2,149 matches
-
familială în Româniatc "10.6. Posibile evoluții în asistenȚĂ și terapie familială în România" Deși bazată pe legături de sânge și sociopsihologice de mare intensitate (buget monetar, structura de roluri și putere, procese psihoemoționale), familia apare ca un sistem puternic integrator, ea fiind sensibilă la seismele și crizele societalului. În asemenea situații, se polarizează două tendințe: cea centripetă, de solidarizare a membrilor familiei, funcția protectoare față de presiunile exterioare accentuându-se; cea centrifugă, când modificările bruște din mediul social extern produc bulversări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apreciind talentul portretistic al autorului, spiritul sclipitor, ironic, bogăția informației și a punctelor de vedere originale. Nu e de acord însă cu eclectismul sau integralismul metodologic. Nu putea accepta supremația și funcția integratoare a esteticului, care își subsuma toate celelalte metode: sociologică, psihologică, inclusiv ideea de specific național. Un studiu memorabil consacră unei probleme fundamentale a literaturii române: De ce nu avem roman? (1927). Deși genul începuse a se impune încă din a doua
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
greutate în epoca interbelică, dar au continuat să scrie și după război. Criteriul selecției rămâne și aici cel valoric. Noua sinteză - nici pe departe doar didactică - îmbină principiul abordării monografice cu cel al generației, grupărilor și familiei de spirite. Perspectiva integratoare devine dominantă: integrare diacronică (literatura contemporană e înscrisă în filiații și serii istorice), dar și geografică. SCRIERI: Valori lirice actuale, Timișoara, 1979; Parte din întreg, I-II, Timișoara, 1994-1999; Aron Cotruș. Viața și opera, Timișoara, 1996; Ipostaze critice, Timișoara, 2001
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
care ea îl furnizează prin elementele de întărire, nuanțare și motivare a mesajului (să ne închipuim, spre exemplu, același mesaj explicat de un profesor în sala de clasă sau difuzat la radio). Dacă este să ne referim însă la conceptul integrator de comunicare orală, aceasta a fost experimentată de toate popoarele lumii în procesul de devenire culturală și educațională: „”shi-i, maeștri brahmani, apelau exclusiv la srotriya (audiție) pentru a-și instrui discipolii. La fel Pythagoras a impus la școala din Crotona
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflictelor educaționale poate fi lesne extrapolată asupra tuturor celorlalte conflicte, indiferent de mediul de evoluție al acestora. Într-adevăr, elevul vine astăzi la școală cu o bază informațională mult mai variată și mai nuanțată decât în trecut; totodată, viziunea sistemică, integratoare asupra fenomenelor studiate în cadrul disciplinelor școlare recomandă posibilitatea existenței a mult mai multe aspecte posibile ale unuia și aceluiași proces, aspecte care sunt în multe cazuri contradictorii. În același timp, merită precizată și viziunea interdisciplinară prin care un fenomen înțeles
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
excelentă pentru a măsura puterea și viabilitatea relaționărilor noastre cu ceilalți. 6.3. Tipologia conflictului tc "6.3. Tipologia conflictului " Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu extrem de nuanțat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea unor tipologii ale conflictelor. Spunem că avem de-a face cu un criteriu complex
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
6.4. Argumente pentru un model al procesului conflictului tc "6.4. Argumente pentru un model al procesului conflictului " Până în acest moment, în încercarea noastră de a delimita terminologic termenul de conflict, am făcut adesea referire la necesitatea unei viziuni integratoare, acțional-procesuale asupra fenomenului în cauză pentru a putea construi un instrument de lucru care să producă rezultate vizibile asupra performanțelor. Iată de ce considerăm utilă analiza teoretică focalizată pe determinarea direcțiilor de investigație din literatura de specialitate, în sensul construirii unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
impact negativ decât unul pozitiv în interiorul echipelor educaționale. În acest sens, Neilsen ne propune două abordări generale care influențează aceste strategii: - focalizarea pe schimbarea atitudinilor sau - centrarea demersului pe schimbarea comportamentelor; practic, acest lucru se poate realiza prin: a) utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); b) rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităților în grup; c) în cazul conflictelor intergrupuri, identificarea unor obiective supraordonate (propuse de cadrul didactic) care să oblige
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilizarea unor strategii de moderare a activității. 3. Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv. Strategiile pentru reducerea conflictului pot conține: utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităților în grup; în cazul conflictelor intergrupuri, identificarea unor obiective supraordonate care să oblige grupurile să lucreze împreună etc. 4
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amintit deja în cuprinsul acestei lucrări - ne sprijinim cu precădere demersul, un unghi important de cercetare este constituit de modul în care microgrupul/echipa educațională poate să îmbrace atributele unității interne, coerenței deciziilor, sporirii motivațiilor, eficacității interacțiunilor etc. Un concept integrator al tuturor acestor aspecte cu impact considerabil asupra învățării îl constituie realizarea fenomenului de coeziune în interiorul microgrupurilor la care făceam referire mai devreme. La nivelul definirii termenului, putem spune că fenomenul de coeziune presupune spiritul de „închidere” în grup; astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stimula cooperarea, factori care să contrabalanseze ponderea deosebit de semnificativă atât de ordin cantitativ, cât și calitativ a celor enumerați mai sus? Paradoxal, chiar unii dintre cei pe care i-am numit aici (ceea ce aduce un aport de substanță la viziunea integratoare competiție versus cooperare în cadrul grupului) pot constitui, din unghiuri de vedere diferite, este adevărat, suporturi importante; astfel, teama de succes, precum și anxietatea în fața eșecului pot produce o stabilitate a recompenselor materiale, ce va conduce la o atitudine de colaborare. Trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care funcționează echipa (monitorizare externă); și (4) acțiuni preventive vizând aceste schimbări (acțiuni executive de natură externă). Peter G. Northouse (2001) a încercat să înglobeze toate aceste funcții și variabile ale teoriei conducerii de echipă într-un model; modelul său, integrator pentru cercetările în domeniu, încearcă să ofere un instrument de lucru pentru a înțelege complexitatea acestei abordări: Figura 33. Modelul de conducere de echipă (adaptare după Peter G. Northouse) Este evident că, pornind de sus în jos în urmărirea pașilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau chiar schimba total părerile până la finalul discuțiilor. Acest fapt ne semnalează importanța armonizării și optimizării relației dintre obiectivele pe care le propunem și modul de integrare a acestei tehnici cu altele, în vederea realizării unei structuri completive, a unei maniere integratoare de a privi activitatea de învățare. Este importantă, de asemenea, folosirea unui număr suficient de mare de grupuri (pentru că ne putem confrunta cu multe nuanțe, pornind de la grupuri „pasionale” sau, dimpotrivă, „inerte”). De altfel, în scop didactic, asemenea grupuri pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a gheții ne conferă legitimitatea celui de-al doilea criteriu la care facem apel (cel privind metoda pe care cadrul didactic o va folosi în continuitatea ice-breaking) și nu doar atât; observăm utilitatea folosirii ambelor criterii simultan într-o viziune integratoare și procesuală, o perspectivă cu utilitate practică evidentă. Totodată, acest al doilea criteriu ne permite să integrăm exercițiile de spargere a gheții într-un mod unitar în metoda de interacțiune educațională pe care profesorul o va folosi în continuare; să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cartea de debut, Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea, se orientează nu atât asupra mijloacelor stilistice, cât mai ales spre arhitectura narativă. Exegeta respinge ideea unui Sadoveanu intuitiv și anacronic și încearcă să releve o conștiință scriitoricească deținând o capacitate integratoare a lumii, în care omul și cosmosul se află în consonanță prin vaste explicații cauzale, și totodată sensibilă la „mișcările de profunzime și de rezonanță ale contextului literar contemporan”. Situându-și cercetarea în perspectiva retoricii moderne, cu trimiteri la gramatica
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
miezul originar unde „Ființa se întrepătrunde cu Non-ființa”, opera exercită asupra cititorului, prin lectura ei repetată, un efect de „învăluire”, care îl conduce „spre o înțelegere superioară”, deoarece „învăluirea presupune participare, comuniune, consens liturgic”. Relația dintre autor și cititor este integratoare. În plină ofensivă a „gândirii slabe”, S. reactualizează, atât în eseuri cât și în proza de imaginație, tipul de creator vizionar. Considerat în raport cu generația sa, el este un solitar. Nu însă unul indiferent, ci definindu-se prin distanțare și diferențiere
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
el imaginează construcții-receptacul pentru lumea elementară, pentru aer și pentru lumină, pentru apă și pentru mișcările eoliene. Pînă și chipul privitorului este ademenit să se integreze în construcțiile sale ca o componentă implacabilă. Așa cum Arcimboldo încerca să realizeze o mașinărie integratoare, vestitul său pian perspectival, în care sunetele, culorile și ritmurile să-și regăsească starea lor originară, așa cum Tzara visa să abolească granițele dintre natură și cultură, dintre artă și viață, într-o altă perspectivă, dar cu aceeași finalitate, Jacobi imaginează
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului modern, al impersonalității, nonreferențialității și cerebralizării și chiar esența limbajului poetic întemeietor, având ca izvor un eu liric nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea Streinul examinează viața și opera scriitorului în cadrul fenomenului bucovinean interbelic. Acuzat, ca și alți iconariști, de atașament față de mișcările de extremă dreaptă, Mircea Streinul a fost, demonstrează D., doar un simpatizant al legionarismului. De o
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
clasicului”, de o analiză pertinentă având parte și funcția parodiei eroi-comice și a ironiei, precum și strategia narativă. O lucrare de sinteză, Introducere în istoria literaturii române (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prezintă originile literaturii române într-un demers critic integrator, urmărind să dea relief calităților expresive detectate în retorica sacră, în scrierile cronicărești, în cel dintâi roman și în primele încercări poetice românești. Capitolul Preliminarii cuprinde considerații despre specificul istoriei literare, despre metodele aplicate și despre schimbările survenite în modul
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
descoperi, dincolo de stratul unui limbaj „desuet”, apariția conștiinței scrisului, „un mod propriu de a gândi poezia”. Pe această traiectorie se detectează neașteptate prevestiri moderne, eminesciene, argheziene ș.a. Incursiunea în opera Văcăreștilor sau a lui V. Cârlova este urmată de „portretul integrator”, complex, al lui Ion Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu și V. Alecsandri. „Justificarea estetică” a creației fiecăruia s-a mai încercat, însă autorul Dimineții poeților caută zonele nerecuperate, „uitate” și, între acestea, rezultatele sunt spectaculoase în explorarea eroticii unor C.
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
să devenim un singur om desăvârșit și ceresc. Prooimion‑ul îndeplinește două funcții: captează atenția și bunăvoința cititorilor (auditori) și afirmă perenitatea și în același timp actualitatea mesajului profetic. Această perenitate, am văzut deja, decurge din teoria Logosului ca vector integrator, a cărui manifestare este spirituală, în cazul profeților veterotestamentari, sau materială, în Întrupare. Misiunea exegetului se reduce la reperarea și ordonarea pasajelor din Scripturi care au legătură evidentă cu venirea Anticristului. Fiind cel care structurează trama hermeneutică a discursului pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
4. Nucleul acestei perceperi proprii a ocultului se compune din: primo, sensul veritabil și compensator al anumitor tradiții oculte; secundo, necesitatea ca „metoda științifică”, „cercetările actuale” să probeze cel puțin „posibilitatea teoretică” a unor experiențe dificile, cu substrat religios și integrator. Regăsea În el ceea ce a căutat și În religiile Indiei, și, paradoxală coincidență, În creațiile culturale ale epocii sale5, nu mai puțin În analogiile altui doctor, Godel, Între jivan mukta și poziționarea metodologică a fizicii sau psihologiei moderne 6. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Neîncetatul studiu, LCF, 1987, 52; Nicolae Manolescu, Cultul muncii și al valorii, RL, 1987, 52; Dimisianu, Subiecte, 229-234; Mircea Mihăieș, Recapitulare, O, 1988, 2; Petru Poantă, Mircea Scarlat, istoric și critic literar, ST, 1988, 2; George Popescu, O viziune energetică integratoare, R, 1988, 3; Ioan Holban, Altfel despre Bacovia, CRC, 1988, 7; Z. Ornea, „Climat poetic simbolist”, RL, 1988, 15; Piru, Critici, 101-108; Laura Pavel, O istorie a receptării, APF, 1990, 3-4; Constantin Hârlav, Începutul și sfârșitul, „Interval”, 1990, 4-5; Ioana
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
de Constantin Sorescu (28/1987), are în atenție conceptul de postmodernism, aflat la ordinea zilei în dezbaterile din mediile literare, principala întrebare fiind dacă acesta „va deveni o modă ca atâtea altele, ori se va cristaliza într-un (supra)stil integrator”. Răspunsurile venite de la Nicolae Băciuț, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Aurelian Titu Dumitrescu sunt mai degrabă prudente, însă nuanțate și nu convenționale. Sunt relatate periodic ședințe ale cenaclului Confluențe, unde citesc, între alții, Dan Lungu, Daniel Bănulescu, Cristian Popescu. După 22
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
spirit comună generației sale. Asemenea atâtor confrați, poetul se simte, pe asfaltul desfundat, „o groapă [...] în care picură coșmare de-ntuneric”, vede sufocându-se totul în jur și are sentimentul de a fi, acasă, un străin, chiar un muribund. Metaforă integratoare, neputința copacilor de a crește include și denunțarea reprimării scelerate a oricărei libertăți. Dar implantarea în alt climat nu curmă sentimentul de neîmplinire. Fostul captiv nu se simte liber nici în noua lui patrie sau nu are ce face cu
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]