KorAP: Find »[drukola/base=interuman & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...59 >

1,472 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

aceleași sentimente pozitive ca ale alteia. Simpatia este atracția pe care o Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv, prin natura sa, simpatia este considerată a fi elementul fundamental al afecțiunilor interumane de apropiere. În grupa sentimentelor altruiste sunt incluse următoarele: aă sentimentele elective, orientate preferențial către o anumită persoană În care ai Încredere (prietenieă sau de care ești atras, și de care te atașezi sentimental (dragosteă; bă sentimentele familiale, care apar

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
altruiste sau ideale. Este absolut necesar ca, din punct de vedere psihologic și moral, cele două aspecte, evenimentele și sentimentele să fie concordante Între ele. Numai din cooperarea lor se poate realiza progresul și dezvoltarea ființei umane. Creând condițiile cooperării interumane, aceste sentimente mă deschid către ceilalți și concomitent mă ajută să mă Îmbogățesc sufletește și moral, oferind și primind. Între persoane trebuie să existe un permanent schimb emoțional și ideativ, pe care se construiește relația interumană a simpatiei. Orice deschidere

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
umane. Creând condițiile cooperării interumane, aceste sentimente mă deschid către ceilalți și concomitent mă ajută să mă Îmbogățesc sufletește și moral, oferind și primind. Între persoane trebuie să existe un permanent schimb emoțional și ideativ, pe care se construiește relația interumană a simpatiei. Orice deschidere este eliberare, realizare de sine, pe toate planurile: trupesc, sufletesc, moral și social. Aceasta face ca situațiile deschise ale vieții să se deosebească fundamental de situațiile-Închise, așa cum plăcerea și bucuria se opun suferinței și durerii. Plăcerea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
a vieții dincolo de moarte, deschizând perspectiva depășirii limitelor vieții. 17 PERSOANA MEA Ființa pentru sine Orice individ se percepe ca fiind o persoană unică și distinctă, În sine și pentru sine, dar În egală măsură și pentru ceilalți, În cadrul relațiilor interumane. Acest fapt este dat de următoarele aspecte: aă Eu mă percep pe mine, În mod obiectiv, ca trup; bă Eu mă reflect pe mine, În planul conștiinței mele, ca subiect; că Eu mă situez Într-un anumit raport cu ceilalți

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
nevoie de El, pentru că nu pot fi singur. Între un Eu și un Tu este o permanentă relație de atracție sau de respingere, care are la bază o dorință sau o repulsie, o curiozitate sau un interes etc. Dacă relația interumană este, din punct de vedere psihomoral, o dorință, Înseamnă că orice dorință este expresia unei nevoia mea de celălalt, sau, cum spune J.P. Sartre, „dorința este dată de lipsa ființei”. Dorința mea este reprezentată prin nevoia de celălalt, care Îmi

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
acceptat, m-au ocrotit, mi-au oferit sentimentul securității și al Împlinirii mele. Din acest motiv, se poate spune că la baza preferinței interpersonale stau sentimentele de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește calitatea de a explica Într-un fel particular acest tip de relație, dincolo de aspectele sale exterioare, intrând În sfera interiorității umane. Preferința interpersonală, dincolo de aspectele legate de experiența personală, mai are și o altă dimensiune. Eu sunt

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
sunt. Eu sunt unic ca natură, dar ca ființă, În planul conștiinței mele sunt dublu. Din acest motiv, eu sunt, poate, și pentru ceilalți la fel de problematic (și de fapt chiar suntă, ca și pentru mine, motiv pentru care orice relație interumană este, În mod absolut obligatoriu, precedată de o cunoaștere reciprocă. Să analizăm În continuare aspectele acestei dualități. Singurătatea umană Întrebându-se cine este, omul se descoperă și se cunoaște pe sine. Descoperindu-se ca persoană unică, el va afla că

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
omului, ci și Începutul unui lung șir de transformări și perfecționări ale acestuia, În plan sufletesc, cultural, moral și spiritual. Cetatea impune un alt stil de viață, diferit de cel din natură. Ea reclamă un sistem de comunicare și relații interumane noi, atitudini și sentimente care sunt trăite de Întregul grup social-uman. Sufletul individual va fi completat de sufletul colectiv, iar acesta din urmă va sfârși prin a impune un model unic pentru toți membrii cetății. Cetatea nu este numai o

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
latura spiritual-umană a datoriilor și răspunderilor persoanei față de cetate și față de semenii săi. Dacă legile cetății normează viața indivizilor, a cetățenilor, valorile morale vor acționa ca modele exemplare ce vor construi „tipurile umane” și vor norma conduitele, acțiunile și relațiile interumane din cetate. Rezultatul acțiunii normelor morale va duce la schimbări profunde privind tipurile umane și relațiile interumane În conformitate cu normele cetății. Să ne oprim asupra acestora. 1. Tipurile umane Dincolo de tipurile somatopsihice, constituționale, analizate anterior și care au un caracter natural

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
viața indivizilor, a cetățenilor, valorile morale vor acționa ca modele exemplare ce vor construi „tipurile umane” și vor norma conduitele, acțiunile și relațiile interumane din cetate. Rezultatul acțiunii normelor morale va duce la schimbări profunde privind tipurile umane și relațiile interumane În conformitate cu normele cetății. Să ne oprim asupra acestora. 1. Tipurile umane Dincolo de tipurile somatopsihice, constituționale, analizate anterior și care au un caracter natural, psihobiografic, tipurile psihomorale sunt produsul sau efectul vieții sociale, al influențelor exercitate asupra indivizilor de modelul sociocultural

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
două personalității, două metode, două direcții de existență sufletească și morală ale Cetății. Zarathustra incarnează arhetipul nordic, pe când Socrate arhetipul sudic. Ordinea morală și ordinea rațiunii devin, În aceste cazuri, modele de viață ale cetății, stări de spirit. 2. Relațiile interumane Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
și morală ale Cetății. Zarathustra incarnează arhetipul nordic, pe când Socrate arhetipul sudic. Ordinea morală și ordinea rațiunii devin, În aceste cazuri, modele de viață ale cetății, stări de spirit. 2. Relațiile interumane Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de spirit. 2. Relațiile interumane Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
sale de normele morale. Supraeul determină ca omul să devină ființă responsabilă de actele, intențiile și idealurile sale, atât față de sine, cât și față de semenii săi, dar și față de instituțiile și legile cetății. Am arătat mai sus care sunt relațiile interumane. Relațiile interpersonale sunt Însă normate În cetate de legile civile care urmăresc atât interesele cetățenilor, cât și pe cele ale cetății. Într-o anumită privință aceste relații sunt „formalizate”, impunând respectarea unor anumite modele cuprinse În principiile fundamentale ale dreptului

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
privință aceste relații sunt „formalizate”, impunând respectarea unor anumite modele cuprinse În principiile fundamentale ale dreptului: Honeste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere (să trăiești cinstit, să nu faci rău nimănui, să dai fiecăruia ce este al său”Ă. Relațiile interumane În cetate sunt cuprinse formal În principiile menționate mai sus. Dincolo Însă de acestea trebuie să vedem fondul lor sufletesc și moral. Viața În cetate nu se desfășoară după un sistem automat, rigid, ca În coloniile insectelor sociale. Relațiile interumane

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
interumane În cetate sunt cuprinse formal În principiile menționate mai sus. Dincolo Însă de acestea trebuie să vedem fondul lor sufletesc și moral. Viața În cetate nu se desfășoară după un sistem automat, rigid, ca În coloniile insectelor sociale. Relațiile interumane nu sunt altceva decât rezultatul sublimării instinctelor, al pulsiunilor inconștientului de către acțiunea factorilor culturali represiv-modelatori. În sensul acesta, B. Malinowski spune că, Întotdeauna, „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Aceste principii sunt expresia concentrată a rolului de cenzură morală pe care

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
acțiunea factorilor culturali represiv-modelatori. În sensul acesta, B. Malinowski spune că, Întotdeauna, „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Aceste principii sunt expresia concentrată a rolului de cenzură morală pe care supraeul Îl exercită asupra eului colectiv al masei de cetățeni. Relațiile interumane constituie acea atmosferă umană care leagă membrii cetății sau care, dimpotrivă, Îi poate diviza, separa În grupe adverse, În funcție de Împrejurări, de interese, de sentimente și, În final, În funcție de pasiuni. Cei care determină tipul de relații interumane În cetate sunt personajele

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
masei de cetățeni. Relațiile interumane constituie acea atmosferă umană care leagă membrii cetății sau care, dimpotrivă, Îi poate diviza, separa În grupe adverse, În funcție de Împrejurări, de interese, de sentimente și, În final, În funcție de pasiuni. Cei care determină tipul de relații interumane În cetate sunt personajele la care am făcut mai sus referință. Unele dintre aceste personaje au atribute carismatice, adică atrag și realizează o coeziune Între membrii cetății. Alții, dimpotrivă, dezbină, induc pasiuni, sentimente și interese contrarii, declanșează conflicte, revolte, confruntări

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
evaluare corectă a raportului dintre „intenții” și „efectele” acțiunilor individului. Din acest motiv, educația morală este esențială În procesul de formare a persoanei (B. Duboisă. Schimbarea conduitelor Schimbarea oamenilor În cetate presupune o schimbare de atitudini, mentalitate, conduite, a relațiilor interumane etc. Acestea se vor vedea prin Însăși schimbarea umanului, marcată de trecerea de la omul natural al physis-ului, la omul cetății, al polis-ului. Transformarea va pune o nouă amprentă asupra conduitelor umane. Dimensiunii naturale, primare, a libertății se supraadaugă una

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
acest caz o nuanță: a fi liber În acțiunile mele și a Îmi asuma răspunderi În relațiile cu ceilalți. În felul acesta conduitele sociale reprezintă o trecere de la omul natural la omul cetății. Acestea se vor reflecta În sfera relațiilor interumane prin colaborare sau conflict, apropiere sau respingere, comunicare etc. Conduitele sociale sunt impuse de cetate și sunt expresia condiției de cetățean. Spre deosebire Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
În dificultate. Prin aceasta, se integrează În complexul de măsuri psihologice de ajutor, dar, În același timp, și În cele de sprijinire, de suport moral al acestei categorii de persoane. Ajutorul acordat și primit stabilește un anumit tip de relații interumane care are la bază principiile morale ale iubirii și milei. El unește pe cel care dă cu cel care primește. A-l ajuta pe cel aflat În dificultate este gest un moral și sufletesc particular, e expresia unei relații de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
El anulează situațiile Închise ale vieții, oferind acestor persoane aflate În dificultate perspectiva revenirii la o situație normală. Ajutorul face parte din relațiile mele cu celelalte persoane. Să ne oprim asupra formelor pe care le pot lua aceste relații. Relațiile interumane pot avea următoarele aspecte: schimburi naturale reciproce Între indivizi; interese reciproce care se completează; comunicare interpersonală; recompensă reciprocă; raporturi de atracție, de bunăvoință; ajutor În situații de dificultate; suport sufletesc și moral. Ne vom referi În continuare la aspectele particulare

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii, ca punere față-n față a două persoane. Comunicarea, În psihologia morală, este o interiorizare reciprocă a două persoane. Ea stabilește o ambianță comună Între acestea și devine un veritabil spațiu al

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
un caracter negativ, de conflicte, un acord sau un dezacord Între persoane. Din aceste considerente, atât acordul, cât și dezacordul, trebuie analizate Împreună. Ele nu pot fi separate, reprezentând, de fapt, aspecte ale relațiilor interpersonale. Un aspect particular privind relațiile interumane din sfera psihologiei morale este reprezentat de faptul că aceste relații nu sunt privite exclusiv ca forme de comunicare, ci și ca forme de Întâlnire. În cazul acesta, aspectul problemei se dublează. Pe de o parte, avem de-a face

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor indivizilor aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt exemplu este dat de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]