1,806 matches
-
clopot / care ne ademenește în meandre obsesive,/ până-și stinge sunetele-n sufletele noastre./ Lasă-mă să-ți fiu / șoaptă, clinchet, amintire....” ( Lasă-mă...) Trăirile poetei sunt asaltate ( de multe ori) de neliniști, “pe cărările îndoliate de necăutare”... structura reflexivă, interogația făcându-și loc în arta scrierii. Viața este un “drum” cu mai multe ramificații și cărări ascunse “ochiului” neinițiat! Faci un popas la marginea unei ore “istovite” și te întrebi: “Quo vadis?”... Răspunsul nu va veni ușor. Liberă și nestăvilită
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
profunde ale unor evenimente cotidiene din Israel, fac lectura de-a dreptul pasionantă deși acest termen pare incompatibil cu noțiunea de articol destinat publicării într-un ziar. Și totuși, prin dinamismul scrierii, dar și prin nota de originalitate, ori a interogațiilor ce se nasc după lectură cred că acesta este cuvântul potrivit. Dar despre ce scrie domnul Brandea? Firesc despre țara sa, Israel, o țară cu un trecut milenar, dar și cu un prezent atât de incitant încât subiectele fierbinți nu
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
de unii „derutante profunzimi” ale microcosmosului, filozofia s-a dovedit a fi necesară științei, respectiv fizicii, biologiei, chimiei, extinzându-se și asupra altor științe. Toate întrebările, de exemplu, ce au ca subiect viața și moartea converg către alte și alte interogații, și nimeni nu este în posesia adevărului întreg, chiar dacă din când în când răsare câte unul care susține că deține răspunsul la una dintre marile întrebări sau chiar răspunsurile la toate întrebările. Clipa aceea unică a ideii sale, rămâne uneori
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
flexibile ca „miezonoptica”: „La ușa cui bate/ La fereastra cui colindă/ Domnului Doamne/ Flori de măr!”. „Invocarea îngerului” ne tulbură prin aspirațiile poetei: „Să se facă lumină!/ Să fie adevăr.../ în lumea de lângă noi/ și din noi//” - răscolindu-ne cu interogația retorică: „Cine sunt eu pentru Tine/ de mă ocrotești?/” Și-apoi - iarăși ne tulbură cu strigătul de încredere: „Exiști, nu ești singur”. „În altă dimensiune trecând” este un imn închinat femeii, amintind de L. Blaga ori N. Stănescu: „În trupul
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
Parchetului Militar“ -, Site-uri, Emisiuni TV și Arhive) și de Fotodocumente lugojene (pp. 279 - 300), problematica enunțată, de regulă, în fiecare titlu, fiind disecată „polivalent“, nunanțată „în prospețimea documentului inedit“, până în „prag de catacreză“, ori până la „epuizarea“ celor din „gordianul interogațiilor valahe“ de pe parcursul furtunos al deceniului de sfârșit euroasiatic de mileniu secund: (I) Lugoj - situația locală în contextul general al României (cu 11 capitole / subcapitole: «Istoria orașului Lugoj»; «Cartierele municipiului Lugoj»; «Școlile și liceele din Lugoj»; «Actuala conducere a municipiului
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
fiind corecte ambele forme verbale de indicativ prezent, persoana a 3-a...), reluăm (infra) pentru Distinsul Receptor și aprecierea noastră din încă inedita Prefață la ghioceii înrouratei iubiri. Eroina lirică a Anei Podaru se elansează fermecător, „mai la vale“ de interogațiile maternale - «Mă-ntreb [...], / când de clopot mă leagă apusul, / când pământul în pântec mă cheamă, / când secunda... // [...] // atunci, [...] simțindu-ți căldura, / iubirea-ți mă cheamă, zbura-voi spre tine, / îmi las pe o cruce armura...» (Mă-ntreb de voi plânge
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
realiza tirajul precizat în caseta cărții - pusă „pe ultima filă“: «Responsabil de carte: E. Mătasă / Tehnoredactor: I. Gheorghiu / Corector: E. Găvănescu / Dat la cules 21. 12. ’57. Bun de tipar 18. 02. ’58. Tiraj 10.500 ex. [...]» (ibid.); așadar, la interogația retorică - «Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de Nicolae Țic, nu a apucat să vadă lumina tiparului în tirajul planificat, de 10.500 de exemplare
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
valori care au făcut ca societatea românească să fie una democratică și europeană. În România, fenomenul religios este viu, este plural, este dinamic și construiește în societatea românească solidarități, comunități legate prin identități comune, prin proiecte comune, prin aspirații și interogații comune. Comunitățile religioase din țara noastră sunt unul dintre pivoții acestor căutări, acestor proiecte, acestor aspirații și interogații la care caută să răspundă cu mijloacele lor. Cultele religioase din România sunt foarte active nu doar în planul pur spiritual și
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
viu, este plural, este dinamic și construiește în societatea românească solidarități, comunități legate prin identități comune, prin proiecte comune, prin aspirații și interogații comune. Comunitățile religioase din țara noastră sunt unul dintre pivoții acestor căutări, acestor proiecte, acestor aspirații și interogații la care caută să răspundă cu mijloacele lor. Cultele religioase din România sunt foarte active nu doar în planul pur spiritual și de cult, ci și în acele domenii în care este mai mare nevoie de speranță: în spațiul educației
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
în poemele acestea, exprimându-mă în verbul lor, „Parcă din ceruri se adună / Și îngerii cu Tatăl Bun”. CEZARINA ADAMESCU. Versuri care ar impune interpretări semiotice pentru a dezlega „Spusul de Nespusul”. Versuri de sugestie, clădite ele însele pe magică interogație. Accent prin întrebare. „Sunt eu, ești tu cel așteptat / În rana mea nevindecat, / În rana mea, tămăduit / De neiubit, de preaiubit?” Talent care își poate permite licențe pe care le preface în figură de stil. „Din el băut-au marii
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ, / Cumsecade, / anunță-mă-n cercul tău! // Onest, / dă-mi un loc pe măsura culorii! // Chibzuit, / potolește-mi sau ascute-mi ritmurile! // Iertând, / înveșmântă-mă cu sărutul tău! // Simplu, / numește-mă!” Interogație cu retorică bătaie departe: „Și trandafirul din vaza mea / cântă și leapădă petale... În numele cărui adevăr?” Epanalepsă exemplară. „O frunză galbenă, / strălucitor de galbenă, / pe tină. / O stea galbenă, / strălucitor de galbenă, / într-un ochi”. Tema predominantă - presiunea timpului oxidat
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
reușit să revină la o poziție care să-i permită să se agațe, să se reechilbreze și să părăsească singur și fără ajutorul meu sau al altcuiva locul de mare primejdie în care se angajase. Cum, cine, când și alte interogații le punem întotdeauna după ce realizăm “grozăviile”, primejdiile limită în care singuri ne punem de multe ori. Asprimea și necunoscutele locului erau un miraj pentru oameni ca mine, pentru a-și demonstra lor înșile tăria și bărbăția. Nu doar constituția mea
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
se vede, așadar, lumea, de acolo, de pe platforma de-azur a singurătății? Cum apar cele ce sunt, lucrurile concrete, dar și cele abstracte? Cum se înfățișează cele sensibile, dar și cele inteligibile? Încercarea de a răspunde - dupa puteri - la aceste interogații ne conduce spre trei niveluri de sens și, implicit, spre trei direcții de lectură. Mai întâi, cât privește lumea sensibilă, ochiul, eliberat de asperitățile contingentei, mult prea iluzorii și prea superflue, căci mult prea redundanțe, reține doar frumusețea intrinseca, durabilă
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
neatinse / Sunete neauzite, nerostite, nenăscute / Plimbări cu picioarele goale prin roua dimineții / când cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații și tentații ( Cine fură din tăcere semilune de putere și vocale efemere? / ( ... ) Nedospite oseminte și cuvinte doar cuvinte / Când același timp ne minte și din nou mereu cuvinte) într-o puternică opoziție între sine și voi ( Voi spuneți că ... / Și
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
înfăptuitorul jertfei, care este eroul. În lucrarea Aviatori de altădată, cercetătorul și istoricul Daniel Focșa abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului de investigație jurnalistică, mixează discursul istoric, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun istoricii, raportate la coabitarea dintre cercetare, investigație și istorie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “textului inedit”, locul unde are loc fuziunea între originalitate și veridicitate. El vorbește despre necesitatea dragostei pentru
ZBORUL ÎNTRE PASIUNE, DRAGOSTE ŞI JERTFĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353071_a_354400]
-
vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți, domnule? șaptezeci? nouăzeci? sută la sută?” La început fraza este îngreunată de stereotipiile de limbaj „care va să zică”, „mă rog”, după care, pe măsură ce mânia crește se ajunge la o înșiruire de interogații alcătuite dintr-un singur cuvânt. Într-un moment de respiro, nemulțumirea îmbracă forma ironiei: „Frumos! sublim” adaogă, după o pauză de resuflu, d. Popescu, cu un ton de acră ironie”, după care izbucnește și mai puternic într-o invectivă la adresa
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ironic, când ademenitor în funcție de interesele sale, de contextul situațional în care se află, de modul propriu de receptare a realității, de atitudinea și statutul interlocutorului. Frecvența stărilor de surescitare nervoasă fac ca aceleași procedee stilistice să predomine în vorbirea sa: interogațiile și exclamațiile, repetițiile și ticurile verbale, topica ilogică. Un alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O noapte furtunoasă.” El este „comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică” și reprezintă tipul omului orgolios
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fără preget a fost singurul criteriu de propășire intelectuală!? Câștigurile dacă ar fi fost, ar fi fost cele de natură exclusiv materială ori, nu este deloc cazul. Să fi avut un astfel de căștig după toate acestea? Teren prielnic pentru interogații care nu-și au sensul, însă adevărul este, ca de fiecare dată, la mijloc ... Am ales trei astfel de “fapte”, tocmai pentru pilda pe care va trebui s-o ia dreptr reper și precauțiune, cei care vor cădea îm jocul
ALTE FAPTE RUŞINOASE DIN CARE SE POATE ÎNVĂŢA... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354203_a_355532]
-
și informațiile ghidului și cele oferite de filmul pe care l-am vizitat în cinematograful existent în orașul subteran și care începe într-un mod original, romantic și inteligent prin definiții ale vinului asupra cărora ni se atrage atenția prin interogații retorice: „ispită, savoare, sângele Domnului, leac, speranță, prima creație a umanității, cea mai nobilă și enigmatică băutură, poezie îmbuteliată (Cicero), licoarea împăraților, băutura civilizațiilor, simbol al prieteniei și ospitalității.” Filmul ne introduce într-o lume în care realitatea se împletește
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
modern prin forța cuvântului, un excelent artizan al subtilității și ingeniozității El se impune ca un artist fin, îndrăzneț și original.Se oprește asupra zonelor de interferență ale vieții, dar și asupra lucrurilor mărunte, uneori chiar banale, pentru care găsește interogații retorice : ,, Fă-mă să înțeleg totuși/ de ce prețul de fiecare dată/ sunt eu'', sau ,, chiar și de jos/ poți arunca/ ceva/ înnebunitor și rece/ privirea''. Profunzimea liricii sale se află în problematica existențială.Tot ceea ce atinge poetul, ce vede, ce
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
privire pe furiș, iscoditoare. Este remarcabilă fermitatea lucidă a analizei alterității, din care tânăra femeie își face scut de autoapărare. Seducția spontană, naturală, este obturată de autocontrol, și tot voința de autocontrol ține la distanță ridicolul patetic. Un quintet al interogațiilor despre viață, dragoste, suflet, natură, o delicată armonie camerală, face să răsune cu delicatețe murmurul vieții germinatoare, din durere, oprimare, plictis, păcat, eroare și încheie, fericit, arhitectura narativ-poetică a podului suspendat. Critic literar Virginia Paraschiv Referință Bibliografică: Metafora narativ germinatoare
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
tot”. Este de dorit să te documentezi înainte de sta față în față cu o personalitate despre care, personal nu știi mare lucru. Într-un dialog, așa cum este acesta, noi doi putem să ne jucăm cu vorbele, putem jongla, să facem interogații, să punem punct și virgulă, să segmentăm textul ... Este un dialog liber, așa cum este și emsiunea mea de la AS-TV, Cafeaua de seară. Încerc să dialoghez cu invitații mei. Cât privește ,,inducerea” răspunsului, aici nu este ca la poliție. Interviul este
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
specii și subspecii ale genului liric, Liviu Jianu este egal cu sine însuși și dă măsura supremă a talentului său. Am mai precizat, retorica poetului este pretextul unor amintiri de demult despre viața bunicilor, a părinților, despre propria viață. Prin interogațiile sale, de fapt, un monolog interior, autorul se întoarce în timp până la anii primelor înțelesuri sau mai curând, neînțelesuri, căutate apoi, toată viața: Iar răspunsul, devenit sintagmă arhicunoscută, era un fel de tainică înțelepciune, prin câteva simple cuvinte: “Știe Dumnezeu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
poeți, într-o viziune largă, întâlnim și în creația poetului Adrian Erbiceanu sentimentul cosmic împletindu-se cu cel pământesc: „Din încifrarea spre albastru/ În liniști încropii oceane/ Și liniști-pești, și diafane/ Căderi spre oare care astru?" (Trecea o doamnă). Folosind interogația retorică, poetul instituie starea de interacțiune permanentă cu cititorul. Nu puteau lipsi din versurile poetului Adrian Erbiceanu nici anumite nuanțe folclorice menite să trezească în noi nostalgia plaiului mioritic, cum se întâmplă în distihul ce are drept titlu cuvântul care
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
cu marele filosof Petre Țuțea. În lucrarea Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun teologii și filosofii, deopotrivă, raportate la coabitarea dintre credință și filosofie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “întru ascuns”, locul unde are loc fuziunea între credință și rațiune, între minte și inimă
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]