sârg) următoarele „...este o pelerină ruptă și murdară, cu slin pe ea și are șapcă”. c.n. Băi, tov. Ceaușescu nu greșește niciodată! Vai de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Să taie ungurii toți”. Păcat că nu s-a și Întâmplat, riscăm noi să fim acuzați În anul 2013 de prea mult patriotism... d.t. Tovarăși profesori, nu vă dați mari, că nu se cade! Pe 28 decembrie 1972, șeful inimosului și bravului colectiv vasluian de „radieriști” ideologici, trimitea Centralei bucureștene „Nota de sinteză la revistele școlare” pe anul evocat. Documentul „secret de serviciu” purta numărul S/17 și sprințaru-i text Începuse cu următoarele cuvințele: „Cele nouă reviste școlare care apar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui Hitler. e.l. Fără prostituate În presa socialistă, bocciilor! După cum se știe, una din primele griji ale puterii comuniste bine Înșurubate după alungarea regelui Mihai I din țară, a fost aceea a desființării profitabilei meserii a preacurviei pe bani, inimosul partid trimițând În producția Pe fetițele astea inocente s-o fi supărat tov. cenzor?! bunurilor de larg consum sau la coada cinstitei sape pe târfele noii republici populare. Tot atunci, au fost rășluite și pensiile invalizilor de război (mai ales
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
transpire sub limbă la asemenea efort „entelectual”. f. Microfoane și În closetul din fundul curții... Cel mai sigur, locotenent-colonelul Ioan Toma, care se semna și cu prefixul „Specialist I” era as În instalarea mijloacelor audio de genul microfoanelor În care inimosul partid comunist român investise milioane de dolari În scopul suprimării oricărei urme de opoziție față de regimul „gândit” de filozofia unor escroci de talia lui Karl Marx și Frederich Engels, „ajutați” post-mortem de Vladimir Ilici Ulianov (alias „Lenin”) și cel mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atunci era gimnaziu. În mandatul său de primar liberal au fost pavate străzi și s-a ridicat uzina electrică, furnizând locuitorilor ceea ce până atunci nu existase, curentul electric. Construirea abatorului și a halei din Piața Centrală este tot opera acestui inimos prim gospodar al Olteniței. Singurul lucru imputabil, pe care Alexandru Mărculescu îl amintește în cartea sa este falimentarea Băncii Olteniței, sub conducerea lui. Se vede că a fost omul faptelor edilitar gospodărești, ceea ce se cere unui primar, dar n-a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Simileasca s-a constatat un progres la toate aceste puncte. Ce a determinat acest lucru? Credem noi că și existența Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Până în anul 1990, în cartier exista un nucleu de 6-7 familii adventiste, câțiva membri inimoși și plini de râvnă care promovau principiile adventiste și frecventau serviciile divine de la locașul de cult din strada Mioriței. La un moment dat, un grup condus de Vasile Vili a luat inițiativa de a construi un locaș de cult în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
așa ceva. Ba ne-au pus tot felul de piedici, însă Domnul, prin fratele pastor Danubian Modoran i-a oprit întotdeauna când încercau acest lucru. Îi mulțumesc personal Bunului Tată Ceresc și Conducerii Conferinței Muntenia pentru că l-a repartizat pe acest inimos pastor, credincios și înțelept și care, de multe ori își neglija familia sa pentru a-și sluji membrii și prietenii de adevăr. Vreau să menționez faptul că și dânsul a fost rănit, poate mai tare decât mine, inclusiv de colegii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
I., Moisescu G. Comunicată la Cercul Șt. 1957) În care atrăgeam atenția asupra particularităților morfopatologice ale acestui complex morbid etc. Consider că este cazul să menționez aici și câteva cuvinte despre colaboratoarea mea Moisescu Glafira (Bebe), fiica maestrului Dan Moisescu, inimosul folclorist dobrogean al acelor vremuri, proaspătă tehniciană la disciplina noastră care, fiind de vârstă apropiată cu Milly, sau Împrietenit. Mi-a fost de un ajutor inestimabil În activitatea de laborator, prelucrându-mi preparatele histologice necesare, cu toată opoziția titularei de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei Unirii, 1 Decembrie, următoarele telegrame: D-lui Prim-Ministru IULIU MANIU București Azi, 1 Decembrie, sărbătorind Unirea Ardealului cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cultură. Grădinile de copii ale Societății Ortodoxe Națională a Femeilor Române din întreaga țară de la Dorohoi la Severin în număr de 27, și-au îndeplinit rolul, fiind mai frecventate ca oricând. N-am putea îndestul să aducem expresia recunoștinței noastre, inimoaselor comitete filiale și parohiale, ce cu atâta însuflețire se ocupă de instituțiunile noastre, școli și grădini de copii, care grația muncii corpului didactic au ajuns la marele renume ce l-au căpătat. Țin să omagiez pe toate președintele noastre de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din suflet să vă revăd pe toate cu prilejul viitorului congres al Federației Uniunii Fem. Române cu Asociația noastră. Până atunci, urez sincer viață lungă Ziarului Nostru și succese mari prea distinsului comitet din Constanța în frunte cu vrednica și inimoasa-i prezidentă. Elena C. Meissner Omagiu Ziarului Nostru În numele Uniunii Femeilor Române reprezentată în toate provinciile țării, doresc să salut Ziarul nostru la a zecea sa aniversare, apreciind cu recunoștință activitatea ce a fost desfășurată în acest deceniu, în folosul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femeilor noastre. Sunt feminist pentru că în lunga istorie a omenirii influența femeilor a fost covârșitoare. După cum se vede, în balanța luptelor feminine se adaugă o nouă confirmare a aportului pe care femeia l-a adus și țării și neamului”. O inimoasă cuvântare a rostit la începutul întrunirii d-na Calypso Botez: „Ne preocupă o problemă, care s-a dezbătut mult de la război până acum: starea de fapt și de drept a femeilor române - a spus d-sa. Rolul femeii dincolo de familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
prețuire a Majestății Sale Regelui, cu prilejul decorării d-lui Prim-Ministru - sunt o chezășie că cele cuprinse în Platforma-Program a Blocului Partidelor Democrate vor fi îndeplinite. Vor fi îndeplinite cu atât mai degrabă și mai bine, cu cât mai inimos și mai multe dintre noi vom lua parte la întreaga viață obștească și gospodărească a țării. Iubite surori! Un stat cu adevărat democrat poartă grijă deosebită sănătății tinerei generații, a viitorilor cetățeni și cetățene ale țării. Această grijă o găsim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ne-am dus. La fabrica de baterii Omega, la conservele Grivița, la Falk, Coroana, Olanda, Sidol, Standard Telefoane, Țesătoriile Unite, Tăbăcăria Națională, Talpa, Moravian, Jaguard, Iuta, Lupeni, Dâmbovița, Gralex, Hergo, Cecil, Amero, Albion, Anghelescu etc. Cu Lolita Kibovici și cu inimosul tovarăș Daraban, din zori și până-n noapte am colindat fabricile sectorului Albastru, ducând cuvântul de organizare și hotărârea de luptă pentru o viață mai bună. Mi-amintesc cu câtă bucurie ne primeau truditele muncitoare al căror prânz mizer îl împărțeam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și uite ce cred: spuneam că erau două fete la școala normală din Galați, una, Sâbev, o elevă strălucită la învățătură, dar urâțică, aproape urâtă de tot. A doua era Locvinov Matrona care era orfană de tată. Fusese îndrumată de către inimosul Iancu Antoniu să urmeze școala normală și ea l-a ascultat. Atunci trăia tatăl ei. Fata ajunsese în clasa a patra de normală. Mai avea o soră și un frate și mai mare care bea mult și atunci când se îmbăta
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]