2,026 matches
-
și guvern. Regimul semiprezidențial Se caracterizează prin alegerea șefului statului prin vot universal direct și prin răspunderea politică a guvernului față de parlament. Regimul politic consacrat prin Constituția României este caracterizat ca un regim semiprezidențial. SEMINAR 3 Analiza unor întrebări și interpelări din cadrul activității parlamentare. Elaborarea în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza exemplelor analizate Analiza moțiunilor de cenzură propuse, votate, respinse sau adoptate CURS 7 Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și prin răspunderea politică a guvernului față de parlament. Regimul politic consacrat prin Constituția României este caracterizat ca un regim semiprezidențial. SEMINAR 3 Analiza unor întrebări și interpelări din cadrul activității parlamentare. Elaborarea în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza exemplelor analizate Analiza moțiunilor de cenzură propuse, votate, respinse sau adoptate CURS 7 Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană 1) Noțiunea de cetățenie Populația fiind unul dintre elementele constitutive ale statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
nivelul întregului parlament. Desfășurarea lucrărilor în ședințele camerelor cuprinde, în principal, următoarele etape: stabilirea ordinii de zi și a programului de lucru; procedura legislativă; procedura de urgență; procedura de vot; punerea sub urmărire penală a membrilor guvernului; procedura moțiunilor, întrebărilor, interpelărilor, informării deputaților, petițiilor etc. Ședințele se desfășoară potrivit unei ordini de zi, care la Camera Deputaților se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, iar la Senat, de plen, la propunerea biroului permanent. Ordinea de zi a ședințelor comune se aprobă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
plen, la propunerea biroului permanent. Ordinea de zi a ședințelor comune se aprobă de plenul parlamentului la propunerea celor două birouri permanente. Proiectul ordinii de zi poate cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, proiecte de hotărâri și, după caz, întrebări, interpelări, petiții sau alte probleme propuse de guvern, de biroul permanent ori deputați/senatori. Ordinea de zi poate fi modificată numai la cererea biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii senatoriale pentru motive bine întemeiate și urgente, iar
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
selectarea și prelucrarea de informații, date, documente necesare înfăptuirii de către Camere și parlamentari a prerogativelor lor constituționale și regulamentare. Forma de realizare: petiții adresate de cetățeni sau de organizații sociale; solicitarea de informații de către Camere și comisii parlamentare, întrebări și interpelări adresate membrilor guvernului; activitatea desfășurată în comisii de anchetă; invitarea la ședințele comisiilor a unor specialiști; prezentarea de unele autorități publice a unor rapoarte privind propria activitate (Avocatul Poporului, Curtea de Conturi). Titularii dreptului de a solicita informații: Camerele și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
special al magistraților (inamovibilitate și independență). Sancțiunile sunt politice. Constituția prevede expres sancțiunile care pot fi aplicate. B) Formele controlului parlamentar: a) aprobarea de către parlament sau încuviințarea unor acte ale executivului; b) acordarea și retragerea încrederii guvernului; c) întrebările și interpelările adresate membrilor guvernului, moțiunile simple; d) anchetele parlamentare; e) angajarea răspunderii guvernului din proprie inițiativă; f) suspendarea din funcție a președintelui României; g) punerea sub acuzare a președintelui României; h) urmărirea penală a membrilor guvernului. Aprobarea de către parlament a unor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Acceptarea programului și a listei se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. Retragerea încrederii se face prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, guvernul este demis. Întrebări și interpelări (art. 112 alin. 1 din Constituție, art. 155-169 din regulamentul Camerei Deputaților și art. 153-160 din regulamentul Senatului. Întrebările la Camera Deputaților pot fi: orale și scrise. Întrebările sunt adresate de orice deputat sau senator. Interpelările se adresează de deputați
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
este demis. Întrebări și interpelări (art. 112 alin. 1 din Constituție, art. 155-169 din regulamentul Camerei Deputaților și art. 153-160 din regulamentul Senatului. Întrebările la Camera Deputaților pot fi: orale și scrise. Întrebările sunt adresate de orice deputat sau senator. Interpelările se adresează de deputați sau senatori; în Camera Deputaților interpelările pot fi făcute și de grupurile parlamentare. Camerele pot adopta o moțiune cu privire la problema care a făcut obiectul interpelării. Moțiunea are exclusiv un caracter politic. Anchetele parlamentare (art. 63 alin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Constituție, art. 155-169 din regulamentul Camerei Deputaților și art. 153-160 din regulamentul Senatului. Întrebările la Camera Deputaților pot fi: orale și scrise. Întrebările sunt adresate de orice deputat sau senator. Interpelările se adresează de deputați sau senatori; în Camera Deputaților interpelările pot fi făcute și de grupurile parlamentare. Camerele pot adopta o moțiune cu privire la problema care a făcut obiectul interpelării. Moțiunea are exclusiv un caracter politic. Anchetele parlamentare (art. 63 alin. 4 din Constituție și regulamentele Camerelor) Comisiile de anchetă pot
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
orale și scrise. Întrebările sunt adresate de orice deputat sau senator. Interpelările se adresează de deputați sau senatori; în Camera Deputaților interpelările pot fi făcute și de grupurile parlamentare. Camerele pot adopta o moțiune cu privire la problema care a făcut obiectul interpelării. Moțiunea are exclusiv un caracter politic. Anchetele parlamentare (art. 63 alin. 4 din Constituție și regulamentele Camerelor) Comisiile de anchetă pot fi înființate de fiecare Cameră, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora. Cererea trebuie aprobată cu votul majorității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
112 alin. 2 din Constituție<footnote Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. footnote>); b) moțiunea de cenzură (art. 113 și 114 din Constituție<footnote (1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. (2) Moțiunea de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
adăugăm și niște detalii specifice lui Philodem: frumusețea lor, de exemplu, dar și posibilitatea de a fi sexuați - zei masculi și zeițe femele... -, viața lor socială și limba lor, rațională, deci înrudită cu greaca... Pioșenia exclude rugăciunea orientată în sensul interpelării, al solicitării, al cererii interesate: nu comunici cu zeii pentru a le cere binefaceri sau avantaje. La antipozii sacrificiilor grecești menite să asigure bunăvoința cerului, departe de orice transcendență, relația filosofului cu modelele sale se instalează în imanență, pe terenul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
prototipuri fundamentale: situație „ideologică”, situație „socială”, situație „de stres”, situație „interculturală”. În situația „ideologică” de comunicare, conținutul, forma și structura interacțiunii sunt constrânse de un sistem de reguli predeterminat: discursul electoral, platforma-program a unui partid, predica, în ședința de consiliu, interpelările și dezbaterile parlamentare. Limitările interacționale sunt date de „ideologia grupului”, de un set normativ de idei care constrâng discursurile individuale. În prim-plan trece conformitatea cu ideologia, în timp ce elementele care țin de personalitatea vorbitorului trec în plan secundar și se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deschisă tuturor opțiunilor permise de limbă în contextul de comunicare dat. Conversația este considerată forma prototipică de comunicare în cadrul societății. Discuția este un dialog cu caracter instituțional: se desfășoară într-un cadru instituționalizat (ședința de redacție, consultația medicală, ora didactică, interpelările parlamentare, procesele în instanță, solicitarea de informații la ghișee specializate etc.); are ca scop prestabilit rezolvarea unor probleme de tip instituțional; semnificația este negociată de pe poziții de rol; are grad mare de structurare tematică și, în mod ideal, se desfășoară
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
toate implică cetățenii în procesele de supraveghere și control ale guvernului. Adesea, legislatorii pot să-și asume rolul de reprezentare a responsabilității sociale. De exemplu, un membru al parlamentului poate reprezenta o anumită cauză prin chestionarea unui ministru în timpul alocat interpelărilor în parlament sau prin solicitarea directă de informații de la guvern sau de la un minister. 2.3.4. Responsabilitatea în diagonală Literatura de specialitate nu oferă o convergență a definițiilor acestui tip de responsabilitate. Responsabilitatea în diagonală încearcă să antreneze direct
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a delibera și controla (articolul 137). Până la Actul Unic European, Parlamentul nu avea nici un rol în procesul legislativ comunitar și nu intervenea eficient decât în domeniul bugetar. Drepturile de supraveghere, definite prin Tratatul de la Roma, includeau dreptul de a adresa interpelări Comisiei (în scris sau oral), de a discuta Raportul General Anual și de a adopta o moțiune de cenzură care să ducă la demisia Comisiei ca organ comunitar. Începând din 1970, prin Tratatul de la Luxemburg, Parlamentul European primește, în mod
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
elogioasă făcută de Tudor Vianu colegului nostru și viitorului asistent la Catedra de literatură universală și comparată, am ascultat lecțiunea stilistică ce o dăduse "Divinei": în pasajele unde vorbește Dante abundă comparațiile, pe când în cele în care vorbesc personajele, răspunzând interpelărilor acestuia, precumpănesc metaforele. Deși abordarea ne depășea net, ne întrebam fiecare în tăcere: oare vom ajunge și noi vreodată la o astfel de cotă extraordinară, nu doar lingvistică și culturală (cunoștea la perfecție, pe lângă italiană, franceza și spaniola), ci și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
face o anchetă și trimite o urgență cu cele constatate: "Școala despopulată complet, iar restul tușind și dureri cu umflături în gât", de unde "cazuri de amigdalită, adică gâlci", iar primăria este somată să satisfacă "justele reclamațiuni ale doamnei directoare". După interpelări în Camera Deputaților, în primăvară, directoarea primește printr-o urgență înștiințarea că va primi cinci care de lemne. În vreme de război I.L. Caragiale este un bun observator al psihologiilor analizate minuțios prin notarea comportamentului personajelor. În nuvela În vreme
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității statului român. La interpelarea lui Nicolae Flefa din Cameră, din 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a răspuns în numele guvernului printr-un discurs memorabil, în care a declarat, în mod hotărât, că țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și ca la viitoarea pace ”România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică.” Independența atât de dorită de românii de pretutindeni nu fusese încă proclamată. La o nouă interpelare a liberalilor, care exprimau nerăbdarea țării, Mihail Kogălniceanu declara la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților, independența țării. Parlamentul consacra prin votul său independența absolută a României, act realizat prin voința întregii națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
actuale a țării”. În aceeași zi, el, își instruia agenții cu privire la acest angajament explicându-le că România plasată prin poziția ei geografică în inima unui război inevitabil era datoare să se ocupe de conservarea sa. Puțin mai târziu răspunzând unei interpelări el proclama independența României, în ședința din 9 mai 1877 a Adunării Deputaților: ” În stare de răzbel cu legăturile rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Însă domnilor, aci se oprește travaliul nostru? Aici se oprește misiunea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
militare. Starea de spirit din interior și împrejurările internaționale au impus României ca și de data aceasta să se bizuie pe propriile sale forțe și să-și asume singură responsabilitatea și riscurile proclamării deschise a independenței. La 9/21 mai, interpelarea deputatului Nicolae Fleva, cu privire la notificarea de către marile puteri a independenței țării în numele guvernului Mihail Kogălniceanu, rostește acel discurs memorabil înscris cu litere de aur în cartea de istorie a României, în cursul căruia a declarat limpede și hotărât independența țării
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
noastră externă’’ După 1877-1878, când lucrurile au intrat pe un făgaș normal al clădirii țării independente, Parlamentul își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul în care se aplicau legile. Deputații și senatorii, se foloseau de dreptul de interpelare, cerând unor miniștri să răspundă pentru anumite decizii. Apare pluralismul politic a fost o trăsătură a 74 sistemului politic din România. Principalele partide politice care s-au confruntat pe scena politică au fost: Partidul Național Liberal înființat în 1875, Partidul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a istoriografiei de factură romantică. Noua școală punea accent pe următoarele elemente: tipărirea de izvoare și analiza critică a acestora, obiectivitate în relatarea faptelor istorice, rigoare în reconstituirea lor, cât și înțelegerea acestora. Se adaugă sprijinul pe documente în realizarea interpelării faptelor. Din punct de vedere tematic, școala critică se îndreapta spre o istorie mai mult pozitivă, politică și evenimențială. Rolul ei de altfel, consta în stabilirea adevărului istoric, iar calea spre adevăr implica precizie în detalii, pătrundere în rostul lucrurilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a istoriografiei de factură romantică. Noua școală punea accent pe următoarele elemente: tipărirea de izvoare și analiza critică a acestora, obiectivitate în relatarea faptelor istorice, rigoare în reconstituirea lor, cât și înțelegerea acestora. Se adaugă sprijinul pe documente în realizarea interpelării faptelor. Din punct de vedere tematic, școala critică se îndreapta spre o istorie mai mult pozitivă, politică și evenimențială. Rolul ei de altfel, consta în stabilirea adevărului istoric, iar calea spre adevăr implica precizie în detalii, pătrundere în rostul lucrurilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]