498 matches
-
fie inteligibilă, trebuie mai întîi să pricep cînd se vorbește despre mîini și despre faptul că le am (trebuie să pricep, deci, despre ce este vorba), iar dacă ar exista asemenea îndoieli de la început s-ar pune în pericol chiar inteligibilitatea cuvintelor. Deci, dacă folosim cuvîntul mînă sau alte cuvinte cu care formulăm propoziții fără a sta pe gînduri (așadar, fără a ne îndoi că aceste cuvinte sînt certe, fiindcă obiectele denumite axistă cu adevărat), aceasta arată că îndoiala este absentă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ființări, fiindcă el dezvoltă un raport cu sine însuși. După acest filozof, există trei momente care marchează "deschiderea" Dasein-ului către realitate: situarea afectivă, înțelegerea și vorbirea, ultima dintre ele, vorbirea, nefiind expresia unui conținut care o precedă, ci chiar articularea inteligibilității. Se poate vedea aici o reformulare a relației gîndire-limbă, relație avută deseori în vedere în epoca postsaussureană și dominată de ideea imposibilității separării celor două realități. Pe o altă cale și cu alte mijloace, Benedetto C r o c e
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Rostul filozofiei ar fi în aceste condiții păstrarea forței cuvintelor celor mai elementare în care se relevă Dasein-ul (adică esența omului, gîndirea lui) și de a opri nivelarea ei, care se produce prin simțul comun. De orice tip ar fi, inteligibilitatea ființării se exprimă prin vorbire, iar întregul semnificant al inteligibilității ajunge la cuvînt și, de aici, apare necesitatea de a analiza raportul omului cu limba, sălășluirea lui în limbă. Limba posedă -arată Heidegger− această particularitate specială că trăim în ea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
celor mai elementare în care se relevă Dasein-ul (adică esența omului, gîndirea lui) și de a opri nivelarea ei, care se produce prin simțul comun. De orice tip ar fi, inteligibilitatea ființării se exprimă prin vorbire, iar întregul semnificant al inteligibilității ajunge la cuvînt și, de aici, apare necesitatea de a analiza raportul omului cu limba, sălășluirea lui în limbă. Limba posedă -arată Heidegger− această particularitate specială că trăim în ea, că sîntem familiarizați cu ea, fără a fi orientați anume
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în traducerea lucrării De magistro a Sfîntului Augustin) nu reflectă numaidecît o virtute, ci, mai degrabă, o scădere, chiar în cazul în care aceste corespondențe ar fi nimerite, căci folosirea aceluiași element lexical cu prea multe desemnări și semnificații prejudiciază inteligibilitatea și, ca atare, prejudiciază funcțiile de bază ale limbii: nominația și comunicarea. În alte situații, precum semnificațiile cuvîntului fire, intens discutate de Noica, se poate observa că, de cele mai multe ori, ele sînt rezultatul unor calchieri, iar nu al evoluției interne
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Wittgenstein. Lui i s-a părut că magia acestuia a fost în mare măsură o magie a personalității, și nu a ideilor, mai degrabă o magie a ceva ce nu era spus, ci sugerat cu stil, decât o magie a „inteligibilității și adevărului“. Wittgenstein, aprecia Findlay, nu și-ar fi pus toate cărțile pe masă, ci ar fi păstrat multe din ele în mânecă, lăsându-le apoi să alunece cu iscusință, sub acoperirea unor întrebări retorice inocente sau a unor imagini
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a conștientiza copilul în vederea reabilitării funcției de comunicare, tinzând către o activitate voluntară, pozitiv afectivă, evaluând posibilitățile lui reale, fie pornind de la gândire, atenție, memorie, către limbaj, fie prin intervenția etajelor efectiv instructive și ale elementelor prozodice către gândire și inteligibilitate. 5. În dizartrii este absolut necesară munca individualizată, dar și inserția lor în grupe mici, omogene, preocupându-ne atât vorbirea cât și înțelegerea limbajului oral și scris, folosind din plin materialul verbal, intuitiv, gesturile și mimica, căci așa cum știm, dezvoltarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce influențează producerea și recepția limbajului. De cele mai multe ori, handicapul de limbaj se asociază cu D.M., fără a fi produse de ea. La aceștia, se întâlnesc (uneori la același individ) complexe de mai multe deficiențe ale vorbirii, ceea ce face ca inteligibilitatea limbajului să fie scăzută. Deficiențele se manifestă sub diverse aspecte, cum sunt: al perceperii și înțelegerii vorbirii; al volumului vocabularului; al complexității frazelor utilizate; al expresivității vorbirii; al articulării, fonației, ritmului vorbirii și chiar al mijloacelor auxiliare de comunicare. A
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această încetinire în procesul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
opțiuni, răul (minciuna) doar se manifestă în lume, fără a-i putea modifica structura latentă, profundă, dar putînd să deformeze pînă la desfigurare chipul lumii; căci, "răul se propagă în lume prin enclosures, "înfundături", îngrădiri înșelătoare, care promit pace și inteligibilitate, cînd de fapt ele aduc falsificări și izolare, excludere și eșec"; nu trebuie în același timp, să uităm că "orice eveniment negativ (xi) are efect "trezitor" asupra latențelor difuze ale binelui, care se manifestă recuperator în forme, procese și modalități
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant apare în naratologia clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
relație bilaterală, astfel încât dorința unuia se realizează prin cucerirea celuilalt. Reprezentantul puterii nu este singurul care vorbește, dar este singurul care are legitimitatea de a o face, eficiența unui discurs politic fiind dependentă nu doar de gradul de transparență, de inteligibilitate a mesajului, ci și de statutul celui care îl enunță. Limbajul și politica se împlinesc una prin cealaltă, își sunt substanță în mod reciproc, iar permanența acestui cuplu generează mișcarea pe firul istoriei: dobândirea puterii presupune cucerirea dreptului la cuvânt
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
urmare, trăsătura constituenței face ca un discurs să poată fi lecturat și ca interior, și ca exterior altor discursuri; astfel, discursul filosofic va crea efecte estetice ce vor putea fi lecturate literar, iar discursul literar va produce o creștere a inteligibilității lumii, condiției omului etc., ce poate fi interpretată din perspectivă filosofică. Postmodernii au exacerbat aceste indiferențieri, romanele postmoderne abundând de problematici de natură filosofic-existențialistă, în timp ce scriitura filosofică a îmbrățișat o gamă largă de efecte literar-estetice, pe care le-a pus
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere și: - specificul profesiei (profesioniști ai vocii), - efectul terapiei, - eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau malignă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere și: - specificul profesiei (profesioniști ai vocii), - efectul terapiei, - eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau malignă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
aprobată de HOTĂRÂREA nr. 12 din 19 aprilie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 4 mai 2012. 15^3. (1) Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informației oferite de situațiile financiare. Cele 4 caracteristici calitative principale sunt inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și comparabilitatea. (2) Inteligibilitatea. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea că ele trebuie să fie ușor înțelese de utilizatori. În acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
19 aprilie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 4 mai 2012. 15^3. (1) Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informației oferite de situațiile financiare. Cele 4 caracteristici calitative principale sunt inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și comparabilitatea. (2) Inteligibilitatea. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea că ele trebuie să fie ușor înțelese de utilizatori. În acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de noțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
apare cunoașterea, căpătând astfel o cale bună de cercetare a înseși ființei cunoașterii și, până la urmă, a ființei lumii? Sau există alte idealuri structurante în filosofie, iar acesta este unul subordonat, relativ și neîmplinit în puterea sa de a împinge "inteligibilitatea" filosofică spre întocmirea unor gânduri despre ceea ce se află în lume, despre "lucrurile însele"? Ceea ce putem spune din capul locului este faptul că de la Aristotel încoace, idealul în cauză constituie dominanta filosofiei, "chestiunea" care a instituit reconstrucții filosofice semnificative: "sisteme
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
marcă este. Așa încât, cel puțin comunicarea "experiențelor" de acest tip este judicativă. Cunoașterea de sine și cunoașterea Celuilalt, a naturii, a lumii culturii și a lui Dumnezeu (sau, în cazul lui Dumnezeu, simpla gândire, fără cunoaștere, cum propune Kant) dobândesc inteligibilitate (înțelegere) în modul afirmat: pe temeiul enunțului S este P. E drept, întemeierea este mediată de cele două topos-uri constitutiv-regulative ale judicativului, analitica și dialectica, în cele mai multe dintre cazurile enumerate. Ajunși în acest loc, dominat de ideea concentrării judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului uitarea ființei, cum ar spune Heidegger, poate fi o asemenea pierdere sunt jocuri ale ființei logos-ului, instabilă pentru cel condus de normele dictaturii judicativului, chiar dacă este convins că "lucrurile" cu care are de-a face nu dețin o inteligibilitate prin ele însele. Important este să sesizăm, acum, dacă umbrele acestea mai au a ne vorbi; oricum, reconfigurate continuu, ele se așează, totuși, în "forma" unor schițe ale logicii non-judicativului. Logica pune la lucru aspectul formal al logos-ului. Ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numai a "formei" acestuia, a aspectului său formal. Îi lipsesc formalismului până la urmă, schemelor pure ale gândirii, logicii înseși recunoașterea de sine a gânditorului prin actul gândirii, cunoașterea imanenței Celuilalt în propria ființă a gânditorului, conștientizarea prezenței logos-ului ca inteligibilitate (lumină a recunoașterii de sine și a cunoașterii Celuilalt). Cum știm, toate aceste teme sunt active în fenomenologia husserliană și în cea merleau-pontiană; poate și în alte variante fenomenologice. Și nu oricum, ci într-un mod firesc, fiindcă tocmai într-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nevoia de a face cunoscut Cuvântul Evangheliei; această manifestare, cu caracter didactic și pedagogic, era realizată prin intermediul rugăciunii în comun și a lecturii textelor sacre, care cereau un ton de voce solemn, caracterizat prin sublinierea unor cuvinte mai importante în vederea inteligibilității textului și a flexiunii vocii spre grav în concluzia frazelor. Acest tip de lectură, gradual, a căpătat un aspect declamatoriu configurându-se, în anumite puncte ale textului, ca o formă de recitativ, asemănător cantilației ebraice, astfel încât sublinierea cuvintelor - cheie a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fie modulate în mod accesibil și sobru, ținând cont de cuvântul revelat, și să reflecte cât mai mult posibil semnificația semantică a acestuia, astfel încât să fie antrenată mai mult mintea decât sensibilitatea credinciosului. Tot ceea ce era în plus putea îngreuna inteligibilitatea textului. Dacă în marea majoritate a scrierilor sfinților părinți se manifestă o anumită tendință sceptică față de arta muzicală, în sintonie cu o anumită antropologie de tip neoplatonic, acest lucru se datorează neîncrederii față de plăcerea sensibilă legată de audiția unei melodii
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
primit în inimi și să se aprindă devoțiunea față de El. Din muzică, este combătut ceea ce, la timpul respectiv, părea să constituie un mijloc și o ocazie de deviere. Contrapunctul, mensuralismul, politextualitatea și hochetus devin „pericole” atunci când, duse la exces, dăunează inteligibilității textului și sporesc exhibiționismul. În aceste condiții, era imposibil să se realizeze atât laus Dei, cât și aedificatio fidelium, finalitatea principală a muzicii în cadrul liturgiei. În apărarea comprehensibilității textului se adaugă „integritatea” și „sacralitatea” sa, de unde ostilitatea în fața unor teme
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sanctorum a intrat în „Corpus juris canonici”, tutelând astfel existența muzicii gregoriene și normativitatea sa până în zilele noastre. Așa se explică prezența sa în cantus firmus din compozițiile polifonice sacre ulterioare. Muzicologic vorbind, anumite problematici delimitate atunci, precum raportul cuvânt-melodie, inteligibilitatea și integritatea textului sacru, raportul sacru-profan sau coerența morală în stilul executiv, vor constitui obiectul de reflecție în toată istoria muzicii sacre. Documentul va rămâne un punct de referință, cel puțin până la Conciliul din Trento (1545-1563), și îl găsim citat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]