1,333 matches
-
de fapt un piedestal pe care e purtată statuia lui Isus, imortalizat în ipostaze de suferință crâncenă. Pentru Fiul Domnului, încă se mai practică străvechiul ritual, cu convoiul însoțit de vestitele femei îmbrăcate în negru, supranumite ”Manolas”, cu fanfara care intonează imnuri funebre și cu acele chiote sfâșietoare care întrerup tăcerea, săgetând noaptea ca un fulger (”saeta”). Pentru muritorii de rând din Spania, în schimb, nu se mai recurge demult la dramatismul acesta. Ei sunt de regulă incinerați, pentru ca mai apoi
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
gând, o singură simțire și un singur dor. 1 Decembrie, este ziua în care cei departe de locurile natale, simt mai intens ca oricând durerea înstrăinării. Ochii înlăcrimează, înima suspină în ziua aceasta sfântă. Cu solemnitate, românii din întreaga lume, intonează Imnul Țării împreună cu frații rămași Acasă. 1 Decembrie este ziua când cu emoție și dor în glas, spunem cu mândrie: „Și eu sunt Român!” România cuprinsă între granițe, de la Nord la Sud, Est și Vest, a fost, este și va
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
priveau altfel, ceva tainic, pentru că nu oricine avea acest prilej. R: Ce condiții trebuiau să îndeplinească băieții pentru a putea face parte din ceată? M.V.: În primul rând, trebuiau să fie oameni serioși, să știe Plugușorul, versurile acelea multe, să intoneze și să aibă voce puternic să cunoască tonalitățile și să fie cunoscut de oameni, pentru a putea pătrunde în gospodăriile lor. O astfel de ceată se strângea foarte greu, de aceea ea rămânea aproape neschimbată de la un an la altul
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
plângi? Șterge-ți năsucul, tu, Răducu lui tătucu...” Era în timpul războiului, tatăl copilului murise pe front și îi vorbea de undeva din ceruri... În liniștea din sală, dintr-o dată am auzit hohote de plâns și nu înțelegeam de ce plâng mamele... Intonasem frumos spusele tatălui, cunoscând prea bine cum poate vorbi un tată copilului său, dar nu realizam că îi vorbise din ceruri... Mai târziu am înțeles contextul în care fusese scrisă acea poezie: al Doilea Război Mondial începuse în septembrie 1939
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
ei și am târât-o de picioarele din urmă până la un ududoi aproape. Să n-o devoreze ciorile, coțofenele, vulpile sau câinii prea repede, am băgat-o sub mal și am surpat pământ peste ea. Vântul din frunze de arbori intonează marșul funebru. - Rămâi în Împărăția Naturii, veșnic să fii mângâiată și să ai deplină liniște, că odraslele tale au ajuns pe mâini bune, i-am zis. Urc piscul, leg pulovărul cu cureaua, îl iau în brațe ca pe un prunc
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
după un periplu Brașov - Buda - Brașov, iar în anul 1835 se stabilește din nou la Rm. Vâlcea unde stă până în anul 1838. La 29 iulie 1848 participă la Râmnicu Vâlcea la o mare adunare populară, unde conduce corul care va intona imnul Revoluției, „Deșteaptă-te Române” pe versuri de Andrei Mureșeanu și muzică Anton Pann. Faptul este consemnat într-un raport al administratorului districtului „ într-n pompos constitțiu, aflându-se și dumnealui Anton Pann, profesor de muzică împreună cu cîțiva cîntăreți de
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
din sală se îndreaptă spre mine, cu pași mărunți dar apăsați, o doamnă mărunțică de statură, cu ceva riduri și pistrui ce marcau trecerea anilor, cu părul nins de promoroaca senectuții, pe acordurile stinse ale sunetului divin de orgă ce intonase urarea: nobila și răbdătoarea doamnă învățătoare, Aretia Răuță. Respirația mi s-a oprit pentru o clipă în îmbrățișarea strânsă a brațelor fragile, mă lăsam pentru o fracțiune de timp pierdut în febrilitatea lor de a mă cuprinde, în timp ce căutam albeața
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
complet în trecut, mi-a fost imposibil să-l mai pot opri, pentru a-i dirija evocarea. Povestea neselectat tot ce i-a marcat viața în acei ani de coșmar, folosind persoana întâi și a doua. La persoana a doua, intona militărește comezi, atât pe-ale sergentului care a fost, cât și pe-ale superiorilor lui. O făcea cu o exactitate uluitoare și cu expresia unei posturi reale. Ca să pot sintetiza avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
între 31 iulie și 14 august și constă în scoaterea urnei cu osemintele martirilor în biserică, depunerea de coroane la Monumentul Eroilor din localitate, deplasarea procesiunii religioase prin oraș împreună cu urnele martirilor, spectacole și jocuri pirothnice. Cu această ocazie este intonat „Imnul martirilor” scris în limba latină și tradus în limba italiană de către Antonio Antonaci și pe care îl vom reproduce în traducere proprie: Fie Gloria voastră, martori ai lui Hristos, astre strălucitoare de neînvinsă credință, Martiri din Otranto. Noi sărbătorim
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
de muzică și poezie, nu disco, nu etno, nu folk, nu heavy metal, nu hard-rock, nu de manele. Și totuși un spectacol care atinge spiritele, provocându-ți fiori în viscere. Fiori de Lumină și vuiet de Duh. Glas de înger intonând la vecernii, psalmi laici, doine, balade, vechi cântece aromâne, cântece de lume, cântece de alean, de dor de drag de Patrie, de dor de limba cea vie, românească, închinat Doamnei Regine Limba Română. Un spectacol sublim din toate punctele de
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
care i-a invitat și i-a condus să viziteze sala în care începe legenda cu Nadia. Itinerariul vizitei Nadiei a avut ca punct terminus și culminant Sala Polivalentă cu numele ei pe frontispiciu. La ivirea Nadiei fanfara armatei a intonat marșuri de onor pe când o mulțime înrobită de iubire a primit-o cu aclamații. Preasfințitul Episcop al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului Ioachim Bacăuanul, a îmbrățișat-o. Oficialitățile au întâmpinat-o, i-au conferit distincții, dar lumina Nadiei a încenușat parada
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
complet în trecut, mi-a fost imposibil să-l mai pot opri, pentru a-i dirija evocarea. Povestea neselectat tot ce i-a marcat viața în acei ani de coșmar, folosind persoana întâi și a doua. La persoana a doua, intona militărește comezi, atât pe-ale sergentului care a fost, cât și pe-ale superiorilor lui. O făcea cu o exactitate uluitoare și cu expresia unei posturi reale. Ca să pot sintetiza avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
treziseră din amorțire. Întâlnirea sufletului meu cu sufletul tău a dezlegat cuvintele ca printr-o vrajă... A fost destul s-ascult muzica sufletului tău, ca vorbele adormite atâția ani și atâtea anotimpuri, să înceapă a cânta cu glasuri de îngeri, intonând cântecele dorului prea mult ferecat. Cuvintele au început să se aranjeze frumos în scurte eseuri despre tărâmuri de poveste sau despre legende ce urmează a fi trăite... Povești frumoase despre uimirea fericită a sufletelor care se caută și se întâlnesc
ELIBERAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347010_a_348339]
-
de tinerii preoți în primii ani de după hirotonisire. În încheiere, Ministrul Provincial îi adresează părintelui sărbătorit, mulțumiri în numele Provinciei Franciscane, apreciindu-l drept un far călăuzitor pe acest drum greu al modernității pe care-l trăim. La Împărtășanie, corul a intonat în chip sublim „Panis Angelicus” și „Agnus Dei qui tolis peccata mundi”, care se cântă în Liturghia de rit latin. Pr. Petru Albert la finalul Sfintei Liturghii s-a adresat întregii comunități și invitaților la ceremoniei. Cuvântul ultim, a fost
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Câte o petală, un gând curat/ Și-o lacrimă pentru cei morți/ Ne mulțumește orcum pe toți/ Uniți să fim de-acum și noi etc. În continuare vorbește prin cântec- omul consacrat cântecului popular de peste 50 de ani-inegalabilul Nicolae Sabău intonând un cântec patriotic bine cunoscut în zonă iar la finalul cântării a ridicat spre înălțimi celeste tricolorul ce-l purta la gât. Când la școală am plecat Întrebând de tata Ochii mamei au vărsat Lacrimi cu găleata. Am rămas și
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
departe. Mai apoi în sat la noi S-o aflat că tata O căzut cu alți eroi Apărându-și vatra. Și de atunci la monument Când se face apelu- Pentru tata strig:- „Prezent!” Și sărut drapelul! Întreaga asistență emoționată fiind- intonează împreună cu solista Ana Hosu un cântec patriotic: „A sosit ziua dreptății/ Ziua sfântă a libertății/ Tot românul veselește/ România-ntinerește/ Noi suntem români/ Noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni!/”etc. În continuare membrii Ligii Scriitorilor Români din
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
din părelnica sa neclintire. Oricum, sufletul său adolescentin evadase acum printre ei și avea să se refugieze în sobrietatea-i la sfârșitul scurtei vacanțe. Doc se detașă de grup, le dădu tonul cu o voce baritonală tânără și caldă și intonară Gaudeamus igitur. Mult nu le-a trebuit cantemiriștilor să intre în atmosferă. Ceasurile până la cină trecură fermecător și repede. Se spovediră vorbind despre jumătatea de secol trăită după absolvirea liceului, completară informațiile date Americanului despre unii dintre colegii mai apropiați
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
mamelor cu copii mici, cu copii în brațe, în cărucioare, înghețați și flămânzi stând la o coadă mai mare decât cea din vremea răposatului Ceaușescu. Din respect pentru ei și pentru toți românii ieșiți în stradă, ar fi trebuit să intonați Imnul României. Pentru că acești români au fost eroii noștri. Ei nu au stat ca nesimțiții acasă plângându-se de viața grea care îi apasă. Dar desigur, cum să faceți așa ceva când că nu ați simțit emoțiile celor din stradă, celor
SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376556_a_377885]
-
evenimentului, molipsindu-i și pe colegii și prietenii prezenți, de la discursul inițial, foarte bogat în citate și exemplificări referitoare la literatura română, prin care a realizat o fulminanta incursiune, până la finalul care s-a produs pe fundal muzical, dna Melania intonând un cântec pe care obișnuiam să-l păstrăm că pe un foc de artificii, la o agapa. Aceleași trăiri le descrie domnia sa în cartea „Ani de Canada” (Ed. Singur, Târgoviște, 2016), prezentându-ne câteva personalități de marcă ale scrisului românesc
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
numai că petrece seri minunate, conversând pe diferite teme, ci uneori mai pun și de-o mică petrecere cu vin, cu focuri de tabără cu doamne și domnișoare din vecinătăți, petreceri la care, de regulă, se înjghebează superbe corale ce intonează cu multă dăruire splendide șlagăre din repertoriul tradițional cu specific profesional cum ar fi: Elisabeto vedea-te-aș moartă, sau și mai popularul: Ne dați ori nu ne dați! Nu vom vorbi desigur despre îngrijorarea, destul de manifestă, a personalului de
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
Echim și Gheorghe Cărbunescu au cântat melodii populare românești, romanțe și cântece de muzică ușoară. De asemenea, gazda, Ovidiu Popa, a cântat melodii din repertoriul artistului Tudor Gheorghe, între care „Mărie, Mărie”. La cererea celor de față Sorin Chiorean a intonat o priceasnă, vocea sa puternică, de bas, dând solemnitate clipei. Un episod foarte așteptat și îndrăgit a fost focul de tabără, amenajat și gestionat de Ovidiu Popa, în poiana de lăngă grădina familiei. Flăcările, înalte de peste doi metri, au luminat
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
al clipelor de încântare trăite la manifestările dedicate limbii române. Cântecele nu au lipsit nici cu acest prilej. Astfel, Adrian Toader-Williams, acompaniat de un casetofon instalat în propria mașină, a cântat vreo trei melodii. De asemenea, Rodica P. Calotă a intonat în limba franceză un cântec din repertoriul lui Edith Piaf, precum și altul, în românește, perfect adecvat în atmosfera serii. Două cântece vesele, obișnuite la petreceri, a interpretat și Ovidiu Popa, amplificând buna dispoziție a celor prezenți. Doamna Ligya Diaconescu este
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
a și început, în sunet de toacă, parcă într-un ritm mai intens și mai susținut ca la început, ceea ce ridică sala în picioare. Remarc însă cum corul își umflă iar piepturile, trăgând aer în plămâni și numai îi aud intonând ” Cu noi este Dumnezeu!", cu ajutorul celor din sală, ce murmură și ei, la unison. Un cuvânt la sfârșitul concertului ne aduce aminte că în această seară ni s-au prezentat piese rare de muzichie compuse de compozitori monahali români, la
CÂNT DIVIN de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375290_a_376619]
-
nevăzut Ce dura-va în timp-o, dar nu ca minune, Nu în vis ci în crez mă revăd renăscut. Cum priveam detașat o steluța pe cer Luminând nefiresc pe un drum efemer Insoilit, din neant, mă tezește un cor Intonând insistent melodii ce nu dor * Când iubești ne-ngrădit și-ți permiți să visezi Cu cărbuni desenezi la hotare de lumi Virgil Ciucă New York 3 noembrie 2015 Referință Bibliografica: Insistența / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V
INSISTENŢĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373163_a_374492]
-
român” și ” Imnul manifestărilor de la Câmpul Românesc începând cu inaugurarea lor, de acum aproape cinci decenii și până azi, este “Marșul Basarabiei. Toți cei prezenți, oameni de diverse vârste, în sala încăpătoare a Centrului Cultural se ridică în picioare ca să intoneze: “Az-noapte la Prut Războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iară, Să ia înapoi Prin arme și scut Moșia pierdută astă-vară...” Unii dintre cei prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]