772 matches
-
ridică spre el ochii cenușii și murmură rușinat: — Eu, ta-tă. Iar-tă-mă! Domnul Scarlat tăcu. Tăcu și îl privi de parcă nu l-ar fi văzut. — Tu singur ai făcut aripile de vultur pe pereți cu cărbu nele? Tu singur ai pictat inorogul alb pe geam? Bobo își plecă ochii cu pleoapele pe jumătate căzute, încu viințând mut. — Adică vrei să-mi spui că tot tu ai desenat și portretele care atârnau înainte pe pereți? Și că profesorul de desen care m-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
avertiză domnul Scarlat mus trându-l cu degetul. Nu-i frumos! — Nu te mint, ta-tă! E vvvvi-na mea. M-am gândit cccă dau o di-men-siune mai mmare ca-me-rei da-ccă fac niște aripi de vvvul-tur pe pppe-reți, cu cccăr bunele și ccă inorogul alb va aduce o pa-pată ddde lu-mi-nă. Iartă-mă! Da-cccă vrei, cum pppă răm un ta-pppet și-l ppun eu pe pppe-reți... Șterg inorogul... Domnul Scarlat clătină din cap. — Nu-i nevoie, nu... Nu-i nevoie... E bine așa! 5
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai mmare ca-me-rei da-ccă fac niște aripi de vvvul-tur pe pppe-reți, cu cccăr bunele și ccă inorogul alb va aduce o pa-pată ddde lu-mi-nă. Iartă-mă! Da-cccă vrei, cum pppă răm un ta-pppet și-l ppun eu pe pppe-reți... Șterg inorogul... Domnul Scarlat clătină din cap. — Nu-i nevoie, nu... Nu-i nevoie... E bine așa! 5. Eduard adormise încruntat și încrâncenat, și astfel pătrunse iar în coșmarul care se lipea încă de somnul lui. Escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mare nevoie de tine acum, Edo!“ rosti ea în gând. „Oare mai dorești să mi te arăți vreodată? Oare vei mai pluti prin aer vreodată cu mine și vei mai poposi cu mine pe spinarea unui nor cu trup de inorog? Sau nu-mi vei mai îngădui să plutesc prin aer cu tine?“ Tresări observând din senin o siluetă subțire care trecu pe lângă ea atingându-i părelnic brațul. Mergea cu poalele paltonului lung și negru fluturându-i pe lângă corp și se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an”, vor deveni faimoase) și istorisiri exemplare (acele pilde care în literatura română se vor desprinde din roman și vor evolua independent în mici antologii), și convertirea
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ - POEZIA Testul nr. 88 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Noi știm că unu ori unu fac unu, dar un inorog ori o pară nu știm cât face. Știm că cinci fără patru fac unu, dar un nor fără o corabie nu știm cât face [...] Numai tu și cu mine înmulțiți și împărțiți adunați și scăzuți rămânem aceiași... Pieri din mintea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Colecția INOROG 50 Volum publicat în parteneriat cu SC ERRE ORO CONSULT SRL Rodica DINULESCU este absolventă a Facultății de Filosofie a Universității București (1995), doctor în stiințe militare și informații al Universității Naționale de Apărare "Carol I" (2011). Autor al volumului
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
având un psihism multidimensional, ce nu poate fi privit într-o manieră mecanică. Una din consecințele interesante pe care le identifică Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte mult, ambele ținând de gândire; ceea ce practic le diferențiază este ordinul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie prin spațiul terestru, fie în călătoriile în "lumea de dincolo", de gorgonii, finics, fareol (Fiziolog și Floarea darurilor), de mai cunoscuții zmei, zgripțuroi sau balauri (Jitii) sau de alte figuri imaginare, integrate și de Cantemir în alegoria sa politică - inorogul, aspida, vasiliscul (comentarii recente ample la Bogdan Crețu). În această lume a căutărilor, un astfel de bestiar (Moraru, De nuptiis Mercurii 135-50) nu poate avea decât un puternic rol formativ, fie că supune protagonistul la diverse probe, fie că îi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Auguste, Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Ed. Științifică, 1999. [1843]. Conte, Francis. Gli Slavi. Le civiltà dell'Europa centrale e orientale. Torino: Einaudi, 1991. Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. Crețu, Bogdan. Inorogul la porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ. Iași: Institutul European, 2013. 2 vol. Crețu, Vasile Tudor. Existența ca întemeiere. Timișoara: Facla, 1988. Culianu, Ioan Petru. Religie și putere. București: Nemira, 1996. [1981]. Dagron, Gilbert. Naissance d'une capitale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
obiectul însuși, căci desemnatul semnului copac ar fi copacul particular din realitatea extralingvistică (copacul a fost doborît de furtună). Din faptul că existența relației de desemnare nu implică numaidecît existența unui lucru (a unui referent), ca în cazul construcțiilor imaginației (inorog, de exemplu) rezultă clar că, de fapt, semnul are ca desemnare un concept cu orientarea spre un obiect, desemnatul fiind particularizarea conceptului respectiv, iar nu obiectul însuși. Prin a n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lucruri par a fi delimitabile în același mod în toate spațiile culturale. Pe de altă parte, existența unui raport între semne și realitatea extralingvistică nu trebuie identificată cu însăși existența referentului, deoarece unele semne se pot raporta la referenți precum inorogul sau zmeul, fără ca existența acestora să fie autentică. Problema principală în legătură cu referentul este aceea a posibilității lui de a exista în afara limbii, adică într-o lume exterioară universului semiotic. Potrivit teoriei lingviștilor americani E. Sapir și B. L. Whorf, nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rebours), după amintita biografie incipientă, se consacră un spațiu amplu luptătorului pentru unitate națională, pe fondul infinitei sfâșieri, al nostalgiei Ithacăi, al discordiei ca factor dizolvant în relația dintre frați, pentru a încheia cu fine considerații critice având ca reper Inorogul cantemirian și ciobanul mioritic. Analiza propriu-zisă a operei este rezervată capitolelor Paideuma, Elementele și Duminica Mare, încheierea făcându-se printr-un sumar Final de poetică. Theodor Codreanu aspiră demiurgic să epuizeze subiectul, așa încât pune în relație o sumedenie de informații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
crăpături pacea locului de agrement, femeile fumează, picăturile pe grosul zăpezii sonorul macazului-om, poiana secundară în stejăriș, trei frați stejari dintr-o tulpină, fețele dintre ei mușchi fără nord. Miercuri, 28 decembrie, pe platou, la tampoanele din fundătura liniei, inorogul în sălbăticiunea hăituită om, dus în pădure pe ascuns, gîză de ieri zbor pe albul zăpezii, bură, grămada de traverse, macazul, stejărișul, calea ferată scade în cît este lucrativă, simetrică în cît este agrement, rănile nu sînt mai mici, lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spune că atunci a Început istoria. Cu centaurul Cheiron, dascălul lui Ahile, cu Ducipal care - la propriu - sub Alexandru Macedon a cucerit lumea, pentru ca un altul s’o conducă din senatul roman, după dorința lui Caligula. Și, trecând prin pielea inorogului cere-l „hieroglifia“ pe Cantemir, calul a poposit, Îmbrăcat În argint, pe azurul stemei capitalei Moldovei, pentru a pleca mai departe, cu Hogaș În spinare, În Munții Neamțului... Pisicuța, căci o alta ajunsese de râsul lumii purtând un luptător cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
albastru./ De atâta trăită neviață, / sângele-i la suprafață./ Bărci de hârtie scrisă curg pe el./ Vino și tu dacă ți-e sete / de-atâta dat în carusel, / de-atât izbit cu tâmpla de perete./ A mai venit și un inorog străveziu/ foarte speriat, foarte livid./ Locuia într-un viitor arămiu / cu vedere la vid773. În lumea abisală informația este veșnică. Recunosc că nu știu care este începutul genezei. Acesta este mai dintru început decât însuși Domnul Cerurilor, așa cum ni-l închipuim, dacă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu și pentru femei!”. Revista 22, aprilie, 1998 Pâinea și cuțitul În calitatea mea de „feministă de serviciu” în tot soiul de situații, m-am gândit o vreme ce reacție aș putea avea față de articolul lui Mircea Dinescu: „Vaca și inorogul”. În stilul său savuros, alunecat în „Ciao Darwin”, Dinescu insultă o consilieră prezidențială (Elena Udrea) căreia îi spune „vacă”, o vede din perspectiva „ugerului” și a „copitelor date cu ojă”. După primul moment când am vrut să reacționez, m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de stat”. Pe de altă parte, într-un editorial publicat la revista 22, în luna mai 2005, ați fost de acord cu criticile lui Mircea Dinescu la adresa consilierei prezidențiale Elena Udrea într-un articol pe care îl intitula: „Vaca și inorogul”. Spuneați că a o insulta comparând-o cu o vacă nu reprezintă un caz de discriminare și nici de misoginism. Nu este această remarcă misogină? El nu s-a referit inițial la faptul că este incompetentă pentru că este femeie. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I, Premise. Bestiae Domini, vol. II. Bestiae Diaboli (2013). Mihai Dinu GHEORGHIU este sociolog, profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iași și cercetător asociat la Centre de Sociologie Européenne (Ecole
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
patrioți. Cred și-acum, bineînțeles, că aveau dreptate să nu intervină, fusese o adunare de bețivani patrioți. Nu, deci, Doftana și Teslă Vim, Românie ne sentimentalizau până la lacrimi, ci acele ciudate cântecele ale lor despre gângănii, pajură, absidă, vasilisc și inorog, care nu aveau în ele nimic înălțător, în sine.. Cred acum că emoția aceea, amestec de recunoștință și "justificată mândrie patriotică", s-ar traduce prin următorul raționament: dacă ei, Phoenicșii, au scotocit în cultura propriei țări, întâmplător, dar fatal, și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cedare". Fiindcă, într-un fel, din cauza noastră, tot atât cât și din cauza "lor", ne aflăm azi unde ne aflăm. Ceea ce cred că de fapt, știam și atunci când ascultam muți, premoniția-avertisment la timpul perfect simplu, a Phoenicșilor: Așa muri în somn/ Inorogul domn,/ așa muri în somn/ licornul domn. (Acum când transcriu, am aflat deja că versurile îi aparțineau lui Șerban Foarță, dar asta nu schimbă cu nimic trecutul) Aprilie 2006 Un om ocupat L-am cunoscut pe Oleg Danovski și oricine
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Singuratatea Inorogului - aceasta este sintagma care i se potrivește perfect celui care a fost un mare Prinț al spiritului, Dimitrie Cantemir, și care ne-a fost inspirată de însuși regimul personajului excepțional care domină spiritual lumea acestui roman conceput ca alegorie animalieră
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient pentru a accepta “lațul” întins, firul Ariadnei prin care conduce cititorul în complicata țesătură de intrigi. Atribuindu-și masca imaculatului Inorog, Cantemir vorbește despre sine la persoana a III a, ca despre un altul, fapt ce este de regulă fie semn de mare modestie, fie de orgoliu extrem. Cum autoatribuirea măștii Inorogului exclude modestia, credem mai curând în varianta orgoliului creatorului
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în complicata țesătură de intrigi. Atribuindu-și masca imaculatului Inorog, Cantemir vorbește despre sine la persoana a III a, ca despre un altul, fapt ce este de regulă fie semn de mare modestie, fie de orgoliu extrem. Cum autoatribuirea măștii Inorogului exclude modestia, credem mai curând în varianta orgoliului creatorului, ca pură motivație psihologică, un orgoliu ieșit din frustarea și nemulțumirea celui care se știe superior și nu este valorizat ca atare de către societate. Faptul este explicabil, întrucât pamfletul său politic
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
pe care și-l inventează ca să poată supraviețui. Persoanele reale, deformate de agresivitatea și intransigența autorului, reprezintă idei antinomice: pe de o parte Puritatea, Adevărul, Dreptatea, pe de altă parte Viclenia, Minciuna, Tirania. Aduse pe terenul de luptă al autorului - Inorog, personajele sunt teribil minimalizate, decăzute într-o “cumplită inferioritate”, lipsa de principii și puținătatea minții fiind responsabile de înfrângerea lor în planul ideal. Cantemir și dublul său ideal par a fi văzut “jocul ielelor”, jocul ideilor absolute, care provoacă contemplatorului
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]