1,416 matches
-
întotdeauna înlocuirea unei conduceri cu o alta. Cine gândește în spiritul teoriei catastrofelor poate greși profund. Măsurile manageriale se iau în timp, numai după o analiză și fundamentare bine gândită. Am încercat să schițăm câteva aspecte pe care le îmbracă inserarea psihologilor în contextul organizațional prezent din țara noastră. De fapt, autorul acestui material s-a confruntat în timp cu întreaga experiență pozitivă sau negativă pe care a relatat-o. Nu i-au fost străine nici succesele și nici eșecurile. Activitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
orice ființă trebuie să se integreze. Să trăiești înseamnă să îți asumi un rol sub privirea Stăpânului Suprem. Gândit ca inițiator al spectacolului, Dumnezeu se erijează și în supraveghetor intransigent, condiție indispensabilă pentru a verifica derularea perfectă a reprezentației și inserarea exactă a fiecăruia în rolul care îi este conferit. Lumea este o scenă supravegheată. Supraveghere divină, supraveghere generalizată. În această organizare care a dominat universul occidental, trebuie să distingem natura diferită a supraveghetorului, care e sacru, și a celor supravegheați
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
că atributul ValoareFacturata este obținut prin înmulțirea atributelor CantitateFacturata și PretFacturare. Această situație poate să genereze multe situații neplăcute: - Risipă de spațiu - cu aceleași efecte care s-au amintit anterior. - Risipă de timp și/sau erori în date atât la inserare, cât și la modificare. Mai mult, dacă se modifică valorile atributelor din care se obține atributul derivat, trebuie modificată și valoarea acestuia. Având în vedere toate tipurile de anomalii de actualizare și cele de stocare a datelor, este clar că
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Tools. În mod implicit, această bară conține cinci meniuri de comenzi: File - are comenzi pentru deschiderea, închiderea, salvarea, tipărirea, sau crearea unei baze de date etc. Home cuprinde comenzile de bază Clipboard, comenzile de formatare caractere, alegere stiluri, comenzi de inserare, comenzi de căutare, sortare, filtrare date. Create include comenzi care permit crearea tuturor obiectelor Access: tabele, formulare, rapoarte, interogări, macro-uri și module. External Data conține comenzi care au ca efect importul/exportul datelor din alte fișiere de tip Excel
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
într-un site Share Point. Observație: Dacă se deschide un obiect Access, de exemplu un tabel, în modul de proiectare (Design View) bara cu meniul principal se extinde prin meniul Design cu comenzi specifice: de vizualizare, definirea unei chei primare, inserarea de noi înregistrări, ștergere de înregistrări, vizualizarea proprietăților tabelului și afișarea indexurilor tabelului, crearea/redenumirea sau ștergerea de date macro, afișarea relațiilor între tabele și a dependențelor între obiecte (figura 4.2). În cele ce urmează se prezintă o sinteză
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
în partea stângă sunt afișate unele informații despre obiectul selectat în zona de lucru așa cum rezultă din figura 4.8. Fiecare opțiune din cadrul interfeței Access are un meniu de context de unde utilizatorul poate să efectueze o personalizare a operațiilor prin inserare de noi comenzi utilizând opțiunea Customize the Quick Access Toolbar. În cadrul ferestrei Customize the Quick Access Toolbar, se va alege comanda de adăugat din caseta Choose commands from, de exemplu, Export to Excel spreadsheet, iar cu ajutorul butonului Add se transferă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
descrierea acestora și zona inferioară, în care sunt precizate proprietățile aferente respectivelor atribute. Figura 4.17 ilustrează cele trei secțiuni (grupate în două zone) de descriere structurală a tabelului Angajat. În fereastra de declarare a structurii tabelului, dacă se dorește inserarea unui rând nou se execută clic dreapta pe selectorul de rând aflat sub locul unde se dorește inserarea rândului și apoi se poate alege opțiunea Insert Rows, iar dacă se dorește ștergerea unui rând pe care s-a declarat un
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
trei secțiuni (grupate în două zone) de descriere structurală a tabelului Angajat. În fereastra de declarare a structurii tabelului, dacă se dorește inserarea unui rând nou se execută clic dreapta pe selectorul de rând aflat sub locul unde se dorește inserarea rândului și apoi se poate alege opțiunea Insert Rows, iar dacă se dorește ștergerea unui rând pe care s-a declarat un atribut se selectează rândul și se alege din meniul contextual opțiunea Delete Rows. După ce structura tabelului a fost
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
proiectare presupune parcurgerea următorilor pași: 1) se alege tab-ul principal Create, iar din grupul Queries se activează butonul Query Design; 2) se alege sursa de date în fereastra Show Table selectând tabelul sau tabelele sursă participante la interogare, activând pentru inserare butonul Add; 3) se închide fereastra Show Table prin Close. Fereastra Select Query conține două zone distincte, ilustrate în figura 4.56: zona superioară în care se vizualizează sursele de date precum și relațiile dintre acestea; zona inferioară (grila Query Design
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
se operează formulele prin care se calculează prelungirea valabilității ofertei și se restricționează data de la care este valabilă oferta pentru anul 2014 (figura 4.99); b) Se activează din grupul Query Type comanda Update. Rezultatul acestei acțiuni se soldează cu inserarea în grila de interogare a unei noi linii intitulate Update To. La nivelul acestei linii nou inserate se construiește criteriul de modificare corespunzător atributului a cărei actualizare se dorește (figura 4.100). c) Se lansează în execuție interogarea prin butonul
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
se regăsească în conținutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât și organele de control; ~ să asigure listele operațiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum și orice eliminări sau adăugări ulterioare; ~ să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obținute anterior; ~ să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile Legii nr. 82/1991, legea contabilității, republicată; ~ să precizeze
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
Legii nr. 82/1991, legea contabilității, republicată; ~ să precizeze procedurile și suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor introduse, a situațiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate; ~ să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă; ~ să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile: data efectuării înregistrării contabile a operațiunii, jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile, precum și numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
motorie. Trecerea de la mobilizările pasive la acțiunile pasivo-active trebuie să se constituie într-un sistem metodic de lucru, pe care atât pacientul, cât și KT trebuie să-l conștientizeze, pe tot parcursul procesului de recuperare. Concluzia acestei prezentări este că inserarea contracțiilor musculare izometrice în programul terapeutic recomandat de kinetoterapia pasivă nu reprezintă o abatere capitală de la preceptele acestei metode, ci o actualizare a unui adevăr dogmatic, ce proclamă că nimic nu este absolut, atunci când în discuție este sănătatea. De asemenea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cyborg este condiția secolului XXI, și nu o opțiune de identitate legată de stilul de viață”. (Lovink, 2004Ă Acest capitol va analiza în continuare accepțiile cibernetizării sau ale postumanizării electronice 3 ca prezențe materiale în spațiul virtual. Procesele de protezare (inserarea de proteze corporale sau interfațarea cu tehnologiile computeruluiă sunt urmărite cu precădere în cele ce urmează, deși fragilitatea delimitării acestor procese este asumată întrucât acestea sunt aflate cel mai adesea într-un stadiu de superpoziționare. 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman funcționează în termeni de fiabilitate și de adaptabilitate, termeni specifici unui discurs cyborgic. Spre exemplu, un sistem de navigare digitală pentru orbi înseamnă obținerea unei priviri protezice, care nu mai este centrată în creier, ci este dispersată în spațiu. Inserarea unei proteze în corpul uman destructurează „esența” umanului biologic și produce fragmentarea tehnologică a corpului. Într-o primă fază, părțile sau organele trupului sunt transformate în obiecte tehnice, la limită, trupul însuși devenind o ajustare a mașinii. Proteza este resimțită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intruziunea unei proteze în corp are capacitatea de a modifica conștiința umană, în sensul în care a avea o proteză înseamnă a experimenta o dublă conștiință, și anume a fi conștient de experiența de dinaintea protezării corpului și de experiența ulterioară inserării protezei. Fără a mai vorbi de percepția socială asupra corpului protezat sau de imaginarul anormalității sau al monstruozității care însoțește această situație. A avea o „conștiință protezică” (Wilson, 1995Ă echivalează, în parte, cu reflectarea asupra înlocuirii parțiale a organicului cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai mult de ideologia procyborgică a acestuia. Ideologic, premisa de la care pleacă manifestul evoluției postumane al lui Stelarc (1995Ă este faptul că trupul uman este „demodat” (obsoleteă, adică insuficient, fragil, limitat fizic și psihologic, claustrat, ajungând să tragă concluzia necesității inserării tehnologiei în corp. În primul rând, „demodarea” corpului biologic este surprinsă ca provenind din forma și funcțiile acestuia, incapabile să țină pasul cu informatizarea actuală: În era supraîncărcării informaționale, ceea ce este semnificativ nu mai este libertatea ideilor, ci mai degrabă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman obiectivizat care obține, în mod contradictoriu, transcendența, desprinderea de constrângerile gravitației 12: ca obiect, corpul poate fi amplificat și accelerat, extins și poate evada din forța de gravitație planetară. Un alt front pe care operează artistul este cel al inserării tehnologiei în corp. În acest caz, tehnologia nu este doar atașată trupului, ci este implantată în interiorul acestuia, ca o componentă firească internă a cybersistemului, desființând barierele pielii, distincția dintre interior și exterior și închiderea identitară (Stelarc, 1999Ă. Invadarea tehnologiei înăuntrul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unghiuri de vedere o constituie obiectivarea corpului. Trupul, încarnat și visceral, își pierde identitatea și subiectivitatea, devenind un simplu automat desprins de condiția sa biologică, adaptat noului context mașinic postevolutiv sau postbiologic. Corporalitatea umană se reduce la protezare - ca atașare, inserare sau conectare. Postumanul lui Stelarc se opune concepției metafizice a umanului drept centru al tuturor lucrurilor existente, fără a mai lăsa acesteia drept de apel, spulberând posibilitatea manifestării autonomiei, a intenției și a subiectivității umane. Corpul este controlat pe deplin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în „regimul nocturn” al Evului Mediu însemna o fuzionare dintre imaginația patologică, superstiție și fapt înseamnă astăzi împingerea limitelor dinspre ficțiune și science-fiction în realitate. Nu doar natura poate fi astăzi „asistată” și manipulată de computer, ci și corpul sau inserarea corpului în lume. Ceea ce la Heidegger însemna „aruncarea” ființei în lume devine astăzi nu atât o dovadă a destinului, ci una a prelucrării tehnologice a trupului. Un corp individual devine parte integrantă a unui imens „hipercorp” (vezi Lévy, 1995, pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu alteritatea umană, cu alte specii sau cu artefactele mașinice și relaționează viul artificialului sau non-viului. Postumanului i se recunoaște caracterul metisat (carbon-silicon, organ-hardware, minte-software, biologic-culturală, astfel că interfațării sau inserării unei proteze cibernetice i se atribuie rolul de a produce o augmentare tehnologică a corpului, în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau dezumanizarea. În condiția postumană, corpul nu este „lăsat în urmă”, cum sună unele declarații cyberpunk, dimpotrivă, cunoaște o reîntrupare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmărim de data aceasta cea de-a treia ipostază a imaginarului tehnocultural actual, și anume ființa transgenică. Pentru această ilustrare, apelăm la artistul Eduardo Kac, în special la lucrările de artă transgenică ale acestuia. În primul rând, artistul încearcă o inserare a biotehnologiilor în artă, pentru ca, în al doilea rând, să ajungă la o regândire a artei cu ajutorul conceptelor ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
instituie integritatea noului organism tehnologic, însă logica umană păstrează sentimentul anxietății în legătură cu destructurarea corpului și cu destabilizarea identității. E vorba de raportarea tensionantă, conflictuală la prezența ubicuă sau la intruziunea tehnologiilor acutale. Spre exemplu, am văzut în ce măsură impactul subiectiv al inserării tehnologiei în corpul biologic poate consta nu numai în teama față de fragmentarea mașinală a organismului, ci și față de dislocarea tehnologică a eului 25. O concluzie a acestui studiu este faptul că identitatea virtuală a (postăumanului nu poate exista fără corporalitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și ostil intervenției femeii, ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vârsta copilăriei. Analizând specificul educației adulților, Guy Avanzini (1996), profesor de științele educației la Universitatea Lyon II, insistă asupra nevoii adultului de „perfecțiune”, de „creștere” și de „independență”. Individul în proces de „adultizare” (termenul îi aparține) caută autonomie, statut profesional, inserare într-o rețea relațională caracterizată prin afecțiune, stabilitate socială. Adultizarea implică o unificare a personalității prin integrarea factorilor aparent disjuncți - afectivi, intelectuali, sociali -, operație ce are drept consecință armonizarea vieții private și a vieții publice, articularea dintre seriozitatea profesională și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]