33,155 matches
-
variabilitatea unui secvențe condiționează ineluctabil aspectarea orizontului ei interior. N.B. Despre o secvență cu doar o clipă nu se poate spune că are orizont interior. Cel mult are potențialul unui orizont exterior, în măsura în care reușim să-i evaluăm (interpretăm) poziția, între și în raport cu alte două secvențe (mai apropiate sau mai îndepărtate). Orizontul exterior se relevă prin contextuare, respectiv prin raportarea secvenței tematizate la, și între cel puțin alte două secvențe. În acest caz este necesară condiția unei
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
obiect sonor), poate fi „pus în scenă” petrecându-l prin diferite zone de aspectare ori înveșmântare, menite să-i confere atribute de stare caracterială. Așadar, fără a-i modifica raporturile structurale interne și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare de tempo (valoare/treaptă de pulsație) - pe coordonata ambitusului de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
ceea ce căutați de trei ani, un adevărat maestro tânăr, pe nume Puccini care, se pare, are calități cu totul deosebite. Veștile despre noile opere ale lui G. Puccini circulau, și ajungeau adesea și la urechile maestrului și datorită cântăreților care interpretau atât roluri verdiene cât și roluri pucciniene. În seara premierei operei Edgar, în 1889 la Scala din Milano, pe scenă s-a aflat, în rolul Tigrana și Romilda Pantaleoni, prima Desdemonă din Otello de G. Verdi. Premiera lui G. Puccini
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
montarea Boemei la Palermo, rolurile Rodolfo și Mimi au fost cântat de Edoardo Garbin și Adelina Stehle, primii interpreți ai rolurilor Fenton și Nanetta în premiera cu Falstaff. La premiera operei Tosca - 14 ianuarie 1900, Roma - rolul Scarpia a fost interpretat de Eugenio Giraldoni, primul interpret al rolurilor Conte di Luna din Trubadurul și Renato din Bal mascat. Acordăm acum o oarecare atenție felului în care G. Verdi și G. Puccini tratează introducerile instrumentale ale lucrărilor lor lirice. Următorii pași pe
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în moduri de deprivare senzorială, de somn și de alimentație (prin post). Ca urmare, după o perioadă de câteva zile petrecute în aceste condiții, se produceau fenomene de halucinații vizuale, auditive, olfactive, tactile etc. Pentru oamenii de atunci ele erau interpretate ca epifanii ale strămoșilor și zeilor pe care îi adorau. (vezi Daniel, Constantin Misteriile lui Zalmoxis, București : Herald, 2011) footnote>, dinspre senzația de sunet către neauzirea din umbra lui. Obiectul OS devine formativ, prin însuși procesul de acordaj (întru tăcere
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
practicată în regiunea Orientului Mijlociu și Peninsula Arabiei nu avea un sistem de notație. Transmiterea se efectua conform principiilor tradiției orale, de la maestru către elev. Aceștia din urmă trebuiau să rețină melodiile cântate de către profesori, pe care ulterior le puteau interpreta conform muzicalității, tehnicii și talentului propriu. Rezultau astfel multiple variante ale acelorași melodii, ajungându-se uneori la crearea unor noi piese. Trebuie subliniat faptul că muzica practicată în acele timpuri și care era considerată cultă, savantă și deci predată în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
un sistem de notație propriu-zis, fiind mai mult un fel de aide mémoire sau memento, destinat fixării unor repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului în care respectiva piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se presupunea că un muzician - văzând textul poemului, ritmul ce trebuia urmărit, precum și modul respectiv - și-ar fi dat seama imediat de melodia asociată acestor trei elemente fundamentale. Bineînțeles, cu condiția ca respectivul muzician să fi cunoscut
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pentru mine ar fi una În care se insistă la nesfârșit pe simbolismul operei, puterea imaginarului, diferența dintre sacru și profan și așa mai departe. Consider că orele de literatura din liceu se axau prea mult pe câteva concepte consacrate, interpretate de multe ori În moduri extreme și repetate prea des. Dar cel mai important, nu prea aveam libertatea de a interacționa individual cu opera studiată. Toate referatele sau eseurile din clasă erau la fel pentru că toți eram Încurajați să Învârtim
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
a căror depășire ar constitui o abatere de la voința acestuia; cu alte cuvinte care este teritoriul strict al fidelității unei interpretări. Și aici părerile diferă. De la poziții extreme ca acelea bine cunoscute ale lui Maurice.Ravel („nu vreau să fiu interpretat, executați numai notele”) sau ale susținătorilor (prin anii 1920) ai eliminării termenului de „interpretare”, înlocuit cu „execuție” (performance în limba engleză; în germană Ausfűhrung, sau chiar Wiedergabe=redare), până la libertatea preconizată într-un studiu din 1929 intitulat „Die Objektivität in
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
întreaga concepție despre ceea ce trebuia indicat în scris aparținea altei epoci. Despre modificările de note nu mai vorbim. Ediția Czerny este tipică pentru ceea ce nu trebuie să facă un editor (ca și un artist) cu muzica pe care o editează/interpretează. Falsificări asemănătoare apar mai târziu și în editarea compozitorilor clasici. Aici deformările sunt altele, nu mai puțin nepermise: modificarea și completarea indicațiilor existente, mai ales în ce privește frazarea-articulația (disprețuind semnele de strictă articulație existente și considerând fiecare arc de legato drept
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
formată din aleluia și jubilus (jubilații), și caracterizată de o lungă vocaliză în prima parte, iar în partea a doua versetul biblic era completat de o vocaliză jubilatorie. Antifonul primitiv este un cântec monodic, interpretat alternativ de două coruri, sau interpretat în urma unui psalm (textul reluând un verset al psalmilor), care va deveni varietatea muzicală și textuală multiplă a cântecului gregorian. Compus pentru adunările de credincioși, antifonul va rămâne în cadrul de recitare psalmodică, având un ambitus ce nu depășește sexta. În
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
rămâne o piatră de hotar între istoria antică a bisericii și cea medievală. Antifonarul papei Grigore cel Mare poartă denumirea de Coral gregorian, cunoscut și sub denumirea de Cantus romanus (fiindcă provenea de la Roma) sau de Cantus choralis (fiindcă era interpretat numai de cor bărbătesc). Deoarece melodiile gregoriene au servit polifoniștilor ca bază de pornire în compozițiile lor, antifonarul s-a mai numit și Cantus firmus sau Cantus planus (datorită desfășurării liniștite a melodiei, cu valori egale și ambitus mic). Melodia
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pe care Adam ar fi trebuit să o urmeze. Dar Dumnezeu înzestrându-l cu libertate, voia ca Adam să-și câștige singur meritul de a ajunge dumnezeu după har, alegând el singur calea binelui. Porunca dată primilor oameni a fost interpretată simbolic de Părinții răsăriteni. Faptul că porunca are două părți o parte care folosește singularul și una care folosește pluralul este interpretată de Cuviosul Nichita Stithatul ca parte a Proniei divine. Porunca nu este valabilă doar pentru primii oameni, ci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
meritul de a ajunge dumnezeu după har, alegând el singur calea binelui. Porunca dată primilor oameni a fost interpretată simbolic de Părinții răsăriteni. Faptul că porunca are două părți o parte care folosește singularul și una care folosește pluralul este interpretată de Cuviosul Nichita Stithatul ca parte a Proniei divine. Porunca nu este valabilă doar pentru primii oameni, ci și pentru urmașii acestora, prin urmare, păcatul lui Adam este protototipul unui păcat ce se va repeta și mai târziu, chiar dacă sub
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
se numește fructul bine după judecata cea păcătoasă, întrucât așa li se pare celor ce pun binele în plăcere. Dar după aceea, prin mistuirea amară a mâncării, se află că e rău. Ca și Sfântul Maxim, Sfântul Grigorie de Nyssa interpretează pomul cunoștinței binelui și al răului, în sensul că el ar exprima pe de o parte caracterul simțual al răului, pe de altă parte echivocitatea păcatului, necesitatea lui de a-și da o aparență a binelui<footnote Ibidem, p. 8
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
iubească cu adevărat. Se confruntă cu două lucruri în unul singur: dragostea limitată în creatură, și împietrirea vinovată. Cu siguranță deține un fel de pre-înțelegere a ceea ce este dragostea, căci dacă n-ar avea-o deloc, n-ar putea să interpreteze semnul lui Iisus Hristos<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Acest semn ar fi în plus in descifrabil și contradictoriu, pentru că în el este dragostea lui Dumnezeu, Care S-a făcut om, adică sub forma dragostei umane, dar această <<pre înțelegere
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
iubească cu adevărat. Se confruntă cu două lucruri în unul singur: dragostea limitată în creatură, și împietrirea vinovată. Cu siguranță deține un fel de pre-înțelegere a ceea ce este dragostea, căci dacă n-ar avea-o deloc, n-ar putea să interpreteze semnul lui Iisus Hristos<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Acest semn ar fi în plus in descifrabil și contradictoriu, pentru că în el este dragostea lui Dumnezeu, Care S-a făcut om, adică sub forma dragostei umane, dar această <<pre înțelegere
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
regândirea în limba română a mării opere filosofice a lui Kant - termenul este „Urteil” (judecată), hotărâtor nu numai in kantianism, ci și în întreaga filsofie de data mai veche sau mai recentă. Așadar, cum ar trebui să primim și să interpretăm semnificația traducerii lui Eminescu? Dacă o limbă este la începuturile ei într-un domeniu sau altul al cunoașterii sau al spiritului, este de înțeles că mai mulți termeni diferiți în limba din care se face traducerea ajung să fie echivalați
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
termen străin - a se păstra, pe cât posibil și depinzând de context, pentru un termen străin unul și același cuvânt în limba română. Eminescu, însă, nu se luptă doar cu echivalarea semantica, ci de-a dreptul și cu gândul kantian - el interpretează, de fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
compun muzică pentru diverse spectacole de teatru, dar cea mai mare satisfacție le-o oferă propriile evoluții scenice în concerte și spectalole de teatru. De la 18.30, atât sâmbătă, cât și duminică, TVR Timișoara ne ofera cântece de tezaur folcloric, interpretate La zile de sărbătoare! Dinu Iancu Sălăjanu și Adrian Stâncă sunt invitați speciali în spectacolul Ansamblului Banatul din Timișoara, alături de îndrăgiți artiști bănățeni: Mihaela Petrovici, Ramona Vită, Dumitru Teleaga, Nicu Novac și Adrian Stâncă, sub conducerea muzicală a dirijorului Sebastian
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
by Dvoryn”, Rachmaninoff - ”Etudes Tableaux” op. 33, no. 2, 7, 8. Poetul, scriitorul și criticul Allan Graubard,vă recita poeme din cartea sa ”And Tell Tulip The Summer”, vă lectură fragmente de proza ce urmează a fi publicate și va interpreta fragmente din piesele sale de teatru ”Modette” și „Woman Bomb/ Sade”, alături de Caroline McGee, actrița și profesor de teatru. Allan Graubard a publicat mai multe cărți, dintre care cele mai recente sunt ”Targets” (Anon Edition, NY, 2013) și ”And Tell
IULIA PANĂ la Literary Circle “Mihai Eminescu”, în New York [Corola-blog/BlogPost/93828_a_95120]
-
mai dat niciun comunicat’’. - p. 101. Muguraș Maria Petrescu, membru UZPR A fost solicitat și autorul, profesorul universitar, eminescologul de mare reputație, Nicolae Georgescu, să vorbească despre anii de cercetare a documentelor vremii, despre modul în care a încercat să interpreteze, cât mai fidel, oamenii și faptele lor, la interval de peste o sută de ani. A fost o mărturisire emoționantă, caldă și plină de înțelesuri. Doru Dinu Glăvan, devenit moderatorul activității, a invitat-o pe doamna Doina Rizea, director al Casei
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
unde a trebuit, totuși, să politizez ceva, am făcut-o cu multă, foarte multă rezervă”, a spus el. În ultimii ani, Sergiu Nicolaescu a lucrat intens și a regizat filmele „Carol I”, lansat în anul 2009, în care regizorul a interpretat chiar rolul lui Carol I, și „Poker”, lansat în 2010. Despre „Poker”, regizorul spunea că este a doua comedie din cariera sa, după „Nea Marin Miliardar”. Ultima producție marca Sergiu Nicolaescu „Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei „Poker
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
anii 1996-2000, Ruxandra Garofeanu, Alexandru Ionescu, Sorin Radu, fotograful profesionist care a realizat cu o rară măiestrie toate fotografiile albumului, scoțând în evidență inefabilul culorii unice realizate de Vlaicu Ionescu, Alina Ionescu-Graff) ce aveau să vorbească despre cel care a interpretat opera lui Nostradamus și care a fost aproape necunoscut ca pictor în România. A doua lansare a aceluiași album de artă vine doar după două zile, tot la București, joi 4 octombrie 2012, la ora 16.00 și este găzduită
DOINA URICARIU – VLAICU IONESCU The Artist / Pictorul [Corola-blog/BlogPost/93887_a_95179]
-
care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]