1,295 matches
-
de vedere politic, care să aibă "spiritul serviciului public". În plan tactic, reforma administrației publice trebuie: * să aibă la baza principiul "radicalismului selectiv" (adică să concentreze resursele în vederea favorizării unei evoluții radicale și vizibile în câteva domenii în care jocul interdependentelor va antrena și alte părți ale sistemului care trebuie schimbate); * să promoveze noile tehnologii informaționale în administrație; * să aducă îmbunătățiri în domeniile sensibile ale vietii economico-sociale, în termene acceptabile din punct de vedere politic; * să imprime o dinamică favorabilă schimbării
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
în afara granițelor; * Sistemul deschis reprezintă sistemul în care energia traversează granițele, este permeabil. 9.2 Teoria generală a sistemelor Intervenția sistemică își are la bază ideile teoriei sistemelor. Conform acestei teorii, un sistem este definit ca un ansamblu de elemente interdependente și între care există interacțiuni.38 Teoria generală a sistemelor este teorie despre sisteme desprinse de formele lor concrete. Extragerea se realizează prin reținerea componentelor esențiale, definitorii ale fiecărui tip de sistem. Tinzând la cunoașterea generalului din sisteme teoria generală
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de suportul central, iar organismele centrale erau lipsite de instrumentele de coordonare și de asistare financiară, instituțională și tehnică. Intervenția sistemică își are la bază ideile teoriei sistemelor. Conform acestei teorii, un sistem este definit ca un ansamblu de elemente interdependente și între care există interacțiuni. Modelul dezvoltării fragmentare a sistemului de asistență socială a generat un vacuum nu numai de coordonare, dar și de autoritate și de răspundere instituțională. Activitatea ministerelor implica o răspundere guvernamentală doar pe problemele mari. Diferitele
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Cultura fragmentară există în cazul organizațiilor în care predomină persoane cu rol de expert, ce pot lucra independent pentru a atinge anumite scopuri. O astfel de cultură organizațională există în situațiile în care se manifestă un nivel scăzut de muncă interdependentă și un grad ridicat de autonomie și de independență a indivizilor. Inovațiile pornesc de la indivizi, nu de la grupuri. Acestui tip de cultură organizațională îi sunt necesari indivizi care se caracterizează prin: • sunt predilect introvertiți, motivați de propria independență și de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
implicați într-o activitate sunt mai fericiți decât cei inactivi, cu atât mai mult cu cât activitatea corespunde propriilor țeluri și valori" (idem p. 119); • prietenii și relațiile (sprijinul social: emoțional, informațional, material și prin respect). Toți acești factori sunt interdependenți. Dragostea Bucuria și dragostea sunt în concepția I. Filliozat (2006a) "o răsadniță în care se dezvoltă individul" (p. 130, s.a.). Așa cum știm, dragostea este "un sentiment pozitiv prin excelență, cel care, atunci când este simțit, conferă o stare de bine și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un orizont de timp pe termen lung, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare crucială pentru statele care își urmăresc interesele naționale. Instituțiile pot facilita cooperarea prin reducerea costurilor de tranzacție, scăderea nesiguranței și modelarea așteptărilor statelor. Instituționaliștii recunosc că relațiile interdependente sunt o premisă importantă pentru cooperarea internațională. Tiparele bine dezvoltate ale interdependenței economice sunt cruciale pentru că ele măresc atât sfera câștigurilor comune, cât și frecvența contactelor dintre state. Astfel, instituționaliștii susțin că teoria lor modelează cel mai bine tiparele cooperării
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în cadrul Alianței Atlantice, sau începuturile hegemoniei germane în Europa. Prin urmare, aceste evoluții validează analiza neorealistă a rolului Germaniei unificate în sistemul internațional după Războiul Rece. Instituționalismul Se poate afirma că Germania se încadrează într-un tipar complex de relații interdependente cu celelalte democrații industriale avansate, precum și că participă într-o rețea de cadre multilaterale stabilite în perioada postbelică. Instituționalismul prezice că, în aceste condiții, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare fundamentală pentru statele ce-și urmăresc interesele naționale. Acolo unde
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să mențină o prezență militară defensivă puternică în Asia de Est, ca bază a dezvoltării multilateralismului în regiune (Office for International Security Affairs, 1995; vezi și Nye, 1995). Această strategie nu înlocuiește în totalitate un tipar mai coagulat al relațiilor interdependente în Asia, însă Nye afirmă că ea poate oferi anumite condiții necesare ca instituțiile internaționale să dobândească importanță pentru state cheie, mai ales Japonia. Unele aspecte ale strategiilor Japoniei dintre 1989 și 1999 pot fi supuse interpretării instituționaliste. MST a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al Secretarului Apărării în 1995, a recomandat ca SUA să-și mențină poziția militară avansată în Asia de Est, ca bază a dezvoltării multilateralismului în regiune. Deși o astfel de strategie nu ar înlocui un tipar mai închegat al relațiilor interdependente în Asia de Est, Nye sugerează că aceasta poate oferi unele dintre precondițiile necesare ca instituțiile internaționale să dobândească valoare pentru state precum China (Office for International Security Affairs, 1995; vezi și Nye, 1995). Unele aspecte ale strategiilor Chinei pot
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ridicate ale participării Chinei în anumite cadre multilaterale, de exemplu CTBT (Gill, 2001; Kim, 2001; Lampton, 2001; Swaine, 2001). Prin urmare, o explicație a realismului identității privind politica externă chineză după Războiul Rece dezvăluie tensiuni structurale în centrul administrării relațiilor interdependente. În timp ce elita a ajuns să se bazeze pe implicarea în plan extern pentru a se legitima, tocmai această interdependență îi amenință autoritatea. În aceste circumstanțe, regimul adoptă un discurs și comportament de tip realpolitik, ca unic mijloc pentru consolidarea identificării
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aceste circumstanțe, ei recurg la discursul și comportamentul de tip realpolitik pentru a veni în sprijinul legitimării regimului (Johnston, 1999). Realismul identitar din China își are originile în 1989, când regimul a realizat că urmărirea strategiei de dezvoltare a relațiilor interdependente cu Occidentul, ca element esențial al modernizării, avea ramificații interne majore. Apoi, acest fapt a fost exacerbat prin reducerea amenințării externe directe la adresa Chinei, odată cu colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Precum în celelalte două cazuri analizate, preferințele exprimate de China
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
același stadiu de profesionalizare (ne gândim la "intermediarii și intervenienții culturali"), este adesea din cauza unei sindica-lizări slăbite de un individualism supradeterminant. Unii pot să aibă, în plus, interesul unor definiții "moi" ("experții" sau "agenții"), în măsura în care ele autorizează trecerile în cadrul activităților interdependente. Este cazul tipic al criticilor de artă, care sunt uneori scriitori, comisari de expoziție, administratori de structuri, agenți, consilieri etc. Asta nu înseamnă că imperativele economice nu au determinat anumite veleități de independență. • Organizațiile profesionale Astăzi, artiștii și interpreții sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vorba așadar de a-i stigmatiza pe "săraci" sau de a înrădăcina violența lor, ci de a sublinia că violența este o construcție socială, care nu poate fi deconstruită decât social. Ea devine o problemă globală, într-o lume din ce în ce mai interdependentă. Acestă situație este cu atât mai gravă cu cât globalizarea economică este însoțită de o pierdere de putere pentru guvernele naționale, incapabile să reacționeze: globalizarea înseamnă în primul rând o neputință a multor guverne și administrații publice. Pentru unii economiști
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al ambelor triunghiuri, Statele Unite jucau rolul principal, pentru că puteau conexa aceste triunghiuri și obține avantaje în ambele direcții: folosind echilibrul economic pentru îngrădirea militară a adversarilor și folosind dependența militară a aliaților pentru concesii economice. Dat fiind caracterul global și interdependent al politicii internaționale, conexarea a devenit un concept central al politicii externe de destindere a lui Kissinger, aplicată deopotrivă prietenilor și dușmanilor. Într-adevăr, destinderea poate fi definită ca o politică de îngrădire prin conexări negociate. Politica conexării consta în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
furnizarea prafului de pușcă) și de bogăție (pentru a plăti armatele). De cealaltă parte, suveranul asigura drepturile de proprietate. Victoria britanică în războaiele napoleoniene, revoluția industrială și noile mijloace de comunicare au constituit deopotrivă condițiile necesare pentru crearea unei lumi interdependente. Balanța puterii din secolul al XIX-lea (balanță pentru continent și putere pentru britanici) a permis liderului competitiv să administreze economia internațională, din punct de vedere financiar și comercial. Avantajul comparativ al Marii Britanii și interesul securității sale naționale necesitau o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tehnologice din domeniul comunicațiilor și transporturilor fac din statul-națiune un anacronism și deplasează controlul chestiunilor internaționale spre actorii și structurile transnaționale (de pildă, piața eurodolarului). La acest cadru el adaugă o viziune globală a relațiilor voluntare și cooperative dintre economiile interdependente, ale căror scopuri constau în accelerarea creșterii economice și a bunăstării generale prin mijloacele corporațiilor multinaționale, văzute ca o curea de transmisie a capitalului, ideilor și creșterii. Această prezentare suprapune idei din literatura interdependenței peste credo-ul neofuncțio-nalist al economiștilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit dintr-un număr de elemente interrelate și interdependente, fiecare realizând o funcție care contribuie la acțiunea întregului. Elementele societății includ, spre exemplu, instituții ca familia, educația și economia. Familia asigură creșterea și sprijinul copiilor până când aceștia pot trăi prin propriile puteri. Instituțiile educaționale asigură instruirea și dezvoltarea capacităților
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și instruiți în munca industrială. Pentru funcționaliști, atunci, toate părțile societății funcționează împreună pentru a asigura lucrurile care sunt esențiale să susțină societatea. Teoria socială fundamentală care susține această perspectivă este teoria sistemelor. Într-un sistem toate părțile sunt legate, interdependente și integrate și este evident că schimbarea unui element al societății va conduce probabil la schimbări în alte părți. Schimbările mici din sistemul social sunt compensate cu relativă ușurință de acesta, dar schimbările mari sau bruște pot cauza dezordine socială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta înseamnă că fiecare parte a societății este dependentă într-o anumită măsură de alte părți ale societății, așa că ce se întâmplă într-un domeniu din societate are efecte importante și în alte domenii. În această idee, unii gânditorii sociali
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
văzut societatea acționând în acest fel. Dacă acesta era adevărul cu un secol în urmă când Comte și Spencer au elaborat teoriile lor sociale, acest lucru este chiar mai adevărat astăzi când societatea a devenit mult mai complexă și mai interdependentă. Funcțiile structurii sociale și ale culturii. Strâns legată de interdependență este ideea că fiecare parte a sistemului social există deoarece el servește unor funcții. Această idee este aplicată de funcționaliști atât la structura socială (instituțiile, pozițiile sociale și distribuția resurselor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acord și cred în libertate și puterea legii. Potrivit funcționaliștilor, societățile tind către consens pentru a realiza cooperarea. Așa cum am arătat, interdependența în societate cere ca oamenii să coopereze. Dacă oamenii dintr-o anumită parte a unui astfel de sistem interdependent eșuează în cooperarea cu oamenii din altă parte a sistemului, efectele vor fi simțite în întregul sistem. Trebuie să subliniem că oamenii sunt mult mai dispuși să coopereze când ei împărtășesc valori și obiective comune. Ce se întâmplă când unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
intră într-un stadiu nou al echilibrului cu mediul ei și ea nu se va schimba până o nouă situație va impune o altă adaptare. În esență, tendința naturală a societății este să fie stabilă deoarece societatea este un sistem interdependent. O rafinare importantă a perspectivei funcționaliste a fost făcută de Robert Merton (1968). El a argumentat cum chiar acele aranjamente sociale care sunt folositoare societății pot avea disfuncții sau consecințe mai puțin favorabile pentru societate și astfel, la un moment
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vor să creeze o schimbare astfel ca să poată obține o parte mai mare din bogăție și putere. După cum lesne se poate observa, acest punct de vedere diferă semnificativ de perspectiva funcționalistă. De unde aceasta vede elemente variate ale societății ca fiind interdependente, teoreticienii conflictului cred că elementele umane variate sunt în conflict unul cu altul deoarece câștigul unui grup este potențial pierdere pentru alt grup. Tendința (trend-ul) structurii sociale și a culturii. Așa cum am observat mai sus, distribuția resurselor insuficiente, astfel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de aceea, perspectivele teoretice sunt "instrumentele" pe care sociologii le-au dezvoltat în timp pentru a înțelege comportamentul uman și social. Tabelul 3.2. PERSPECTIVE TEORETICE SOCIOLOGICE Funcționalism Teoria conflictului Interacționism Concepția despre societate Un sistem de părți interrelate și interdependente. Alcătuită din grupuri care luptă unul cu altul pentru resursele limitate ale societății. Indivizii prin interacțiune directă creează consensul social. Concepția despre individ Interes scăzut referitor la personalitate. Oamenii sunt formați de societate să realizeze funcții importante pentru aceasta. Interes
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ansamblul societății fiecare din aceste ocupații sau roluri se leagă într-un anume fel la un număr de alte ocupații sau roluri. Astfel, structura socială devine, în parte, un sistem al rolurilor care divide munca în sarcini specializate, toate fiind interdependente. Un factor care are o influență majoră asupra diviziunii muncii este nivelul dezvoltării societății. În societățile dezvoltate economic, diviziunea muncii devine mai complexă. Astfel, societățile industriale moderne au de departe o diviziune a muncii mult mai complexă decât societățile preindustriale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]