1,188 matches
-
străină se efectuează sub forma unui comision global, la care se adaugă o redevență variabilă, bazată pe producția ralizată În unitatea ce a făcut obiectul contractului. Subcontractarea internațională reprezintă un aranjament situat la intrsecția dintre internalizarea completă a aprovizionării cu inputuri, pe de o parte, și Încheierea de contracte comerciale, pe de altă parte. Este situația În care o firmă cere unei firme independente, din puct de vedere juridic, de ea, să realizeze producția sau prelucrarea unei materii prime, componente sau
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pregătire finanțate de CTN, la training-ul așa-numit on-the-job , la locul de muncă, În virtutea căruia deciziile sunt adoptate În tandem de un manager experimentat alături de un altul, cel local, În formare. În concluzie, la nivelul filialelor locale, se concentrează inputurile de capital, tehnologie și competențe manageriale și organizaționale transferate prin pachetul investițional. Toate acestea conduc, de regulă, la un plus de performanță economică a firmei cu capital internațional atât prin comparație cu propria performanță a fostei firme locale pe care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
oferă o mai mare latitudine de acțiune În condițiile de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii . În sprijinul afirmațiilor de mai sus pot servi numeroase exemple. Astfel, la sfârșitul anilor '60 și debutul anilor '70
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
țărilor În acumularea de active productive depinzând tot mai mult de abilitatea firmelor lor de a coordona resurse Într-un spațiu regional și chiar global. La această etapă, rolul ISD pentru economiile receptoare este judecat În funcție nu numai de inputurile de resurse pe care le generează, ci și, mai ales, de modul În care aceste resurse sunt organizate și influențează pozitiv, prin efecte de antrenare, competențele și eficiența firmelor locale. Etapele dezvoltării avantajelor competitive prezentată mai sus constituie, Însă, o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
1). Din punct de vedere calitativ, atât morfologic cât și funcțional, s-au descris peste 20 de tipuri neuronale care exprimă cea mai mare parte a neuromediatorilor prezenți în SNC. SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC și în absența input-urilor cerebrospinale, reglează întreaga activitate motorie a tubului digestiv, coordonează procesele de secreție și absorbție, controlează vasomotricitatea locală și modulează răspunsurile imune și endocrine (2). Această independență care se datorează organizării neuronilor enterici în microcircuite locale complexe, efectorii și senzitive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dispoziția acestora de către cooperativă. Promovarea intereselor membrilor poate îmbrăca multiple forme, în funcție de scopul înființării cooperativei, și anume: facilitarea vânzării produselor membrilor (cooperative sau asociații de marketing); asigurarea mijloacelor de transport necesare; asigurarea unor servicii de depozitare a produselor; aprovizionarea cu input-uri a fermelor sau gospodăriilor membrilor asociați; organizarea de cursuri de formare pentru membri; reprezentarea intereselor membrilor la toate nivelurile canalului de distribuție, etc. Promovarea intereselor membrilor unei cooperative îmbracă, în primul rând, forma unui schimb de servicii între cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aprovizionare și vânzare în comun a condus la ideea că acest tip de cooperativă acționează pe două planuri și anume: cel al producției propriu-zise având rolul important de aprovizionare cu mijloace tehnice, substanțe fertilizante, semințe selecționate, combustibili, nutrețuri și alte input-uri necesare agriculturii; în faza postproductivă unde cooperativa acționează în direcțiile valorificării produselor agricole, standardizării ambalajelor, promovării produselor și prelucrării acestora. Un alt domeniu în care operează cooperativele din sfera serviciilor pentru agricultură îl reprezintă transporturile care au drept scop
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a fermelor. În aceste condiții, în sectoarele agricole din țările occidentale s-au manifestat diferite forme de grupare a micilor fermieri în unități asociative de tip cooperatist sau necooperatist. Acestea s-au constituit, fie în scopul aprovizionării fermelor agricole cu input-uri și furnizării de servicii necesare agriculturii, fie gestionării în comun a terenurilor agricole, fie în scopul realizării unei valorificări mai bune a produselor rezultate (unități de prelucrare a produselor agricole, asociații de comercializare a acestora). Din experiența țărilor cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperația agricolă europeană a atins în timp dimensiuni importante. Conform datelor oferite de către Alianța Cooperatistă Internațională, în anul 1993 cooperativele agricole din țările membre UE, Suedia , Austria și Finlanda numărau 14 milioane de membri. Ele asigurau 55% din necesarul de input-uri pentru fermele agricole și dețineau 60% din totalul pieței produselor agroalimentare. Este dificil de estimat numărul total al cooperativelor agricole din țările europene deoarece nu există date statistice pentru toate țările. Cu toate că mișcările cooperatiste din țările membre UE au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
puterii de negociere cu întreprinderile de prelucrare, cât și faptului că produsele agricole nu mai sunt vândute în formă brută, ci după o prealabilă prelucrare. Agricultorii danezi obțin avantaje de piață importante și prin asocierea în cooperative de aprovizionare cu input-uri. În prezent Danemarca deține, ca și Olanda sau Germania, una dintre cele mai avansate mișcări cooperatiste din Europa și din lume. Cooperația agricolă din această țară este mai puțin implicată în activitatea direct productivă, orientându-se cu precădere spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Altfel spus scopul de bază al înființării unei cooperative este să contribuie la sporirea veniturilor personale ale membrii săi. Obiectivele urmărite de majoritatea cooperativelor agricole americane sunt următoarele: creșterea veniturilor nete și a standardului de viață a membrilor, minimizând costurile input-urilor și maximizând veniturile obținute de către aceștia din vânzarea produselor proprii; de a furniza serviciile necesare, de a le îmbunătăți pe cele existente implicate în vânzarea produselor agricole, de a facilita manevrarea resurselor aprovizionate sau obținerea unor servicii specializate (asigurări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
iar influența indirectă prin contacte ale reprezentanților COPA/COGECA cu guvernele țărilor membre UE. Comitetul General al Cooperației Agricole reprezintă interesele a 16 organizații naționale membre. Numărul cooperativelor afiliate la COGECA este de peste 33000, care asigură 50% din oferta de input-uri agricole și marketingul și prelucrarea a peste 60% din producția agricolă a UE. Sarcinile sale sunt următoarele: punerea la punct a unei politici agricole comune și în particular a unei politici a prețurilor și a pieței; adoptarea unei politici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.147 Pe măsura lichidării obștilor de împroprietărire, agricultorii mici și mijlocii au constituit alte tipuri de asociații rurale care aveau drept scop, fie exploatarea mai rațională a pământului, fie aprovizionarea agriculturii cu input-uri, fie valorificarea producției agricole. Acestea urmăreau intensificarea producției agricole și îmbunătățirea situației materiale a asociaților. Situația asociațiilor cooperatiste agricole din țara noastră la nivelul anului 1942 este prezentată în tabelul 3.6. Din datele tabelului prezentat mai înainte, putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cont propriu în condiții de eficiență; calitatea produselor agricole obținute în aceste ferme este slabă (chiar dacă aceasta este acceptabilă în momentul recoltării, ea scade ulterior datorită depozitării în condiții improprii). decalajul important între prețurile produselor agricole brute (neprelucrate) și prețurile input-urilor agricole; inexistența în localitățile rurale a unor capacități de prelucrare primară a produselor agricole, care să dea posibilitatea micilor producători să obțină venituri suplimentare ce ar putea fi folosite pentru modernizarea producției în propria exploatație; formele de subvenționare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cea mai puternică a efectivelor de păsări s-a produs în marile complexe industriale de stat. Cauzele principale au fost: neadaptarea la cerințele pieței, managementul defectuos, neprivatizarea la timp a acestora, controlul prețurilor de către autoritatea publică, decapitalizarea unităților, creșterea prețurilor input-urilor (care au fost liberalizate), importul de produse avicole la prețuri mai mici decât cele obținute în asemenea complexe. O evoluție ascendentă au cunoscut-o efectivele de cabaline care au ajuns în anul 2001 la 860 mii și familiile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pe piață în condiții de eficiență; calitatea produselor agricole obținute în aceste ferme este slabă (chiar dacă aceasta este acceptabilă în momentul recoltării, ea scade ulterior datorită depozitării în condiții improprii); decalajul mare dintre prețurile produselor agricole brute (neprelucrate) și prețurile input-urilor agricole; inexistența în localitățile rurale a unor capacități de prelucrare primară a produselor agricole, care să dea posibilitatea micilor producători să obțină venituri suplimentare din activitățile de prelucrare; formele de subvenționare a producătorilor agricoli care au fost adoptate nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
referitoare la societățile din județul Iași putem desprinde următoarele tr(s(turi caracteristice: cea mai mare parte dintre acestea sunt unități complexe, de tip industrial, cu activitate integrată pe verticală, înglobând în aceeași unitate de exploatare activitățile de aprovizionare cu input-uri, producție, prelucrare a produselor agricole obținute și comercializare (pe piața internă și externă); au (n exploatare suprafe(e importante de terenuri( (n cele mai multe cazuri de 2-3 mii de hectare), cea mai mare parte a acestora aflate în proprietatea statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
bunuri patrimoniale, nici ma(ini agricole apel(nd la serviciile unor agen(i externi cu toate efectele negative care rezultă din aceasta; fiecare familie asociat( ((i lucreaz( propriile suprafe(e de teren, asociindu-se doar (n vederea aprovizion(rii cu input-urile necesare procesului de producție, efectuării (n comun a lucr(rilor mecanice și mai rar în vederea valorificării producției în comun; -distribuirea veniturilor este diferit( (n func(ie de tipul de cultur( (i nu este condi(ionat( prin restric(ii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ale canalului de distribuție, pentru conlucrarea, pentru coordonarea și controlul service-ului firmelor, ținându-se seama de dependența reciprocă a deciziilor asupra formei activității logistice a distribuției 32. Sistemul logisticii de distribuție este alcătuit din patru părți funcționale 33: 1. Input se referă la introducerea în sistem a obiectivelor procesului de transfer al produselor și constă în: activitățile logisticii în domeniul deciziei proiectării depozitelor, a depozitării, transportului, ambalării și coordonării comenzilor; impulsuri de comandă, respectiv informații asupra atingerii obiectivelor sistemului; informații
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
totalitatea cheltuielilor făcute de instituțiile centrale și locale ale statului pentru prestarea serviciilor administrative, care sunt puse la dispoziția colectivității fără o plată specială. Așadar, pentru determinarea consumului statului, în calculele macroeconomice nu se pornește de la „outputuri” ci de la intrări (inputuri). Se procedează astfel din mai multe considerente. În primul rând, pentru că rezultatele activității sectorului public au un caracter colectiv, în sensul că sunt indivizibile, deci se adresează întregii societăți; ca urmare, bunurile și serviciile guvernamentale nu se realizează prin intermediul pieței
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
multe stadii, în funcție de înzestrarea diferită cu factori la nivel local. Un model recent (Ekholm, Markusen, 2002) al capitalului de cunoaștere (deci un stoc de cunoștințe) aduce împreună cele două abordări, plecând de la premisa mobilității geografice a cunoașterii, ceea ce înseamnă că input-uri comune pot fi introduse în unități productive separate geografic. Desigur, decizia de a investi pe o piață externă este, de cele mai multe ori, rezultatul unei combinații de factori, și nu doar al unei singure motivații în particular. Două alte motivații
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
clienți. Ea este, de asemenea, un rezultat tipic al fuziunilor și achizițiilor dintre corporații cu propriile sisteme de producție și distribuție, bine formate în timp. - Filiala semiverticală (intrări productive mici, ieșiri productive mici). În această categorie intră filiale care folosesc input-uri atât din cadrul sistemului, cât și de la parteneri externi, dar distribuie majoritatea produselor în afara corporației. O observație importantă: asimetria fluxurilor productive față de cele tehnologice se explică aici prin gradul ridicat de standardizare a produselor în cadrul corporației transnaționale; astfel, corporația nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
parteneri externi, dar distribuie majoritatea produselor în afara corporației. O observație importantă: asimetria fluxurilor productive față de cele tehnologice se explică aici prin gradul ridicat de standardizare a produselor în cadrul corporației transnaționale; astfel, corporația nu poate asigura această standardizare dacă sunt folosite input-uri externe sistemului și diferite între ele (în funcție de piețele locale). - Filiala verticală (intrări productive mari, ieșiri productive mici). Este vorba de filiale care asamblează componente productive primite din sistemul corporației, într-un produs finit pe care îl distribuie în afara sistemului
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
eficientă a diviziunii producției transnaționale (Cantwell, 2000); - reducerea costurilor de producție prin economiile de scară (Vernon, 1971). Implicațiile avantajelor de locație asupra performanței corporațiilor includ: • creșterea profiturilor prin efectele stimulentelor financiare și fiscale; • diminuarea costurilor de producție prin diminuarea prețurilor input-urilor: forță de muncă, tarife, transport (Dunning, 1973; Hennart, 2000); • scăderea profiturilor din cauza unor dezavantaje de locație (Hymer, 1960); • micșorarea riscurilor și minimalizarea costului capitalului prin diversificarea internațională (Rugman, 1979); • sinergii cu firmele locale (Dunning, 1993); • reducerea (creșterea) costurilor de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care le utilizează; comunicarea cu participanții. Iată câteva exemple de metode centrate pe profesor. a) Prelegerea, prezentarea: în ciuda multor critici de-a lungul anilor, lecturarea în fața unei audiențe (însoțită sau nu de discuții), alocuțiunea sau speech-ul, discursul, instructajul sau inputul sunt încă foarte mult folosite, dominând probabil adesea ca pondere de utilizare în comparație cu orice altă metodă pentru încurajarea învățării printre adulți, mai ales atunci când avem de parcurs o cantitate de informații într-un timp scurt. Aceasta poate lua multe forme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]