442 matches
-
de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
adjective cu forme de comparație neregulate); adjective gradabile și non-gradabile. ● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor ● Sintaxa propoziției simple: verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice; predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție. Particularitățile categoriilor gramaticale ale pronumelui. Clasificarea pronumelor. Declinarea pronumelor. Particularitățile morfo-sintactice. Accentul; ● Verbul. Definiție. Conjugare. Funcțiile sintactice. Categoriile lexico-gramaticale. Categoria aspectului. Formarea aspectului. Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjunc��iile
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut (reluare); conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ (reluare); concordanța timpurilor la modul conjunctiv; propoziția ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, volere); verbele impersonale; verbe defective Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc și de timp (reluare); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut (reluare); conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ (reluare); concordanța timpurilor la modul conjunctiv (reluare); propoziția ipotetică (reluare și îmbogățire); verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului) (reluare); forma activă, pasivă și reflexivă (reluare); verbele modale (dovere, potere, volere) (reluare); verbele impersonale; verbe defective (reluare) Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc și de timp (reluare); adverbe de îndoială; adverbe
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
tipuri de numerale (colective, multiplicative, distributive, adverbiale) Funcții sintactice ale numeralului ● Adjectivul și grupul adjectival. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Mijloace afective de exprimare a superlativului. Ortografierea adjectivelor ● Verbul și grupul verbal. Verbe predicative și verbe nepredicative. Caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului. Variante verbale b. Părțile de vorbire neflexibile ● Adverbul și grupul adverbial. Tipuri de adverbe. Gradele de comparație ale adverbului. Funcții sintactice ● Interjecția și grupul interjecțional. Funcția
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
probable - improbable; preciso, necesario: Somos felices, dichosos infelice desdichados, cierto, posible<br> Es probable, necesario<br> 2. Verbul ser împreună cu participiul altui verb formează diateza pasivă: <br> 3. În unele contexte, verbul ser își pierde valoarea de copulativ. Devine verb intranzitiv cu sensul de a exista, a se întâmplă, a servi, a avea loc, a conveni: 4. Cu verbul ser se formează unele locuțiuni idiomatice; 5. Construcțiile ser de + infinitivo, ser menos au corespondent în limba română formulele “a merită osteneală
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Complementul indirect este partea secundară de propoziție care determină un verb intranzitiv sau o interjecție și din punct de vedere semantic indică persoana asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea verbului sau căruia i se atribuie o acțiune, o însușire sau o caracteristică exprimată prin cuvântul determinat. Răspunde la întrebările următoare:Cazul Acuzativ
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive. Hitita este cunsocută ca având un sistem verbal mai simplu decât alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greacă antică. Verbul avea următoarele sufixe: -,-ahh-” care înseamnă ,ceea ce înseamnă cuvântul de bază” sau ,a duce la aceeași structură”. Exemple de astfel
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape tuturor verbelor la diateza activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-am plimbat”, "s’être entendus" „a se fi
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-am plimbat”, "s’être entendus" „a se fi înțeles”). Tot cu acest auxiliar se formează și timpurile compuse ale unor verbe active intranzitive: "vous êtes venus" „ați venit”, "qu’elle soit arrivée" „(ea) să fi sosit”. Diateza pasivă are în esență aceeași structură că în română, formele pe care le are "être" la diateza activă fiind asociate cu participiul perfect al verbului cu
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
alkonyodik" „se înserează”, "sötétedik" „se întunecă”, "tavaszodik" „se face primăvară”, "villámlik" „fulgeră” etc.), cele care exprimă existența sau non-existența ("van" „a fi” la prezent, "lesz" „a fi” la viitor, "nincs" „a nu fi” la prezent) și altele, precum "fő" „fierbe” (intranzitiv), "nő" „crește” (intranzitiv), "esik" „cade” etc. Pe lângă verbele medii propriu-zise mai sunt și unele apropiate de cele active, numite medio-active, care exprimă activitatea obișnuită a unui subiect animat, parte de animat sau inanimat: "álmodik" „visează”, "a szív dobog „inima bate
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
sötétedik" „se întunecă”, "tavaszodik" „se face primăvară”, "villámlik" „fulgeră” etc.), cele care exprimă existența sau non-existența ("van" „a fi” la prezent, "lesz" „a fi” la viitor, "nincs" „a nu fi” la prezent) și altele, precum "fő" „fierbe” (intranzitiv), "nő" „crește” (intranzitiv), "esik" „cade” etc. Pe lângă verbele medii propriu-zise mai sunt și unele apropiate de cele active, numite medio-active, care exprimă activitatea obișnuită a unui subiect animat, parte de animat sau inanimat: "álmodik" „visează”, "a szív dobog „inima bate”, "az óra ketyeg
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
ceea ce îl face să corespundă deseori cu supinul românesc: "alkalmazandó szabályok" „reguli de aplicat”, "követendő példa" „exemplu de urmat”, "Használat előtt felrázandó" „A se scutura înainte de întrebuințare”. De regulă se pot pune la participiu viitor verbele tranzitive, dar și unele intranzitive pot avea această formă: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(ă)”, "romlik" „a se strica” → "romlandó" „perisabil(ă)”. Gerunziul se formează cu sufixul "-va/-ve": "mosolyogva „zâmbind”, "érezve „simțind”. În general, gerunziul verbelor intranzitive are sens activ: Ülve dolgozik" „Lucrează șezând
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
participiu viitor verbele tranzitive, dar și unele intranzitive pot avea această formă: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(ă)”, "romlik" „a se strica” → "romlandó" „perisabil(ă)”. Gerunziul se formează cu sufixul "-va/-ve": "mosolyogva „zâmbind”, "érezve „simțind”. În general, gerunziul verbelor intranzitive are sens activ: Ülve dolgozik" „Lucrează șezând”. Cel al verbelor tranzitive poate fi activ ("A hírt olvasva felkiáltott" „Citind știrea, a scos un strigăt”) sau pasiv: Megsózva kéred a sültkrumplit?" „Vrei cartofii prăjiți sărați?” Construcția gerunziului cu verbul "van" „a
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
ceea ce îl face să corespundă deseori cu supinul românesc: alkalmazandó szabályok" „reguli de aplicat”, követendő példa" „exemplu de urmat”, "Használat előtt felrázandó" „A se scutură înainte de întrebuințare”. De regulă se pot pune la participiu viitor verbele tranzitive, dar și unele intranzitive: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(a)”, "romlik" „a se strică” → "romlandó" „perisabil(a)”.
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]