28,169 matches
-
o tumoră malignă." Tocmai pentru că sunt atâtea de spus, personajul Henry Miller ezită. Nu găsește cuvântul potrivit, nu găsește subiectul cel mai interesant, când, de fapt, cuvântul potrivit este verbul cu care își farmecă insoliții prieteni, iar subiectul cel mai interesant e el însuși, o operă necenzurată, neterminată, în derivă. De la jumătatea anilor '30 încoace, adică de la prima apariție a romanului Tropic of Cancer în Franța, la deja celebra editură Obelisk, și până acum, la peste douăzeci de ani de la moartea
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
un singur bărbat, înconjurat numai de femei, în general cu aceleași afecțiuni ca și corespondentul lor masculin din Colonelul Pasăre, cu manifestări sensibil egale, nuanțate, însă, trecute prin filtrul construcției și pshihologiei structural feminine. Studiul acesta este realmente extraordinar de interesant, din toate punctele de vedere-uman, social, al patologiei bolilor respective, sexual, și nu în ultimul rînd, teatral, al tipului de relații, modificat, care se naște în acest context. Colonelul este fără îndoială reprezentantul puterii, al ordinii și ierarhiei armate. Dar
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
disperărilor din spatele singurătății și al clasificărilor pe categorii și nume ale afecțiunilor. La sfîrșit, diferența este vizibilă, chiar și în noblețea cu care își poartă soarta, îmbrăcată acum în hainele autentice ale trupelor NATO. Mărturisesc că mi s-ar părea interesant un spectacol coupé cu cele două texte și distribuții: masculin/feminin în aceeași unică și irepetabilă reprezentație.
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
Dintr-o vrăjitoare extrem de abilă și perfidă, cum a consacrat-o mitologia, Medeea devine în viziunea Christei Wolf eroina tragică sacrificată de urzelile diavolești ale orgoliilor și intereselor politice care mișcă istoria declanșînd forțele unei mase confuze și derutate. E interesant că Medeea Christei Wolf poate reprezenta și un simbol christic; ea își asumă durerea unei lumi aservită răului, acceptîndu-și martiriul pînă la capăt. Este multă supunere și mult orgoliu în acceptarea acestui sacrificiu. Două cuvinte despre construcția cărții care poartă
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
italiană (o italiană foarte frumoasă), cartea domniei sale, Sulla parte VI del 'Gattopardo'. La fortuna di Lampedusa in Romania (Asupra părții a VI-a din 'Ghepardul', Soarta lui Lampedusa în România), alătură " așa cum o arată și titlul " două eseuri: primul o interesantă abordare critică a romanului lui Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, cel de al doilea, o trecere în revistă, documentată și cuprinzătoare, a primirii de care s-a bucurat acest roman împreună cu autorul său în cultura română. Prin calitatea și prin structura
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
Cronicar "Nu-mi foșnești mie Caragiale..." Într-un număr (2, februarie) consacrat în parte problemelor memoriei și biografiei în literatură, revista TOMIS de la Constanța primește un răspuns interesant, de la dl George Bălăiță: "Din punctul meu de vedere, un mare scriitor este chiar acela în stare să impună, înainte de orice, ficțiuni convingătoare. Literatura de frontieră, la mare trecere astăzi, este în general marfă de contrabandă. Viața pe graniță!" Mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
solistă plinuță dar nefericită, însă părând sinceră, doar că, într-un folclor autentic acest "n-ai motiv" "sună ca dracu'" (v. Petre Roman, vol. ziceri din perioada imediat post-decembristă). Ca argument suprem pentru feciorul sceptic (probabil), solista promite avantaje gastronomice interesante, apetisante și, în această perioadă de austeritate, imposibil de ignorat: "Fac și-o ciorbă de vițel,/ Că nu-l am decât pe el." Pe neicuță? Pe vițel? Mister. Însă e o autentică declarație de fidelitate care trebuie consemnată, în condițiile
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
pentru Antonia. Hotărît, ingenuele nu prea mai există, dacă vor fi existat vreodată. În montările contemporane ale Povestirilor lui Hoffmann, tot mai des, Antonia pare a fi doar prețul pentru șansa de a interpreta Olympia și Giulietta - roluri cu adevărat interesante). Suava Antonia reprezintă încă o încercare eșuată a Olympiei de a-l cuceri pe Hoffmann. Și o treaptă în procesul de a se cuceri pe sine. Nici un om (în speță, o femeie) dotat(ă) cu caracter și minte nu suportă
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
juru-i guri/ iar noaptea cu femei e luminată// la stâni vin stelele-n lătrat de câini/ pan le desmiardă și le cântă/ și-n cântecul dumnezeiesc de nai/ aseară m-a născut o sfântă" (geneză). În scrisoare, mi se pare interesant să observ impulsul celui revoltat împotriva opreliștilor, false sau adevărate, care-ar veni de la semeni, când în realitate le aveați în suflet, erau acceptarea orgolioasă și păguboasă a celui ce greșit se vede frânat și depinzând de voia celorlalți: "nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
A participat în 1877-1878 la cucerirea redutei Grivița - colonelul - atunci maiorul - Eftimie Ulescu. Se căsătorise cu Smaranda Semeșescu, bunica mea, înainte cu puțin timp de mobilizare; iar de pe front însurățeii au purtat aproape zi de zi un dialog epistolar foarte interesant. Andrei, fiul meu, exact în l977 (coincidență!) a tipărit - firește, la Editura Militară - emoționanta corespondență din l877 dintre străbunicii lui: Plevna, Smârdan, Vidin, Fântâna Barului ș.a. Cred că n-ar strica o reeditare, de astă dată necenzurată. - Cum era totuși
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
și talentatul poet, critic și istoric al artei Ion Frunzetti) m-am ocupat de acest desenator...Cristea, Nicolae Cristea îl chema!! Era talentat, de bună calitate și credință. Primul eseu a fost așadar o monografie a acestui Cristea care era interesant și ca personaj. În alt an, profesorul Oprescu mi-a dat sarcina ("sarcina" era un cuvânt din jargonul epocii) să mă ocup de Tonitza. Am făcut de astă dată cu bucurie prima monografie a lui N.N. Tonitza urmată de prima
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
această Fundație; în fața ei - s-a și uitat - i s-a ridicat statuia ecvestră a lui Ivan Mestrovic - smulsă de pe soclu de o haită de derbedei comuniști care primiseră această cumplită sarfcină. Dar deviez, mă iertați. - Nu-i nimic, e interesant. - Vorbesc mereu în zig-zag -uri... - Dar experiența războiului, cum ați trăit-o? - Războiul ultim? Ori penultim? - Sper să fie ultimul! - Deocamdată suntem oarecum înarmați și chiar americanizați. Pe plaje avem astăzi ostași care au debarcat, în fine... Odinioară eram doar
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
pe dl Iliescu învățînd pe de rost replici fabricate în laboratorul de scenarii al ministrului Dîncu. Mai există ipoteza că între Cotroceni și Palatul Victoria se duce un război pentru putere între grupările din jurul premierului și din curtea președintelui. Deși interesantă, nici această teorie nu cred că stă foarte bine pe picioare. Și asta tot din "vina" dlui Iliescu, căruia nici prin cap nu cred că-i trece să facă pe cloșca unui grup de interese după ce a deschis ușa mare
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
mare are acel amar?" Nu e nimic de zis. Aron Densusianu (reprodus cu studiul din mai multe numere ale Revistei critic-literare din anii 1894-1896, deși capitolul din Istoria limbei și literaturei române, ed. II, 1894, era mai concis și mai interesant) e un om instruit, știutor al literaturii române și europene, incapabil să înțeleagă însă noutatea poeziei lui Eminescu. Avea un gust conservator, dar studiul lui nu denotă nici rea voință, nici nu e preocupat să-l coboare pe poet de pe
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
jur). Numele - care azi funcționează mai ales ca patronimic - e într-adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume "cu sens de invocare, privind prolificitatea", cu sensul "să fie ultimul copil dorit"; ar reprezenta deci o tentativă magică de oprire a șirului nașterilor într-o familie. Că numele
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
și/sau lesbiene, fiecare fiind liber să-și aleagă produsul pe care îl dorește fără a fi însă autorizat să discute despre acele produse care nu îi plac. Considerațiile lui Ovidiu Hurduzeu despre realitatea culturală a lumii contemporane sînt extrem de interesante, chiar dacă unele din tezele sale lasă loc de interpretări, iar terminologia poate naște confuzii. Un eseu (Noua identitate a omului occidental) este dedicat punerii la zid a multiculturalismului. Ovidiu Hurduzeu nu înțelege însă prin multiculturalism ceea ce înțeleg cei mai mulți dintre intelectualii
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
a unui număr considerabil de datornici ai Bancorexului generează starea de mister favorabilă frisonului, îndeamnă la adânci meditații - ce ți-e și cu soarta omului! În fapt, cele mai multe dintre dispariții n-ascund nimic tainic, care să le facă palpitante, măcar interesante, punctul lor de plecare, în Burundi, Congo, Sri Lanka fiind cunoscut și înscriindu-se, finalmente, în căsuțele desfășurătoarelor statistice, la rubricile sutelor de mii, a milioanelor de subiecți. Pier ei de tot? Trăim în epoca pregătirilor în care (înainte de a se
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
privită cartea pentru valoarea sa. Ajungând la acest de al doilea punct de vedere, el este menționat în partea de început a capitolului Și totuși... Caragiale. Iată-l reprodus, pentru a nu-i fi modificat cu nimic sensul. "Ar fi interesant de urmărit cândva, modul în care, în secolul trecut, un scriitor era receptat nu doar valoric, de către revistele literare, ci și în funcție de opțiunile sale politice, de către marile cotidiene. S-ar putea alcătui astfel o istorie a mentalităților literare ale epocii
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
foarte efervescentă și, într-adevăr, se poate vorbi despre ea și pozitiv și negativ. Cultura și întreaga noastră viață au avut o înflorire formidabilă. După ce se realizase unitatea națională - Marea Unire de la 1918 -, poporul avusese libertatea să dezbată toate problemele interesante - spirituale, materiale, economice. Atunci a apărut o nouă generație, așa-zisa „generație tînără" dintre ’30 și ’40 care rupsese complet cu tradițiile vechii generații, istoric vorbind considerîndu-le depășite. Eu am debutat în publicistică în 1930, făcînd parte din acea generație
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
sufeream atunci. Mi-au rămas totuși cîteva caiete din perioada ’36-’40, unul din timpul războiului și acesta pe care l-ați pomenit și pe care l-am publicat în ultimii ani. După părerea mea, jurnalul este creația cea mai interesantă din punct de vedere biografic și spiritual, fiindcă aici mă exprim pe mine însumi în mod foarte autentic și sincer. - Unde țineați ascunse carnetele? - De pildă, pe cele care acoperă perioada ’48-’54 le îngropam în grădina casei în care
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
care se născuseră și crescuseră cu idealul reîntregirii neamului, noi nu aveam un ideal de-a gata făcut la îndemînă.") nu intră în atenția autoarei clujene. În ce privește capitolele dedicate "crizei atipice" a literaturii sub comunism și "literaturii crizei", ele sînt interesante la nivelul informației (Sanda Cordoș are o capacitate de sinteză net superioară celei a Anei Selejan, cu care împarte interesul pentru epoca realismului socialist), dar suferă de ceea ce s-ar putea numi descriptivism istorico-literar. Pasionant excursul prin dezbaterea despre criza
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
Și apoi, eu cunosc piesa. Credeți-mă pe cuvânt. - Aveți vreo preferință printre regizorii sau filmele românești? - Da. Mă gândesc la Pintilie. Mai cunosc filmele lui Ciulei, Dan Pița, Mircea Daneliuc... Și Trenul vieții, de Mihăileanu, e un film foarte interesant, dar e în limba franceză. E turnat aici, dar e mai mult un film franțuzesc, căci actorii vorbesc franțuzește. Mi-a plăcut apoi foarte mult filmul Occident al lui Cristian Mungiu. E foarte inteligent construit. Povestea începe într-o direcție
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
zeilor culturii" (și al zeilor în genere), a omului ajuns la un nihil total, la o "apocalipsă nihilistă". E la mijloc un laitmotiv al stării d-sale de spirit pe care izbutește a-l face de cele mai multe ori îndeajuns de interesant datorită meandrelor culturale prin care-l poartă, ca și reverberației lui în peisaje morale de-o remarcabilă particularizare. O personală participare la conștiința de vates al declinului epocal pe care o deslușește cu obstinație, alături de o sumă de conștiințe înalte
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea»". În eventualitatea că unor cititori o atare preaduhovnicească tratare a temei li s-ar părea tendențioasă, eseistul răspunde la întrebarea "cînd avem nevoie de poezie" apelînd la cîteva propoziții ale lui Cioran, interesant consubstanțiale cu constatarea religioasă a vidării cuvintelor de sens, a plutirii lor pe valul dezumanizant al indiferenței. "Tăcerea spiritului" e la fel de apăsătoare, indiferent de unghiul din care o înregistrăm, cel al pietății ori al experienței estetice, cu miza ei declarată
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
libertății cuvîntului, imaginii ori a sunetului din deceniul postcomunist sînt la fel de evidente ca trivialitățile de limbaj (artistic, în general). Păcat. Spre meritul lui Șt. Iordache el a reușit să fie un Humbert deloc trivial. Tot un interviu, și tot foarte interesant, acordă dl Andrei Pandrea, fiul lui Petre Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]