495 matches
-
decorată a doua zi cu 10. Eu, Mihai, am scris: Cine o să-și mai aducă aminte de lanurile de FloareaSoarelui din timpul tezei la fizică? Nimeni. Eu singur voi ști că Fizica se înrudește cu imensitatea lanurilor, cu foșnetul lor, intersectarea va fi fiind doar amintirea, culoarea, tristețea lor. Cine știe? Tu, Gustav, ai scris (Boule!): Nimic nu se pierde. Totul se transformă. Picasso a imortalizat atrocitățile Războiului în geniala GUERNICA. La fel toate cataclismele sufletului sunt înregistrate de un penel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ție, amice, sigur ți-ar sta bine într-un marfar care transportă vite refuzate la export. Samaliot și Năsuc trăgeau la măsea din rezerva de viitor, cea din trecut și prezent fiind dată pe gât de multă vreme. Profitau de intersectarea Personalului de 936 Tichilești-Galați cu a vreunui marfar pentru a mai trage un gât la umbra fluierului de răspuns al trenului. Când impiegatul ridică paleta verde deja Năsuc își pregătea sprintul. La primul fluier era deja înapoi. La al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Cam tot ce a Însemnat În istorie celestul Le Nombre d’or se poate citi Într-o carte chiar cu acest titlu, apărută recent la Gallimard, sub semnătura nașului său, compatriotul nostru Matyla C. Ghica. O reeditare, evident... A doua intersectare a României cu Stăreția Sionului și cu isteria provocată de căutarea secretului Ordinului Templierilor este Încă și mai strânsă. Îți amintesc că În privința secretului călugărilor-soldați nu s-a ajuns Încă la consens. Este vorba despre un tezaur uriaș, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-se în "Centrul Lumii", la Ierusalim, el sanctifica nu numai întreg Cosmosul, ci și "viața" cosmică, adică Timpul. Primul care a explicat înrudirea etimologică dintre templum și tempus este Hermann Usener, care a interpretat cei doi termeni cu ajutorul noțiunii de intersectare ("Schneidung, Kreuzung")2. Cercetările ulterioare au adus precizări în legătură cu această descoperire: "Templum se referă la aspectul spațial, iar tempus la aspectul temporal al mișcării orizontului în spațiu și în timp."3 Toate aceste lucruri par să aibă o semnificație profundă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
linii melodice simple, sferice, micuțele sfere rubinii ale nostalgiei rostogolindu-se direct la țintă, În pompa musculară despre care unii au susținut cu prețul posterității că-i casa neobosită a sufletului, cordul, hașurat de by-pass-urile diferitelor lumi, dovada vie a intersectărilor armonice fiind mai ales aranjamentul orchestral, unde, pe lîngă inevitabilele ghitare și mandoline portugheze se aud, În mod neobișnuit, instrumente care nu cîntă aproape niciodată Împreună, trompetă, saxofon sopran și alto, c-un sunet răgușit, descompus, clarinet, oboi, muzicuță, pian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
jurnalelor și obții certitudinea că M. din jurnalul lui A. este M. din jurnalul lui M. și că A. din jurnalul lui M. este A. din jurnalul lui A. Prin urmare, Intermezzo ar fi un roman de dragoste realizat prin intersectarea jurnalelor celor doi protagoniști. Dacă ar fi așa, judecata noastră de valoare ar fi simplă: Intermezzo ratează această interesantă modalitate romanescă, Întrucât, din păcate, jurnalul lui A. nu are nici o calitate literară, el putând interesa doar ca document psihologic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de structuri. Astfel, a apărut structura matriceală, În care fiecare subordonat are doi superiori, iar o divizie are, de regulă, doi manageri. De obicei, structura matriceală combină structura regională cu cea de produse. O organizație structurată matriceal se caracterizează prin intersectarea responsabilităților. Într-o astfel de organizație, nu mai există un singur lanț de comandă, ci două, iar anumiți manageri au doi șefi În același timp. De altfel, Într-o organizație matriceală există trei tipuri de manageri: managerii care raportează la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a dat roade, ascendența unei culturi de masă explicând că studiul practicilor culturale, în cazul generației criterioniste, se pune în termeni specifici. Pe de altă parte, atenția focalizată asupra istoriei intelectuale implică, de asemenea, descifrarea unui registru important, cel al intersectării dintre cultural în cazul de față teologic și politic. De aceea, obiectivul major al demersului nostru vizează interpretarea, din perspectiva istoriei culturale, a relației dintre intelectualitate și Ecclesia, ca o ecuație reală care a reglat, până la un punct, mecanismul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Prezentarea destinelor tatălui, Sanchez, și a copiilor lui nu este făcută din exterior, ci din perspectiva fiecăruia. Iar ceea ce e remarcabil, și beletristic și psihosocial, este modul de a arăta - prin punerea în paralel și din când în când prin intersectarea lor - cât de diferite sunt acesteperspective, care se referă în cea mai mare măsură la aceeași realitate. Să recunoaștem că analiza multiperspectivală reia ideea, foarte des practicată și de jurnaliști, a multitudinii punctelor de vedere sau, mai complex, a unghiurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deși era instabilă politico-militar, constituia una dintre regiunile cel mai bine creștinate. Asistăm la manifestarea unui puternic spirit de autonomie al creștinilor africani specific regiunii lor; întâlneau dificultăți foarte mari de a sluji corespunzător în armată: e foarte posibil ca intersectarea elementelor păgâne sosite din trupele recrutate în regiunile necreștinate, probabil majoritare, cu cele creștine, să fi creat o anumită dificultate în cadrul acestora din urmă, provocând efecte de conștiință. Chiar și armata lui Constantin trebuie să fi fost compusă în bună
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
preocupări normative sunt arareori singura motivație din spatele acțiunilor de politică externă. Dar ele sunt deseori un element important al calculului. Și, invers, sunt puține acțiunile semnificative de politică externă care reflectă exclusiv o motivație egoistă. Politica externă este propulsată de intersectarea mai multor motivații, unele dintre ele fiind de natură etică, într-un număr mare de țări. Urmărirea obiectivelor morale precum extinderea democrației sau prevenirea maladiilor infantile pot fi cu siguranță costisitoare. Dar niciun țel politic nu poate fi atins fără
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Relațiile Internaționale se preocupă în primul rând de politica mondială, aplicarea noțiunii de gen trebuie să fie bazată pe analize locale. Recunoscând imperialismul occidental în spatele categoriilor universale de "femeie" și "bărbat", cel mai nou curent feminist explorează o relație de intersectare dinamică dintre economia politică globală, stat și relațiile de gen cu specific cultural, geografic, rasial sau de clasă, fără a explica procesele internaționale și globale prin concepte universale precum patriarhat sau ierarhie de gen (Chan-Tierbergien 2004). Spre exemplu, studiile feministe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mic, pentru a echilibra un element corespunzător din partea de jos. În timp ce crucea orizontală este pur centrică, numai cea verticală arată centricitatea supusă influenței sistemului excentric, reprezentată aici de atracția gravitațională. În consecință, centrul figurii care era limitat la punctul de intersectare din planul orizontal anexează bara verticală și o preschimbă într-un centru extins. Toate aceste proprietăți dinamice atât de evidente în structura simplă a crucii vor fi prezentate acum ca determinante active în compoziția operelor de artă. Centrul vizual inferior
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pictat pe peretele unei peșteri preistorice nu se află în nici un fel de raportare față de ceea ce ocupă spațiul înconjurător, deși, într-un sens pur vizual, artistul paleolitic poate arăta o oarecare sensibilitate în distribuirea formelor pe o suprafață. În pofida tuturor intersectărilor și suprapunerilor, artistul pare să se concentreze asupra unui singur animal, rupt de context. Dar de îndată ce arta îl arată pe om în lumea sa, trebuie să-l și situeze în spațiu, iar pentru aceasta este aproape indispensabilă o delimitare precisă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a nu fi turtit de această asimetrie a spațiului perceptibil. Dată fiind structura laxă a pătratului, suntem îndreptățiți să-i definim proporțiile vizuale mai pe larg decât îngăduie măsurătorile. Deci, pe de o parte, pătratul constituie un patrulater caracterizat de intersectările sub unghi drept al orizontalelor cu verticalele. Pe de altă parte, simetria centrică a formei sale subliniază centrul de echilibru. Faptul produce o ambiguitate care uneori nu se neutralizează pe deplin. Într-o operă timpurie a lui Rafael, de exemplu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
superficial. Pătratul, cu servituțile față de grila gravitațională, utilizează resursele formatelor rectangulare de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării temei definind-o prin intersectarea orizontalei terestre cu verticala eterică. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spațiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană și sugera o stare atemporală. De aceea el este un format potrivit pentru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării temei definind-o prin intersectarea orizontalei terestre cu verticala eterică. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spațiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană și sugera o stare atemporală. De aceea el este un format potrivit pentru artiștii care urmăresc prezentarea unei lumi stabile. În artele plastice, două
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
opoziții, n-am putea totuși să nu subliniem acel factor decisiv de permanență care este denunțarea unui același tip de societate: tipul de societate căruia se consideră că îi corespunde imaginea marelui oraș modern, un antrepozit de bogății mereu reînnoite, intersectare continuă de schimburi și de traficuri. Organizație colectivă concepută în întregime pe goana după profit, administrată în totalitate numai după legile pieței, această societate va fi în curînd numită "comercială". Și tocmai în această calitate de societate "comercială" va fi
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
din sticlă, majoritatea au preferat Coca-Cola. Cunoașterea mărcii le-a schimbat percepția gustativă. R. Montague a observat ce se întâmpla în creierul lor și a constatat că se activa zona numită cortex prefrontal: această zonă creierului este un punct de intersectare a informațiilor de natură socială cu emoțiile noastre. Cu alte cuvinte, cortexul prefrontal devine conștient de faptul că majoritatea oamenilor preferă Coca-Cola și va modifica starea emoțională în consecință. Cei care beau simt mai multă plăcere când știu că beau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de asemenea, trebuie luate în considerare. Pe de altă parte, virtualizarea identității și a trupului nu poate fi restricționată la obținerea de paradigme strict nonumane, tehnologice, ci continuă procesul de autocreare a ființei umane în contexte tehnoculturale. Condiția virtualității, ca intersectare dintre ființa umană și mașină (cu regimurile cumulate ale socialului, politicului, ideologicului etc.Ă, este o prelungire a naturii ontologice și epistemologice, o extindere a corpului și a minții individuale, dar și o integrare mutuală a sistemelor hibride și colective
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt analizate, demontate și privite cu ochi critic, de la testul Turing la virușii electronici. Protezarea ființei umane este unul dintre procesele hipertehnologizării, analizat cu predilecție, ca o ipostază antropologică ce depășește cadrele înguste ale mecanologiei. Se ajunge astfel la o intersectare conceptuală între corporalitatea cyborgică și „mașinile dezirante” sau „corpul fără organe”, sintagme din filosofia deleuzo-guattariană rediscutate în noile contexte tehnoculturale. Atingând problematica dorinței, studiul se îndreaptă în direcția reformulării noțiunilor de corporalitate, plăcere, seducție și erotism în cadrul simbiozei ființă umană
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectului este dezintegrată în mod ireversibil și pierdută în rețea. Dimpotrivă, acest tip de identitate poate fi definitorie pentru eforturile căutărilor și ale regăsirilor de sine, ale restructurărilor și ale întâmpinării alterității. Până la urmă, coerența și integritatea identității obținute prin intersectarea dintre realitatea fizică și cea digitală sunt procese care trebuie să conteze și să fie cultivate. 2.3. Alteritate și nomadismtc "2.3. Alteritate și nomadism" Aspectele prin care se închipuie alteritatea în mediul online și modurile în care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu conștiința și simțurile acesteia. Intersectarea dintre imagine, corporalitate și computabilitate se remarcă în diverse inițiative, proiecte și invenții artistice recente. De exemplu, programele digitale de morphing șterg hotarele dintre corporalități (softul Morph 2.0 este cunoscut prin utilizarea sa atât de către Michael Jackson în videoclipul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și practicilor actuale. Imaginarul științic și cultural implică probleme ale controlului și ale manipulării corpului, ale exercitării puterii, dar și strategii alternative ale împuternicirii. Doar punând în balanță astfel de factori multipli, condiția virtuală a postumanului poate avea sens uman. Intersectarea dintre existența fenomenologică, practica tehnologică, etica responsabilității pentru celălalt și arta întrupării poate fi o soluție viabilă la chestiunea dispariției trupului în virtualitate. Nu trebuie uitat că aspectele „diurne”, apolinice sau pozitive ale relaționării dintre uman și tehnologic (marcate prin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
căci, ajuns la o vârstă la care nu mai depindea de părinți și nu trebuia să dea socoteală pentru faptele sale, ar fi putut renunța la această orientare. Preotul Ion Creangă, cu tot ce implică acest fapt este produsul unei intersectări de factori. Vorbim, așadar, de chemarea spre cler pe care o simțea venind din interior, din adâncul sufletului său, dar și de circumstanțele sociale, justificate de mentalitatea rurală a acelor vremuri, potrivit căreia se acorda maximum de respect și prețuire
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]