156,939 matches
-
fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, 1999, p. 30. 26 Ibidem, răspunsul 61, pp. 312-313. 27 Idem, Capete despre dragoste, suta
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
spiritual, înainte de a se cunoaște trupește, prin rugăciune și prin har. Trupul nu 29 Tertulian, Despre suflet, XXVII, 4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 297. 30 Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea II, Cap. X, 95.3., traducere, note și indici de Pr. Prof. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 4, Edit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 297. 30 Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea II, Cap. X, 95.3., traducere, note și indici de Pr. Prof. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 4, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1982, p. 284. 31 Idem, Stromatele, stromata a II-a, cap. XX, 118.7., 119.1.-119.2., în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 5, Edit. Institutului Biblic și de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vol. 4, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1982, p. 284. 31 Idem, Stromatele, stromata a II-a, cap. XX, 118.7., 119.1.-119.2., în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 5, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 171. 32 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 5 trebuie lăsat să tiranizeze sufletul, ci trebuie supus acestuia 33. Așadar, recomandarea făcută soților creștini de către literatura duhovnicească ortodoxă este aceea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
adaptare de Constantin Jinga, Edit. Amarcord, Timișoara, 1995, pp.105-106. 34 Jean-Claude Larchet, op. cit., p 482. 35 Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, III, trad., note și indici de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 2, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 494. 36 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 114. 37 Prof V.V. Zenkovski, Convorbiri cu tinerii despre sexualitate, trad. Pr. Stelian Iliescu, Pr. Paraschiv Anghelescu, Pr. Dimitrie Balaur, cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Humanitas, București, 2002, p. 370. 82 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, în Filocalia..., vol. II, p. 92. 83 Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. XXVII, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. X, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 151. 84 Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. XXIX, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, p.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 150. 99 Sfântul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei, Tâlcuire Ia Evanghelia cea de la Luca, Transcris din chirilică, cules, corectat, stilizat și adaptat la limbajul nostru literar, de diaconul Gheorghe Băbuț, în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1986, p. 579. 108 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p. 244. 109 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 145. 110 Sf. Ioan Scărarul, Scara..., p. 223. 111 Ibidem, p. 224. 112 Ibidem, p. 222
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
op. cit., p. 139. 145 Olivier Clément, op. cit, p. 72. 146 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, București, 1989, p. 263. 149 Ibidem, p. 259. 150 Sf. Grigorie de Nyssa, Viața lui Moise..., p. 52. 17 Când ne referim la felurile acestei patimi, putem spune că există o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
151 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 60. 152 Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 489. 153 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 53, în Filocalia..., vol. II, p. 96. 154 Evagrie Ponticul, Tratatul practic, traducere Cristian Bădiliță, Edit. Polirom
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
164 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., p. 270. 165 Sf. Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XIV, 3-5, traducere, note si indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 1, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 119. 166 Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 101. 167 Sf. Clement Romanul, op. cit., p. 119. 168 Sf. Vasile cel Mare, Despre a nu ne lipsi de cele lumești, omilia
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sf. Clement Romanul, op. cit., p. 119. 168 Sf. Vasile cel Mare, Despre a nu ne lipsi de cele lumești, omilia XXI, traducere Pr. Prof. Dumitru Fecioru, în volumul Scrieri. Partea întâi, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 553. 169 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p.144. 170 Ibidem, p. 77. 20 Ioan Gură de Aur arată cum această patimă rătăcește mintea omului, îi întunecă, îi tulbură, îi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 174 Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, V, XII, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, Prefață, studiu introductiv și note de profesor - Nicolae Chițescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 57, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1990, p. p. 386. 175 Ibidem. 176 Olivier Clément, op. cit., p. 70. 177 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 21 animalice. Sfântul Ioan Gură de Aur, tot așa, învață că prin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Francisco Ynduráin, Rafael Lapesa, Antonio Badía și Martín de Riquer. Doctoratul în filologie romanica l-a obținut în 1970 cu teza Silva de Poesía del doctor Eugenio de Salazar, condusă de renumitul José María Castro y Calvo. A predat la Institutul Menéndez Pelayo și la Universitatea din Barcelona. A fost, de asemenea, profesor la Ohio State University (1971) și la C.E.L.L. (Centro de Estudios Lingüísticos y Literarios) de la El Colegio de México (1986-1987). Timp de 25 de ani a predat la
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
gramatică spaniolă, dicționare de sinonime și antonime, relația dintre filologie și informatică: astfel a publicat edițiile electronice pe CD-ROM: Diccionario de sinónimos y antónimos și Diccionario General de la Lengua Espańola, iar în 1992, ca director științific al proiectului realizat de Institutul Cervantes din Madrid, a pus la punct, împreună cu J. Olmedo, A. Vera și P. Tena, programul informatic Scriptorium pentru aplicațiile limbajului administrativ. A fost de asemenea director de cooperare internațională și director academic al Institutului Cervantes. A publicat zeci de
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
științific al proiectului realizat de Institutul Cervantes din Madrid, a pus la punct, împreună cu J. Olmedo, A. Vera și P. Tena, programul informatic Scriptorium pentru aplicațiile limbajului administrativ. A fost de asemenea director de cooperare internațională și director academic al Institutului Cervantes. A publicat zeci de articole pe teme lingvistice, de istorie literară, de educație și de folosire a limbii la diverse niveluri, dovedind un interes deosebit pentru îmbinarea formelor tradiționale și moderne de studiu a limbii spaniole și pentru promovarea
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
Filología (Universitatea Autonomă din Barcelona). Este distins cu Premiul "Alfonso X El Sabio". Președintele Comisiei Executive al celui de-al IV-lea Centenar Don Quijote, academician profesor universitar José Manuel Blecua se va afla luni, 9 mai, în România, la invitația Institutului Cervantes și a Ambasadei Spaniei din București. El va fi prezent la ora 12:00, la Facultatea de Litere a Universității din Capitală, iar la ora 18:00, la Clubul Prometheus, va susține conferință "Chei de lectură pentru Don Quijote" urmată
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
senator în 2003), fost și el membru al Consiliului Județean PCR Bihor. Cariera universitară îl leagă pe Maghiar de Zamfir Dumitrescu, actualul președinte al UAP și deputat, fost membru în Comitetul Executiv al UASR și secretar al Comitetului UTC din Institutul de Arte Plastice. Despre azi uitatul poet Nicolae Dan Fruntelată să spunem doar că, fost membru supleant al CC al PCR, a aterizat direct în guvernul postcomunist, la Ministerul Informațiilor, și a devenit apoi consilier de presă al lui Văcăroiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
pe care comunismul nu le-a permis s-o onoreze cum se cuvine, dar care acum are parte de toate onorurile traziției. l Ca de obicei, excelent numărul din primăvara 2005 al revistei LETTRE INTERNATIONALE editată, în versiunea românească, de Institutul Cultural Român. Aproape totul, și de fiecare dată, este de citit în Lettre. Cronicarul recomandă totuși din numărul recent scrisoarea lui Sergio Benvenuto despre Derrida și felul cum filosofi ca el au încercat să rezolve cvadratura cercului în gîndirea secolului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
Geo Vasile Incă tânărul Nicolae Bârna este un critic care se pregătește să treacă de pe strapontina prestațiilor silențios-meritorii în loja interpreților de elită ai fenomenului literar. Cea mai recentă carte, Prozastice (Ed. Institutului Cultural Român, 2004) îl recomandă pentru această omologare, probă stând rafinatele eseuri despre proza de azi, de la Ștefan Bănulescu, la Mircea Cărtărescu și Al. Vakulovski. Obiectul comentariului nostru este însă Avangardismul românesc, cuprinzând un studiu, o antologie de texte literare
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
cărțile frumoase pe care nimeni nu le citește. Nici chiar ei, scriitorii. Societatea se mișcă și, dacă vor să rămână o forță, scriitorii au nevoie de unelte bune și ascuțite ca să intre în carnea actualității. Vorbeați la lansarea găzduită de Institutul Cultural Român de un cititor tânăr "adânc", aici, în România, spre deosebire de America, unde tinerii sunt inteligenți, fără îndoială, dar nu la fel de "citiți"... E cititorul român mai aproape de sufletul dumneavoastră decât cel de aiurea? Îi adresați lui anumite mesaje identitare, cumva
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
îi este locul, și nu acolo unde vor să ne mențină cozile de topor ale bolșevișmului. M-am gândit la toate aceste lucruri în Elveția, ca participant, la sfârșitul lunii aprilie, la conferința " Unde se află Europa Centrală", organizată de Institutul Federal de Tehnologie din Zurich și de Pro Helvetia. A fost o întâlnire științifică, între istorici, jurnaliști, universitari și activiști civici, dar nu am putut să nu remarc realul interes al organizatorilor pentru componenta politică a conceptului. Elveția nu face
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
care o ilustrează, prin sintagma în aprofunzime; ele provin nu numai din pagini personale sau mesaje de pe forumuri (�dacă analizăm lucrurile și ne gîndim în aprofunzime� - ziarul de iasi.ro � forum), ci chiar din texte informative de tip oficial: Un Institut pentru Studii Avansate (ASI) este o activitate de învățământ de înalt nivel, unde un subiect bine definit este prezentat sistematic, este tratat în aprofunzime de lectori de nivel internațional� (info.uoradea.ro). O altă confuzie conduce la suprapunerea dintre adjectivele
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]