613 matches
-
de aer de aproximativ 500 ml, urmată de eliminarea aceluiași volum în expir. Acesta poartă numele de aer curent sau volum respirator curent. Volumul curent (VC) - este fracția de aer ventilată în condiții de repaus, cu participarea exclusivă a mușchilor inspiratori. Deplasarea acestui volum de aer presupune trecerea sistemului toracopulmonar din poziția expiratorie de repaus în poziția inspiratorie de repaus, cu revenire la poziția inițială. De precizat că din volumul aerului curent numai 2/3 (aprox. 350ml) ajung în teritoriul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ajung în teritoriul de schimb alveolar, restul de 1/3 (150ml) rămâne la nivelul spațiului mort anatomic din căile respiratorii. Printr-un inspir profund mai poate fi introdusă în plămâni o cantitate suplimentară de aer, numită aer complementar sau volum inspirator de rezervă. Volumul inspirator de rezervă (VIR) - este volumul de aer pătruns în plămâni în timpul efortului inspirator maxim. Valoarea sa normală variază în limitele a 1500-2000 ml aer. Împreună cu volumul curent formează capacitatea inspiratorie (CI). Aceasta reprezintă volumul de aer
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
schimb alveolar, restul de 1/3 (150ml) rămâne la nivelul spațiului mort anatomic din căile respiratorii. Printr-un inspir profund mai poate fi introdusă în plămâni o cantitate suplimentară de aer, numită aer complementar sau volum inspirator de rezervă. Volumul inspirator de rezervă (VIR) - este volumul de aer pătruns în plămâni în timpul efortului inspirator maxim. Valoarea sa normală variază în limitele a 1500-2000 ml aer. Împreună cu volumul curent formează capacitatea inspiratorie (CI). Aceasta reprezintă volumul de aer ce poate fi introdus
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
din căile respiratorii. Printr-un inspir profund mai poate fi introdusă în plămâni o cantitate suplimentară de aer, numită aer complementar sau volum inspirator de rezervă. Volumul inspirator de rezervă (VIR) - este volumul de aer pătruns în plămâni în timpul efortului inspirator maxim. Valoarea sa normală variază în limitele a 1500-2000 ml aer. Împreună cu volumul curent formează capacitatea inspiratorie (CI). Aceasta reprezintă volumul de aer ce poate fi introdus în plămâni în timpul inspirului normal maxim după un expir în repaus. Printr-un
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
stimuli care influențează centrii nervoși care determină o creștere sau o scădere a ritmului respirator. Aceasta se realizează pe cale nervoasă, reflexă și umorală. Reglarea nervoasă - în bulb, și anume în substanța reticulată din planșeul ventricolului 4, se găsește un centru inspirator și un centru expirator. Aceștia sunt legați prin numeroase fibre nervoase de diferitele părți componente ale aparatului respirator, de mușchii respiratori și de diferite zone senzitive (mucoase, piele). Cei doi centri respiratori se găsesc într-un tonus alternativ, centrul inspirator
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
inspirator și un centru expirator. Aceștia sunt legați prin numeroase fibre nervoase de diferitele părți componente ale aparatului respirator, de mușchii respiratori și de diferite zone senzitive (mucoase, piele). Cei doi centri respiratori se găsesc într-un tonus alternativ, centrul inspirator fiind dominant asupra centrului expirator (are un tonus mai ridicat). Totuși, echilibrul dintre inspirație și expirație se datorează inhibiției intermitente a centrului inspirator produsă prin: a. centrul inspirator, care concomitent cu impulsurile trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de diferite zone senzitive (mucoase, piele). Cei doi centri respiratori se găsesc într-un tonus alternativ, centrul inspirator fiind dominant asupra centrului expirator (are un tonus mai ridicat). Totuși, echilibrul dintre inspirație și expirație se datorează inhibiției intermitente a centrului inspirator produsă prin: a. centrul inspirator, care concomitent cu impulsurile trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
piele). Cei doi centri respiratori se găsesc într-un tonus alternativ, centrul inspirator fiind dominant asupra centrului expirator (are un tonus mai ridicat). Totuși, echilibrul dintre inspirație și expirație se datorează inhibiției intermitente a centrului inspirator produsă prin: a. centrul inspirator, care concomitent cu impulsurile trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
un tonus alternativ, centrul inspirator fiind dominant asupra centrului expirator (are un tonus mai ridicat). Totuși, echilibrul dintre inspirație și expirație se datorează inhibiției intermitente a centrului inspirator produsă prin: a. centrul inspirator, care concomitent cu impulsurile trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
echilibrul dintre inspirație și expirație se datorează inhibiției intermitente a centrului inspirator produsă prin: a. centrul inspirator, care concomitent cu impulsurile trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își reia activitatea. b. nervul vag, prin destinderea alveolelor în inspirație este din ce în ce mai mult excitat. Excitațiile sunt
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își reia activitatea. b. nervul vag, prin destinderea alveolelor în inspirație este din ce în ce mai mult excitat. Excitațiile sunt trimise în bulb unde produc inhibiția centrului inspirator, iar centrul expirator își mărește tonusul. Are loc expirația în care alveolele se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își reia activitatea. b. nervul vag, prin destinderea alveolelor în inspirație este din ce în ce mai mult excitat. Excitațiile sunt trimise în bulb unde produc inhibiția centrului inspirator, iar centrul expirator își mărește tonusul. Are loc expirația în care alveolele se turtesc și se declanșează impulsuri ce merg și inhibă centrul expirator, apoi fenomenul începe din nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și se declanșează impulsuri ce merg și inhibă centrul expirator, apoi fenomenul începe din nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex descris în 1926 de D.Danielopolu). Alte zone reflexogene mai sunt: mucoasa faringelui, mucoasa nazală, mucoasa traheală, diferite suprafețe cutanate. Reglarea umorală - CO2 din sânge denumit și “hormonul centrului respirator”, întreține excitația directă a centrului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sunt: mucoasa faringelui, mucoasa nazală, mucoasa traheală, diferite suprafețe cutanate. Reglarea umorală - CO2 din sânge denumit și “hormonul centrului respirator”, întreține excitația directă a centrului respirator. Creșterea concentrației de CO2 din sânge mărește frecvența respiratorie prin excitarea directă a centrului inspirator. În efortul fizic, CO2 eliberat în cantitate mare la nivelul mușchilor se acumulează în sânge și acționează asupra centrului respirator accelerând frecvența respiratorie și mărind amplitudinea respirațiilor. Astfel crește debitul respirator și se satisface nevoia de O2. Scăderea concentrației de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
din punct de vedere al schimburilor gazoase, cât și al utilizării O2 la nivel tisular. Debitul respirator adecvat efectuării unui anumit efort crește mai ales pe seama VC, care poate atinge 40-60% din CV, ca urmare a solicitării intense a mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali) și a creșterii complianței toracelui și plămânilor. La îmbunătățirea mecanicii respiratorii se adaugă creșterea saturației în 02 a sângelui arterial, pe de o parte, și a rezistenței la apnee și hipoxie, pe de altă parte. Datorită acestor mecanisme
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea amplitudinii mișcărilor respiratorii crește volumul inspirator de rezervă, precum și volumul expirator de rezervă, lucru care determină o mai bună ventilație pulmonară. Debitul respirator - reprezentat prin cantitatea de aer care trece prin plămâni timp de un minut, crește proporțional cu durata și intensitatea efortului. În repaus este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
1500 ml, în total 2500 ml. Raportul sau coeficientul de împrospătare în acest caz este de 350/2500 =1/7. Dacă se face o inspirație profundă după una obișnuită se introduc în alveole cca. 350ml aer curent + 1500 ml volum inspirator de rezervă din care rezultă 1850ml. Acest volum de aer se întâlnește cu VER - 1500 ml și cu aerul rezidual - 1000ml care reprezintă 2500ml. În acest caz raportul va fi de 1850/2500. În urma efortului fizic se asigură o împrospătare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului. Când ia punct fix pe humerus intervine în mișcarea de cățărare. Este și mușchi inspirator auxiliar. Pectoralul mic Are originea pe fețele antero-laterale ale coastelor 3-5 lateral de cartilajele costale, iar inserția pe procesul coracoid. Este acoperit de mușchiul pectoral mare (între ei se găsește nervul pectoral lateral și ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă ridică prima coastă, fiind deci mușchi inspirator. Dințatul anterior Are originea pe fețele laterale și marginile superioare ale primelor 10 coaste și se inseră pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
stern cu membrana intercostală externă. Ultimii mușchi intercostali sunt în relație cu primele fascicule ale oblicului extern. Sunt acoperiți de fascia exotoracică. Între ei și mușchii intercostali interni se găsește pediculul vasculo-nervos intercostal. Intercostalii externi ridică coastele, fiind deci mușchi inspiratori. Intercostalii interni Formează stratul mijlociu. Au originea și inserția inversă cu precedenții și deci și acțiunea este inversă, fiind expiratori prin coborârea coastelor. Ocupă spațiul intercostal de la unghiul coastei până la stern. Posterior de unghiul coastei se găsește membrana intercostală internă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
nu mai era în postura de improbabil mediator în cadrul conflictului sino-sovietic, deoarece Gorbaciov făcuse eforturi majore și reușite până la un anumit punct de a surmonta tensiunile dintre Moscova și Beijing. În plus, privatizarea unor largi sectoare ale economiei chineze Mao, inspiratorul lui Ceaușescu din multe puncte de vedere, murise în 1976 nu a trezit deloc receptivitatea părții române. Relațiile româno-chineze depășiseră de mult etapa de vârf de la jumătatea anilor '60 (Sturdza: 9 November 1988a, 9-12). În ceea ce privește Coreea de Nord, relațiile RSR cu acest
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de către "Naționaliști" drept "minorități ostile". În monumentala sa operă, Armein Heinen respinge părerile autorului acestei cărți conform cărora Legiunea ar fi putut avea o oarecare inspirație populistă comună tuturor mișcărilor fasciste. Heinen era convins că Iorga și Cuza au fost inspiratorii direcți ai Legiunii. Cu tot respectul cuvenit, populismul considera națiunea ca alcătuind un tot. El accepta chiar și clasele sociale superioare, cu condiția ca acestea să vadă lumina. Populismul respingea industrializarea și să instaureze noua ordine socială dreaptă pentru țărănime
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
excluderea raselor inferioare. B) Revoluția națională din Italia, - ale cărei origini trebuiesc căutate de-a lungul literaturii italiene, în istoria Risorgimentului italian din secolul al XIX-lea, în gândirea lui Oriani, Gioberti, Mazini, mai departe încă și pînă la Dante, inspiratorul și creatorul redeșteptării tradiției milenare a Italiei, - a determinat, dela 1922 și pînă astăzi, realizarea unui Stat național, întemeiat pe realități organice, profunde în care elementele rasiale, intervin doar în mod accidental și ideologic, în măsura just necesară pentru păstrarea
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge şi evrei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143624_a_144953]