5,236 matches
-
marginalizată Și fiindcă vorbim despre cărțile noi și validarea lor. Un volum de critică literară elegant grafic (desenul de pe copertă îi apar- ține lui Mircia Dumitrescu) și impunător (440 de pagini, format mare) a apărut la Editura Cartea Românească. Se intitulează Citind cărțile de azi și e semnat de Dan Cristea. Cartea reunește o selecție din cronicile publicate de critic timp de șase ani (2008-2013) în Luceafărul de dimineață. În prezentarea editurii, demersul critic al lui Dan Cristea ar fi caracterizat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
cu locul nașterii și al copilăriei acestuia (Siliștea), cu școlile prin care a trecut, cu instituțiile în care a lucrat (edituri, reviste), cu spațiile în care a scris, într-o perioadă sau alta (Pelișor, Cumpătu, Mogoșoaia). Sorin Preda și-a intitulat cartea Moromeții-ultimul capitol, publicând- o în 2010 la Editura Academiei. Urmează a II-a ediție „revizuită și adăugită“, apărută la editura clujeană Eikon în 2013. Pe aceasta o am în față și voi face pe marginea ei câteva însemnări. Am
Reconstituirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2424_a_3749]
-
bănuim, de mare interes. Prețul zilei de azi Înainte de precipitarea evenimentelor de săptămîna trecută, presa cotidiană a avertizat asupra acestei posibilități. În CURENTUL, Vladimir Paști pornea de la certitudinea că guvernul îi va învinge pe mineri, afirmînd în finalul editorialului sau intitulat Kurzii de la Petroșani că "nu există nici un motiv și nici o justificare că acest început (al victoriei Guvernului despre care vorbea Paști, paranteză Cronicar) să se facă prin pedepsirea și umilirea, de-a dreptul medievală, a locuitorilor unei jumătăți de județ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
vorbește ca si cum ar fi fost un răspuns direct al celui incriminat, al lui Maiorescu adică: articolul său ar fi avut darul "d-a scoate de onor profesor din obicinuita să liniște", "la sfîrșit... d. Maiorescu își dă în petec" etc. Intitulat Literatura și politică, apărut în Constituționalul din 5 iunie 1892, textul (o coloană pe prima pagină, care nu conține mai mult de echivalentul a două pagini dactilo) ar putea fi într-adevăr al lui Maiorescu, daca asemănările stilistice probează într-
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
Unul rezumă în limboi de lemn subiectul (de exemplu: "George Munteanu, fiul unui medic oculist de formație burgheza, este membru de partid și duce o susținută activitate obșteasca pentru care e promovat pe linie profesională" etc.). Altul, mai amplu, e intitulat Modificări necesare ("Din român nu reiese că demascarea grupului fracționist a fost o măsură de primă importantă, luată de însăși conducerea partidului", unele "zvonuri dușmănoase" sînt prezentate de Preda ca fiind reale, personajele pozitive nu-s destul de pozitive și "vehiculează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
Tudor afirmă că va pune pe bat pielea președintelui, nu mai poate fi considerată un pamflet de presă, ci e un document emis de un președinte de partid, care e și senator. În ROMÂNIA LIBERĂ, Petre Mihai Băcanu și-a intitulat editorialul de luni 11 ianuarie Pericolul fascisto-comunist, legînd scrisoarea adresată de Corneliu Vadim Tudor minerilor din Valea Jiului de atacurile acestuia împotriva președintelui Constantinescu, constînd în acuzații de adulter. Din păcate, în editorialul sau, Petre Mihai Băcanu scrie următoarele: "Ne obișnuisem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
seamă, mă refer la Nicolae Breban, cum atât de mulți au făcut-o în timpul Colocviului de la Sinaia. Și atât de insistent au făcut-o încât unii malițioși au fost auziți șoptind prin colțuri că reuniunea noastră, s-ar fi putut intitula, după cum au mers lucrurile, "Colocviu despre Breban". Fie și așa, din moment ce, oricum, a fost o reușită.
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
putin în publicistica noastră și se știe foarte puțin despre apariția unei reviste internaționale la Paris, în 1951, care are importanță ei pentru cunoașterea și chiar pentru evoluția unora dintre scriitorii noștri stabiliți de curînd în Franța. Revista, un trimestrial intitulat La Revue de culture européenne, poate trece la activul sau colaborări ale unor nume celebre, eseiști, gînditori și scriitori mai degrabă de "dreapta", precum Karl Jaspers, Georges Duhamel, Salvador de Madariaga, Ernst Jünger, G. Papini, Henri Corbin, Daniel Rops ș.a.
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
după apariția de la începutul anilor '80 (extrem de izolată la acea vreme cât privește psihanaliza) și după cea din 1994: o confirmare la cititor, în fapt, a unei anumite idei de "montaj" din operele lui Freud. Cel de-al doilea volum, intitulat Nevroza la copil, cuprinde două dintre cazurile celebre interpretate de Freud - Micul Hans și Omul cu lupi - și conturează în-tr-o primă apropiere dimensiunea clinică a psihanalizei, esențială după cum se știe în fundamentarea ei conceptuală. În fine, cel de-al treilea
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
să fie larg împărtășită de comentariile diverșilor "analiști și formatori de opinie" - cum le place să se autointituleze respectivilor cozeuri media (termenul autohton, de palavragii, mi s-a părut oarecum brutal, nu știu de ce). După cîte știu, analist se poate intitula cineva care, printre altele, efectuează măcar ocazional analize. Numai că, nici unul dintre respectivele comentarii nu părea să aibă ceva în comun cu analiza. Fără a avea veleități de analist, prefer deci să evaluez performanțele D-lui ministru Băsescu, în limitele
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
încă în 1870 cu prilejul sărbătoririi a patru veacuri a voievodului omagiat la mănăstirea Putna într-o mare festivitate. Este inutil să-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o capodoperă, ci o modestă compoziție în versuri, în ciuda aprecierii autorului nostru că "Doina nu este nicidecum o producție inferioară sau marginală, ci, la o analiză atentă, o
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Dar a avut în anii treizeci, cum spuneam, o poziție a sa față de celelalte asemenea. Am mai spus-o, introducerea în sumarul acestui volum a unui studiu despre C.Z. Codreanu, printre personalitățile cugetătoare, este, negreșit, un act fraudulos. Este intitulat Codreanu și "fenomenul legionar" și este cel mai cuprinzător din volum (are aproape 50 de pagini). Dar scopul d-lui Răzvan Codrescu este să reabiliteze personalitatea politică a lui Codreanu și, implicit, a fostei mișcări legionare de pînă în 1941
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
foștilor deținuți politici - și din volumul zguduitor Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (Editura Humanitas, București, 1993), autoarele Carmen Huluță și Irina Nicolau - ale căror nume le culeg dintr-o notă de la pagina 4! - își intitulează metaforic Boul roșu broșura. În ea găsim amestecate mărturiile unor țărani - 19 la număr - despre epoca următoare celei evocate în documentarul României literare, epocă denumită încă neutru-eufemistic de istorici "a colectivizării". Aria teribilelor amintiri acoperă temporal ceva mai mult decît
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
Banat prin povestirile lor (Ed. Paideia). Cronicarul s-a oprit asupra acestui punct din sumarul ce conține multe texte foarte bune (un interviu al lui Călin Petcana cu prof. Günter Figal de la Universitatea din Tübingen, elev al lui Hans-Georg Gadamer, intitulat Gadamer, între adevăr și metodă; încă un fragment, al 9-lea, din eseul lui H.-R. Patapievici, Note despre "omul recent"; Tortura politică în secolul XX de Ruxandra Cesereanu; Elita culturală română și problema identității naționale - comentariu de Victor Neuman
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
origine, România, este resimțit ca o pierdere ireparabilă..." În fine, în nr. 716 din 27 noiembrie 1982, Zenaida Mateos revine asupra figurii lui "Apunake", reluînd și amplificînd figura utilizată de Cesar Levano cu zece ani înainte, căci articolul său se intitulează acum "Apunake", el genio escondido, cu subtitlul "Amintirea unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura artistului și destinul său neobișnuit: "La zece ani de la moartea muzicianului-compozitor-desenator-scriitor român Grigore Cugler, cei care l-au cunoscut
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Z. Ornea Mi-am intitulat cronicile mele la primele două volume din Caietele lui Emil Cioran ? Acum interogația mi se pare de prisos pentru că, în sfîrșit, prin 1971, într-o notație nedatată, în timp ce citea un jurnal al lui Vlasiu mărturisea: "Jurnalul lui Vlasiu ar trebui
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
Nicolae Manolescu Un articol al d-lui Theodor Codreanu din Cronica ieșeană (nr. 7), intitulat Noi dovezi despre "suprimarea gazetarului" Eminescu, este consacrat unei relativ recente cărți despre boala și despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
Z. Ornea despre ipoteza avansată de dl N. Georgescu și reluată cu energii noi (dar nu și cu dovezi sau argumente noi) de tovarășii săi pe drumul transformării bolii lui Eminescu dintr-o problemă medicală într-una politică. Deși se intitulează cum am văzut, nici recenzia d-lui Codreanu nu aduce vreo dovadă în plus. Dacă am considerat necesar s-o discut în editorialul meu este pentru alt motiv și anume acela că, pe măsură ce sporește numărul paginilor despre sfîrșitul lui Eminescu
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
C. Rogozanu Duet/lul celor două muze se intitulează lucrarea de doctorat a Mariei Foarță, lucrare susținută abia după 1989 (pînă atunci respinsă "din motive de dosar"). "Această scriere apare cu întîrziere și postum. Inexplicabil, termenul din urmă nu presupune explicații; cît despre cestălalt, "cu întîrziere", trebuie spus că
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
de recrutare, de satisfacerea serviciului militar." Dovezile aduse de cercetător nu lasă nici un dubiu: anul acesta, la 18 octombrie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea lui P.P. Negulescu. * Să ne întoarcem la prima pagină, la editorialul lui Cristian Crăciun, intitulat Generație în răspăr și avînd ca temă eterna cherelă literară între tineri și bătrîni. Editorialistul crede că, după '90, conflictul "a reizbucnit în forme schimbate și cu o intensitate greu de bănuit înainte. Franc spus, este vorba de o luptă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
cum ar fi situația actuală a romanului românesc sau posteritatea călinesciană, conștiința apartenenței noastre (fie și prin literatură) la Europa Centrală sau locul ocupat de postmodernism în istoria literaturii române (alte subiecte le-am menționat anterior). în al treilea compartiment, intitulat Egografii, figurează interviuri luate lui Ion Simuț în ultimii ani. Practic, tot ceea ce îl pasionează - sau ar trebui să-l pasioneze - pe un iubitor de literatură este adus în discuție cu seriozitate și calm. Și chiar dacă de multe ori nu
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
el se îngrijea), se decide, acum, cînd scăpase și de profesorat, să revină la literatură. Era, nu-și dădea seama, prea tîrziu să reînceapă după trei decenii de absență și inactivitate scriitoricească. Pornește să scrie un roman pe care îl intitulează Călătoria lui Orfeu. Nu izbutește să-l termine. Dar ceea ce a lăsat, memorialul Postul din hol (amintit mai înainte) reconstituie, nu fără umor, perioada cînd, la Universul, a fost șeful de cabinet al lui Stelian Popescu. Dar e măcinat de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
școlare - vreo 5-6 poezii + romanțele cîntate la chefuri. Această pseudocultură devenită cult eminescian se reduce la cîteva stereotipii, pe care Gelu Ionescu le ia pe rînd, demonstrîndu-le inadecvarea, azi. Între ele, și formula poetul național, cu care G. Călinescu își intitulează capitolul Eminescu din Istoria... sa. Conceptul ține de secolul XIX, al exaltării națiunilor: "Ce ar însemna deci poet național? Ar însemna că el reprezintă națiunea și țara în ceea ce are ea mai specific, mai inconfundabil, mai caracteristic. El singur, opera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
separ de familia mea, de mama, de România, de tot... Aveam senzația că mor dacă nu mă separ de toate acestea... Primul text l-am scris pe la 20 de ani, iar cînd mi-am scris cartea am vrut s-o intitulez Panflöte/Naiul. Dar nimeni nu a vrut s-o publice. Am trimis-o la zece editori, pe urmă au fost 70 care au spus NU! Dar eu mi-am spus că există totuși ceva în mine care mă face să
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
școli, dar că, prin el și generația sa, se inaugurează o nouă concepție (direcție) în istoriografia românească. Discursul său de recepție la Academia Română (1911, inclus în volumul pe care -l comentez) a ținut să sublinieze această idee cardinală. S-a intitulat, de aceea, chiar Două concepții istorice. Spunea acolo că "cel mai important reprezentant al acestor tendințe romantice a fost Hasdeu, al cărui spirit genial se formase în lumea rusească de pe la 1830, care reproducea în caricatură exagerările romantismului francez și german
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]