1,803 matches
-
către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am propus în paginile de față se apleacă tocmai asupra acestor interogații cu răspuns deocamdată intuitiv. Mi-am propus astfel să aduc, într-o măsură cât mai concludentă, o contribuție la dezvoltarea teoriei sociologice generale. Metoda de cercetare este în această lucrare mai degrabă teoretic-fundamentală decât empirică (chiar dacă unele secțiuni ale lucrării
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care a înlocuit secolele "tradiției". În acest context general, ne putem întreba, pe de o parte, dacă epoca modernă a luat sfârșit sau dacă nu cumva ne plasăm într-o etapă de redefinire a acesteia. Pe de altă parte, o interogație fundamentală privește faptul că "postmodernismul" (dacă acesta există atât ca definiendum, cât și ca definiens al realităților concrete) pare să nu reprezinte altceva decât o "alterare" a setului axiologic ce inițiază "modernitatea". Întrebarea esențială constă așadar în felul în care
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vreme unii gânditori consideră că aceasta ne este contemporană? Întrebarea de fond este dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile în care suntem parte constituentă a acesteia. Cu alte cuvinte, interogația firească se referă la dilema privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat în seamă în privința semnificației și înțelesului termenilor de "modernitate"; "modernism"; "postmodernism"; "modernizare"; și, ca factor conceptual de interferență, "tranziție". Conceptele de modernitate, modernism și modernizare sunt interconectate din punct de vedere semantic. Acestea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
epocii postmoderne", care ar urma să succeadă "triadei" modernității sau care, dimpotrivă, ar reprezenta a doua sau a treia dintre aceste etape. Sau nu cumva asistăm doar la "modernizarea modernității"? Să amintim și faptul că, sub o formă sau alta, interogația asupra caracteristicilor și delimitărilor noii perioade de tranziție pe care o traversăm a primit diverse alte răspunsuri. Astfel, perioada contemporană este descrisă ca "societate postindustrială" (Daniel Bell, 1973), "societate postmaterialistă" (Ronald Inglehart, 1977), "Al Treilea Val" (Alvin Toffler, 1981/1983
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sfârșitul modernității", nici terminologia însăși prin care descriem epoca modernă în ansamblu nu ar mai prezenta anumite continuități. În sprijinul acestei afirmații vine, spre exemplu, următoarea sistematizare categorială realizată de L. Vlăsceanu (v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
el explicit sau tacit? Mai mult, nu cumva profundele transformări suferite de societatea contemporană vor avea (sau deja exercită) o influență asupra modului în care percepem și influențăm funcționarea societății, coeziunea acesteia, contractul social și tipurile de conflict? La aceste interogații voi încerca să răspund în cele ce urmează. Relevanța temei propuse nu este dificil de intuit. Interogațiile contemporane asupra naturii umane, formelor celor mai adecvate de organizare socială și politică, viitorului societății umane nu fac decât să reia teme izvorâte
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
deja exercită) o influență asupra modului în care percepem și influențăm funcționarea societății, coeziunea acesteia, contractul social și tipurile de conflict? La aceste interogații voi încerca să răspund în cele ce urmează. Relevanța temei propuse nu este dificil de intuit. Interogațiile contemporane asupra naturii umane, formelor celor mai adecvate de organizare socială și politică, viitorului societății umane nu fac decât să reia teme izvorâte încă din gândirea antică și continuate sub diferite forme până în zilele noastre. Cele mai coerente modele de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Copiii de azi vor fi agenții schimbării de mâine și evoluția va depinde de soluțiile lor dinamice și adaptate. Idealul educațional de azi îl reprezintă omul care stăpânește schimbarea. Stăpânirea schimbării presupune nu numai adaptarea la realitate, ci și permanenta interogație asupra soluțiilor găsite. Omul viitorului este cel care formulează și adresează întrebări, iar dimensiunea morală constituie o premisă în această construcție. În acest context, în cadrul unui sistem de instruire, metodologia didactică trebuie să fie consonantă cu toate modificările și transformările
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
zâmbind unul la celălalt și ne Întrebam: oare mai putem fi de folos, vor mai avea nevoie de noi, ne vor lăsa să avem un sfârșit senin? Oare cum ar trebui să ne retragem, brusc sau treptat? Cu fiecare Întâlnire, interogațiile noastre deveneau mai dramatice. Acum nu mai am cui să-i pun retoric obsedanta Întrebare și nici nu mai are cine să-mi răspundă... (Revista de psihologie organizațională, vol. VI, nr. 1-2, 2006) Nexusuri care corup și victimele colaterale Realitatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Pentru I. poezia este o șansă de întâlnire cu esența lucrurilor, iar versul îl înalță „spre focul de-nceput” și îi rămâne bucurie „de-a pururi”. El așteaptă astfel clipa sublimă a propriei jertfiri, drumul spre împlinire devenind prilej de interogație, de căutare a eului creator. Cărțile următoare, Chemarea focului (1939) și Cântece de piatră (1940), au o structură compozită. În Chemarea focului se menține același apel la sacru, la acea forță prin care se regenerează întreaga fire, cele trei părți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
instinctului sexual sunt relativ stabile în timp, din copilărie până la vârsta adultă, în cazul TP antisocială. Pe de altă parte, copiii cu trăsături anxios-evitante părăsesc mai târziu familia parentală și se integrează tardiv în familie și societate. Alternează mereu două interogații: „în ce măsură firea umană mai poate fi influențată prin educație sau terapie?” și „cât de durabile pot fi aceste influențe?”. Procesul de metamorfoză a personalității pare să ajungă la un platou în jurul vârstei de 50 de ani, dar, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
inter-învățării sau a învățării conversaționale bazate pe relația om-om, om calculator etc., este un principiu de bază al unui învățământ modern ce are la bază formarea competenței de învățare a învățării. 9. Învățarea în grup, bazată pe dialoguri și interogații inteligente, stimulează creativitatea, schimbul de experiență, dezvoltarea aptitudinilor psihosociale (comunicare, cooperare etc.Ă. Acest principiu presupune însă o serie de reguli: dialog competent; dacă grupul este feminin numărul membrilor este recomandabil să fie par; dacă grupul este masculin numărul membrilor
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
cateheză: „întrebat fiind dacă dorește să fie creștin pentru vreun avantaj lumesc sau pentru odihna la care sperăm după trecerea vieții, el ar răspunde că pentru odihna viitoare, poate l-am învăța cu următoarele cuvinte”. Conversația, ca metodă ce valorifică interogația, a fost folosită de Fericitul Augustin, cu scopul de a deschide o pistă problematică, de a incita la investigații. Întrebările puse de Fericitul Augustin sunt pretext pentru demonstrarea sau argumentarea mesajului biblic, ori pentru începerea expunerii sau a unui dialog
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și Raluca Mariana Negulescu, op. cit., pp. 29-36. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp, Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, CH Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Ibidem, pp. 275-276. 44 Radu Carp, "România: sistem politic
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
experimentului, a virtuților sale indiscutabile, dar și a obstacolelor întâlnite. Pasionant și instructiv pentru orice cititor este ultimul capitol, " Jurnalul unei călătorii transdisciplinare", scris de profesoarele Mirela Mureșan și Camelia Circa-Chirilă. Fără nici o mască, autoarele ne dezvăluie toate frământările și interogațiile lor din timpul experimentului, momentele de mare cumpănă, propria lor transformare în cursul procesului inovator care nu avea nici un model prealabil. Ce păcat că această carte nu a ajuns la timp în mâna celor care au conceput mult dezbătuta nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
entitate integrată, unificată cu sine, prin integrarea sacrului); a da un sens / a conferi valoare cunoașterii înseamnă a înțelege (a cunoaște prin intermediul sacrului); a da un sens / a conferi valoare acțiunii înseamnă a crea (a acționa prin intermediul sacrului). e. Importanța interogației Pe de altă parte, transdisciplinaritatea are la bază o gândire orientată deopotrivă spre răspunsuri și spre întrebări. Structura deschisă a Realității și a cunoașterii garantează prezența permanentă a necunoscutului, a neașteptatului și imprevizibilului. Prin urmare, refuzul interogării, certitudinea absolută sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care S. își proclama meritele, nu o dată socotite epocale sau unice în plan mondial -, a trăit cu psihologia geniului neînțeles, atrăgându-și ironia persiflantă și marginalizarea. Omul de știință, teoreticianul și criticul literar se caracterizează prin dogmatism, dar și prin interogații euristice și intuiții fertile, novatoare. După o carte intitulată Încercări critice (1903), în care discută scrieri ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, St. O. Iosif ș.a., publică, după un deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
mult din maniera lui Octavian Goga și Aron Cotruș. Cu trecerea anilor, versul se modulează după o stare de spirit mai discretă, sugerând apropierea de religiozitate („sufletul se aruncă la poala Rugăciunii / se-ngroapă de viu și cerșește”), întoarcerea spre interogația propriului rost, spre credința în poezie. Atunci când scrie proză, M. evocă poematic istoria ori încearcă, ceva mai târziu, registrul satiric, ca în romanul Oameni nelocuibili (1996). Câteva piese de teatru și câteva culegeri de folclor din zona Munților Apuseni se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
al cunoașterii umane), ideologia consideră o slăbiciune faptul de a nu avea (pregătit) un răspuns (coerent, credibil) la întrebările care i se pun (în legătură cu ceea ce susține/cu ceea ce afirmă). De aceea, caută să-și aibă oricând un răspuns la orice interogație/îndoială la adresa conținuturilor ei. Relația ei cu gândirea este una de dominație, de control. Ideologia mimează cooperarea cu gândirea (mereu neliniștită, pusă să testeze orice i se pretinde). În viață, contează în mod hotărâtor profunzimea ideii și frumusețea gestului. A
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
în „chisnovatul” lexicon, spre surpriza celor ce îl știu doar ca publicist, o performanță de minuțiozitate analitică. Și în Dicționar de personaje din teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate, prea mult răsfăț, dar este și o reconfortantă prospețime în galeria aceasta de personaje românești și străine, înfăptuită cu îndemânare portretistică. Sub pana neastâmpăratului U., ele își revelează, răsfrânte în oglinda modernității, noi accente ale fizionomiei. SCRIERI: Saltul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
din urmă drept acela care „a desăvârșit” opera celui dintâi 9. Cohen susține că, pentru Kant, prima îndatorire a filosofiei era determinarea conceptului științei newtoniene. Această determinare ar fi fost centrul in jurul căruia se învârtea filosofia lui teoretică. „Orientând ... interogația filosofică spre știința matematică a naturii, el o precizează, mai întâi, drept întrebare nu cu privire la cunoaștere pur și simplu, prin care fiecare poate să înțeleagă ceva diferit, ci cu privire la cea oferită de știința matematică a naturii.”10 Aceasta este o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de observat că la o interpretare apropiată de cea a lui Buchdahl ajunge un cunoscut filosof al științei, care vede teoriile științifice în primul rând ca instrumente de unificare și de explicație a faptelor. Întrebându-se cum răspunde Kant la interogația privitoare la tremeiurile caracterului legic, necesar unor corelații dintre stări de lucruri stabilite în mod empiric, Philip Kitcher scrie: „Răspunsul lui Kant, afirm eu, este că statutul legic rezultă din incorporarea generalizărilor într-un sistem: noi putem aserta condiționalul puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
științifice distincte, prin raportare la idei regulative istoric invariabile. Aceste studii evidențiază, dimpotrivă, că cercetători reprezentativi pentru forme istorice distincte de viață științifică nu sunt conduși de aceleași interese de cunoaștere și, prin urmare, ei nu pun aceleași intrebări naturii. Interogațiile lor sunt modelate de idealuri de cunoaștere specifice, acele idealuri care îi apropie pe membrii unei anumite comunități științifice. Supoziția că știința modernă este un efort mereu reluat de a dezvălui în mod treptat un plan unic al naturii 23
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofiei kantiane. Prima ediție apare în 1912; o nouă ediție, cea definitivă, datează din 1928. Pasul premergător al discuției va fi încercarea de a schița un cadru mai general de reprezentări și opțiuni ce ne pot orienta în identificarea acelei interogații filosofice care constituie nucleul lucrării. Motru s-a format într-o atmosferă intelectuală marcată de ascensiunea prestigiului intelectual al științei. El a fost elevul lui Wilhelm Wundt și, pe urmele mentorului său, unul din cei ce s-au străduit să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]