915 matches
-
a fi al speciilor în organul de simt, nu există un consens al interpretărilor a unii interpreți spunând că ele au un mod semimaterial de a fi sau doar material, pe când alții afirmă că au doar un mod imaterial și intențional de a fi. Cert este că forma nu are același mod de a fi în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători. Un exemplu concret pentru această dublă existența (dublu mod de a fi) a speciei sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
senzoriale. Rezultatele la care am ajuns pot fi rezumate astfel: mai întâi, obiectul extramental transmite prin mediu, datorită influenței sferelor cerești, speciile sale, care poartă sugestiv numele de species în medio. După ce traversează mediul, producându-i după caz modificări imateriale, intenționale sau materiale, speciile intra în contact cu organele de simt, devenind specii sensibile. Că și în cazul mediului, în organele de simt, speciile sensibile provoacă o serie de modificări care conduc la simțirea propriu-zisă a calităților particulare ale obiectului extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în obiectul extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul de id quo al imaginilor în cunoaștere și dublă existența a imaginilor aferente obiectelor din natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mintea subiectului cunoscător (A) Primul obiect al puterilor cognitive este obiectul extramental (ÎI) Primul obiect al puterilor cognitive (A) Realism (B.1.) Reprezen tatio nalism idealist (B.2.) Reprezentationalism realist sau doctrina act-obiect b) formă obiectului se află în mod intențional în minte. Deoarece posesia intenționala a formei este un criteriu asu maț de toți interpreții tomiști 134, rămâne că relația dintre formă din minte și forma din obiectul cunoscut să fie cea care diferențiază între interpretări. Prima interpretare catalogata de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect al puterilor cognitive este obiectul extramental (ÎI) Primul obiect al puterilor cognitive (A) Realism (B.1.) Reprezen tatio nalism idealist (B.2.) Reprezentationalism realist sau doctrina act-obiect b) formă obiectului se află în mod intențional în minte. Deoarece posesia intenționala a formei este un criteriu asu maț de toți interpreții tomiști 134, rămâne că relația dintre formă din minte și forma din obiectul cunoscut să fie cea care diferențiază între interpretări. Prima interpretare catalogata de cei doi autori americani este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formei caprei. Dar formă caprei este instantiata în mintea noastră într-un mod diferit de felul în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse intenționale (existența intenționala). 134. Aceasta este concluzia la care ajung cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Dar formă caprei este instantiata în mintea noastră într-un mod diferit de felul în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse intenționale (existența intenționala). 134. Aceasta este concluzia la care ajung cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse intenționale (existența intenționala). 134. Aceasta este concluzia la care ajung cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi, așa cum fac majoritatea interpreților, subliniind rolul posesiei intenționale, insă cred că o lectură mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi, așa cum fac majoritatea interpreților, subliniind rolul posesiei intenționale, insă cred că o lectură mai fertila a textelor tomiste ar fi una în care nu se pierde din vedere sau nu se ignoră rolul posesiei imateriale. (ÎI.6.2.) Centrul concepției tomiste este că lucrul care face ca gândul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Asterix și în cea a lui Obelix. Dacă una și aceeași formă este atat în obiect, cât și în cei doi subiecți cunoscători, doar că în moduri de a fi diferite, în mod natural în cotletul propriu-zis și în mod intențional în mințile celor doi gali, putem concluziona că gândul lui Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact aceeași formă. Or, cine a citit măcar una dintre aventurile celor doi gali știe că Asterix și Obelix
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face ca acel obiect să fie acel obiect, cu precizarea că acel ceva care face ca un obiect să fie ca atare este forma care are un mod de a fi natural în obiect și un mod de a fi intențional în gând. Am putea spune ca, de vreme ce formă din obiect nu are același mod de a fi cu forma din minte, formele nu sunt numeric, ci doar formal identice. Cum poate fi înțeleasă această identitate formală? Cel mai simplu ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este în minte și forma care este în obiect există o relație de identitate formală. Voi apela din nou, Pentru a exemplifică și această interpretare, la cei doi amici: daca Asterix și Obelix cunosc același obiect înseamnă că ambii posedă intențional formă obiectului, iar între formele din mințile lor și forma esențială din obiect va fi o relație de identitate formală. Același raport de identitate formală se va instaură și între formele din mințile lor. Cum e posibil acest lucru voi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Brower-Toland și Jeffrey E. Brower că teorie a similarității, iar susținătorii ei consideră că forma din obiect și cea din mintea subiectului sunt similare, dar au moduri de a fi diferite în receptori diferiți, adică un mod de a fi intențional și unul natural. Claude Panaccio este unul dintre exegeții tomiști care optează pentru această interpretare. Într-un articol de-al său, „Aquinas on Intellectual Representation“, afirmă că speciile inteligibile și conceptele, ambele fiind asema nări ale obiectului extern, sunt elemente
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
proprietate, F-itate, este un con cept (i. e. specie inteligibila) al unui obiect O dacă și numai dacă F-itatea este o formă care prin însăși natură ei (sau în mod esențial) este despre O și există într-o minte imateriala.“ Asemănarea intenționala este înțeleasă, în cadrul acestei interpretări, ca o caracteristică primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că sunt astfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțeleasă prin intermediul modului identității, ci prin intermediul modului unei reprezentări. De unde rezultă că nu este necesar [că forma] să fie în același mod în cunoscător și cunoscut. În fragmentele citate, cei doi autori identifica un înțeles special al noțiunii de asemănare intenționala, asemănarea implicată în procesul de cunoaștere, care este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și forma esențială a obiectului extramental, relație în teleasa nu că similaritate sau asemănare, ci că asimilare formală sau acord formal; 1.3. dublă existența a unei forme a modul material și natural de a fi în obiectul extramental, modul intențional și/sau imaterial de a fi în mintea subiectului cunoscător; (2) dublul aspect sub care se poate înfățișa o formă: că accident în minte și că universal pentru că asigura cunoașterea. În genere, atunci când se vorbește despre reprezentationalism, se are în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în obiect. Ce spune aici Toma din Aquino este, în fapt, ceea ce a fost numit de către realiști dublă existența a unei forme: modul de a fi natural și material al unei specii în obiectul extramental și modul de a fi intențional și imaterial al speciei în minte. Pentru a putea înțelege mai bine dublă existența a unei forme, voi recurge la un exemplu: chihlimbarul este rășina fosilizata a cărei formulă chimică este C12H20O. Atunci cand ne uităm la o bucată de chihlimbar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură, intelectul ar fi o bucată de chihlimbar. Dacă luăm în calcul dublă existența a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți, primul argument
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atunci ar trebui clarificat cine realizează această acțiune, intelectul agent, sau cel posibil? Dacă intelectul po sibil ar fi cel care ar precunoaste speciile inteligibile, în el ar interveni o schimbare care ar duce la formarea unei noi entități intermediare intenționale și, în final, procesul cunoașterii intelective ar implica nu una, ci două specii inteligibile ale aceluiași obiect, ceea ce ar fi o adiție inutilă. Dar poate că nu intelectul posibil precunoaste speciile inteligibile, ci intelectul agent? Oare nu s-ar ajunge
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a obiectele sunt compuși de materie și forma a și dublă existența a unei forme a aceeași formă poate avea un mod de a fi material și natural într-un obiect extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional în minte. Fără existența celei de-a doua teze, realismul tomist nu s-ar putea susține sau, invers, datorită dublei existente a unei forme, nici un tip de teorie a obiectului intern, cel puțin până la nivelul speciilor inteligibile, nu se poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
similitudo a înțeleasă că asimilare sau împărtășire a unei forme; c. dublă existența a formei a un mod de a fi material și natural, pe care formă îl are în obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional, pe care formă îl are în mintea subiectului cunoscător. Voi oferi un exemplu pentru cele spuse mai sus. Cand X cunoaște o bucată de chihlimbar, are în minte formă chihlimbarului, aceeași formă care este și în obiectul extramental. Totuși, formulată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibil sau sensibil a Summa theologiae (I, q. 13, a. 7, co.; I, q. 15, a. 1, co.; I, q. 18, a. 4, ad 2; I, q. 56, a. 2, ad 3), Summa contra Gentiles (I, 47) a; în mod intențional sau na tu ral a Summa theologiae (I, q. 56, a. 2, ad 3; I, q. 57, a. 1, ad 2; I, q. 58, a. 6, co.; I, q. 78, a. 3, co.), Summa contra Gentiles (I, 22). Această identitate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi separată de substratul ei material (dublă existența a unei forme) a ceea ce spuneam mai sus, în lumea naturală formă obiectului are un mod de a fi natural și material, în subiectul cunoscător formă are un mod de a fi intențional și imaterial. De asemenea, trebuie spus că argumentul dublei existente este cel care garantează, în cadrele interpretării realiste, obiectivitatea și veridicitatea întregului proces al cunoașterii. Argumentele identității formale și dublei existente a unei forme sunt folosite pentru a clarifica și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atât în obiectul extramental, unde stau pentru trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural, cât și în simțurile în terne ale subiectului cunosca tor, unde au un mod de a fi intențional și imaterial, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici deja enunțate, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Dar imaginile nu se află într-o relație cognitivă doar cu intelectul agent, ci și cu imaginația. Aici raporturile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]