4,572 matches
-
îți oferă ce nici nu te aștepți și nu meritai, și chiar meritând, sperai la acel lucru de atâta vreme și cu atâta deznădejde, încât oferta îți pare o adevărată minune. Ca-n Dechemvrie 1989. CULTURA și inteligența complică istoria. Intriga se rafinează. Ambițiile se ascund mai bine. Scopurile politice se învelesc în rațiuni din ce în ce mai subtile. Renașterea, în fastul ei, înseamnă și crima (de stat).Tradiția sentimentală face din Constantin Brâncoveanu, ctitor strălucit de cultură, o victimă a cruzimii istorice... N-
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
Istrati? Sau, și mai exact formulată întrebarea, este reductibil certul levantinism al literaturii lui la ceea ce se cheamă exotism oriental? Căci nu e o literatură cu odalisce, cadîne și eunuci, cu spahii și ieniceri, cu viziri și cu sultani, cu intrigi de harem și ambianță de serai. Nu haremuri există la Istrati, ci mizerabile bordeluri. Nu cadîne fluturîndu-și ademenitor văluri mai mult sau mai puțin transparente, ci prostituate amărîte. Nu palate, ci cocioabe și spelunci. Nu opulență, fast și lux, ci
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
demonul tace după ce tușește cu subînțeles). REALITATEA este - tot pe cronicari e bine să te bazezi - că au vinit un capegiu de la Poartă de-o luat pe Dumitrașcu-vodă Beizade. Deși acest capugiu era un bun prieten al familiei Cantemireștilor. Dar intriga de dincolo, din Muntenia, lucrătura Brâncoveanului era mare. Acesta, cu relațiile ce le avea la }arigrad, și îmbrăcase caftanul de domnie asupra Moldovei. Susținătorii lui Dimitrie se împrăștie, fug la Ieși. Și Neculce ne atrage atenția din veacul său: Pe
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
chestiunea relativ misterioasei CopyRo (societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor), permisiunea de a cita și antologa texte ale unor autori importanți, selecția având în plus un caracter critic și diferind, prin aceasta, de banala republicare. O chestiune care intrigă este a operelor rămase "orfane", adică aparținând unor autori fără moștenitori și pe care drepturile le încasează, de la edituri, CopyRo, chiar când e vorba de texte din manuale (Ion Barbu e un exemplu). Apoi problema manualelor, care trebuie să aibă
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
autorului: "Cele mai mari neîmpliniri ale acestui roman autobiografic, cu aspect de jurnal, se găsesc la nivelul construcției și al conflictului. Cartea se mărginește să prezinte siluetele profesorilor și, foarte rar, atmosfera din cancelarie. Un conflict propriu-zis nu există, iar intriga este și ea slab schițată. Perspectiva din care sunt prezentate evenimentele este una subiectivă. Formula estetică a acestui tip de roman (obiectiv) nu este respectată, lipsind atitudinea obiectivă a autorului. Caracterul de idealitate a naratorului, singurul personaj cu o viziune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9131_a_10456]
-
Un regizor vizionar, Lynch preferă plonjeul în psihismul abisal al personajelor, speculînd pe tema anxietății și a spaimelor care bîntuie "imperiul minții"; adevărata scenă a filmelor sale se află în culisele întîmplărilor, în spatele frunții personajelor. După ce a schițat minimal cadrul, intriga, un fir narativ, deflagrații repetate distrug reperele și bulversează orice încercare de a reveni în planul realității. De la un moment dat încolo, filmul lestează, încărcătura sa psihotropă amorțește și te abandonezi fluxului de flashuri fastuoase, copleșitoare, fantasmale, ale personajelor. Rafinate
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
Angelo Mitchievici Nu îți ia mult să înțelegi că intriga filmului lui Michael Davis II este un simplu pretext pentru a desfășura o pistoliadă de mare virtuozitate, - pe care însă o putem lua și din filme precum The Transporter (Curierul, 2002) al lui Corey Yuen - și mai ales o scînteietoare
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
contează, ca în jocurile pe computer regizorul își plimbă pistolarul prin diverse locații, iar acesta exersează figuri inedite de lichidare pe o serie de ținte în mișcare, cu o identitate convențională - Mr Smith însuși recomandă anonimitatea sau cel puțin discreția. Intriga este la fel de facilă și luată la bani mărunți nu se ține, așa cum dezideratele umanitariste nu-l prind pe domnul Smith și el se străduiește să o arate laolaltă cu un suflet mare aflat în criză. Altfel, personajul este în priză
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
romanului. De altfel, autoarea acordă întâmplării, învăluită în misterul probabilității, cel mai mare spațiu din roman. Capitolul După-amiază în grădina de trandafiri, ilustrare aproape didactică a pluriperspectivismului, este consacrat succedării meticuloase a punctelor de vedere ale celor implicați în această intrigă de iubire (Margot, Titi Ialomițeanu, Ștefan Mironescu, Sophie), rămasă în suspensie, adică fără nicio urmare. E o lecție de naratologie și un exemplu de virtuozitate a analizei psihologice infinitezimale, un capitol excepțional (cel mai bun din roman) care clarifică până în
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
și cronica de familie (în genul lui G. Călinescu și Petru Dumitriu), relativizând și intersectând perspectivele personajelor ce dau versiuni despre ceilalți și variante creditabile despre sinele confesorului. Valorizarea alternativă a cotidianului și a idealului, a politicii mari și a intrigii amoroase, a limbajului jos, bârfitor, de precupeață, și a limbajului înalt, de interpretare intelectuală, insuflă romanului Dimineață pierdută un ritm cuceritor.
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
lipsesc: "Prin zicerea năzdrăvan, poporul român, și mai cu seamă țărănul, înțelege pe omul cu minte deșteaptă, care prevede viitorul." Basmul pare făcut din foarfece, zmeul apare unde nu e locul lui, obiectele năzdrăvane intră în scenă fără nici o pregătire, intrigile se amestecă (povestea cu zmeul n-a fost decît o diversiune). În fine, eroul se răzbună pe invidioșii lui frați -gelozia ca răul cel mai rău de pe lume e o temă dragă lui Filimon, ceea ce nu prea-i stă bine
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
fragmente de dialog încep să capete importanță aproape simbolică de fiecare dată când apar în alt context. În final, ceea ce începuse ca o simplă serie de evenimente a devenit echivalentul literar al unei melodii de Philipp Glass - nu atât o intrigă, dar un pattern de elemente al căror ecou este fixat în mintea cititorului. Daniel Green în The Reading Experience. Ficțiunea experimentală. 22 mai 2007: Personajele (din Vain Art) și acțiunile lor simple sunt amestecate și re-amestecate de-a lungul întregului
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
capitol), contribuie la caracterul straniu, asemănător visului din structura romanului lui }epeneag.(...) Complet absorbitoare în timpul lecturii, cartea devine ceva complet diferit când ai terminat, după ce ai uitat ordinea întâmplătoare a acțiunii și tot ceea ce mai ții minte sunt fragmente din intrigă; rămâne astfel caracterul de vis, așa cum este el perceput în înțelegerea comună. Elisabeth Hand în The Village Voice, mai, 2007: Dumitru }epeneag pescuiește în apa Timpului, iar dacă prinde un copil sau un pește este în final mai puțin important
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
a propriului trecut. Pentru ceea ce ne interesează în mod special din acest jurnal (anii 1977-1981, când George Macovescu a fost președinte al Uniunii Scriitorilor), nu există motive de neîncredere. Pe deasupra, faptele acelei perioade pot fi verificate de către alți protagoniști ai intrigii, adică ai conflictului dintre breasla scriitorilor și conducerea ceaușistă. Sunt de așteptat mărturii comparabile. De fapt, și avem una, dar tot din pespectiva conducătorului: memoriile lui Dumitru Popescu, relatând aceleași episoade din altă perspectivă. Trebuie să spun foarte clar, chiar
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
a aflat, bineînțeles. Așa că am intrat în vizorul ŤSăptămîniiť" (p. 268-269). Rolul nociv al lui Eugen Barbu s-a amplificat pe măsura acumulării anilor de apariție a revistei "Săptămîna". Octavian Paler își amintește foarte exact această contribuție dezastruoasă la o intrigă ideologică, acutizată în detrimentul literaturii. Citez, din nou pe larg, explicația dată de Octavian Paler: "Mărturisesc, îmi pare rău că un scriitor de talia lui Eugen Barbu, care a dat cărți precum Groapa sau Princepele, s-a lăsat târât de resentimente
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
Pentru a observa că Octavian Paler îi acordă circumstanțe atenuante lui Eugen Barbu pentru rolul lui nociv de dinainte de 1989. Dacă e foarte ferm că plagiatul nu poate fi iertat, Octavian Paler nu e convins că Eugen Barbu a cultivat intrigile pentru a plăti polițe personale, depășindu-și rolul de instrument al partidului comunist și al Securității. Nu-l acuz, Doamne ferește!, pe Octavian Paler de favorizarea infractorului: pur și simplu, așa vedea el lucrurile, necrezându-l pe Eugen Barbu chiar atât
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
au, de asemenea, ceva straniu, insolit, cu putere de pătrundere în afară. Avem, prin scriitorii foarte tineri și prin scriitoarele foarte tinere, o proză curajoasă în limbaj, alunecând grațios în pornografie, dar e o proză timidă în construcție, artificioasă în intrigă și cam previzibilă în subiectul epic. Nu bate mai departe decât versurile sarcastice și dezinhibate din experiența muzicală de tip hip-hop. Carența epicului ar fi principala defecțiune, pentru că în romanele noastre nu prea se întâmplă mare lucru. Prozatorii noștri trebuie
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
principala defecțiune, pentru că în romanele noastre nu prea se întâmplă mare lucru. Prozatorii noștri trebuie să învețe narațiunea și narativitatea, după Graham Greene, de exemplu, pe care l-am mai pomenit. Cele mai bune romane din proza actuală au o intrigă de bibliotecă: sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun, sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale lui Nicolae Breban, până la Puterea nevăzută, apărut acum doi ani, sau dezastrul spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. Repet
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
cules de căpșuni în Spania. Sau: patronul unei firme românești se pregătește să deschidă o investiție sau o afacere în Irak. Etc. Dacă tot nu contează subiectul, după cum spun cei mai mulți critici și prozatori, de ce nu ar testa scriitorul piața? Contează intriga și stilul. De ce i-ar deranja pe profesioniștii romanului că un editor le propune să pornească de la niște teme, dacă ele tot nu contează? Ca să nu cădem în derizoriu, rog să se recitească romanele lui Graham Greene și să se
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
cu leșii, scopul său fiind de a ajunge într-o zi împăratul creștinătății la Țarigrad, făcând să renască Bizanțul. Nu era rău. Dar deloc, deloc. Totuși, istoria nu se întoarce. Mai ales când nu există energia necesară... Vreme măruntă de intrigi și păcăleli. Ca la bâlci. Astfel, boierii moldoveni care mai țineau cu Dumitrașcu, trec imediat de partea lui Cantemir, simțind dincotro bătea vântul... și stătuseră acolo cu pîra câteva zile. Văzându-i la picioarele sale, bătrânul Cantemir îi silește pe
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
Producția obținută prin absolvenții ei la fabrica de faianță era evaluată la 250 000300 000 lei anual reducându-se astfel importul românesc de produse ceramice. În 1905, scoala și-a încetat activitatea datorită lipsei de sprijin din partea autorităților și a "intrigilor politicienesti" curând însă și-a reluat activitatea. Participarea țării noastre la primul război mondial a afectat și activitatea școlii ceramice, care a fost întreruptă în anii primului război mondial. Distrugerile și pierderile pe care le-a provocat armata germană și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
că s-a format o punte de legătură între dascăli și locuitori, între școală și elevi iar scopul a fost același, de ridicare culturală a maselor. Unii dintre aceștia au fost implicați politic iar alții nu s-au amestecat în intrigile politice cu toate acestea printr-o activitate neobosită, cu diplomație și inteligenta au contribuit la dezvoltarea vieții culturale și stintiifice a județului prin acțiunile întreprinse în școli odată cu diversificarea programei școlare în funcție de necesitățile pe care societatea românească le avea, prin
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Ahmed I. Prin acest act se va ameliora situația țăranilor. Sultanii care au urmat după Soliman Magnificul au stat mai mult în palatul Topkapî din Istanbul, fiind considerați conducători trândavi. În timpul lui Selim al II-lea (1566-1574) vor fi încurajate intrigile, traficul de influență și va prolifera corupția. O ultimă încercare de a păstra tonusul expansionist al Imperiului Otoman a fost asediul Vienei, din 1683. Deși marele vizir Kara Mustafa promisese sultanului că se va întoarce cu cheile de la porțile Vienei
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Franței sau în Ungaria, unde rivalitatea dintre Ludovic al II lea și Soliman atinsese cote alarmante. Perioada 1526-1536, adică a ultimilor ani în funcția de mare vizir, va fi pentru Ibrahim Pașa foarte grea, acesta trebuind să facă față atât intrigilor de la Palatul Topkapî, cât și situațiilor complexe din centrul Europei. Ibrahim Pașa În anul 1536, în ziua de 16 martie, Ibrahim a fost ucis, intrând în dizgrația sultanului, dar și a conducătorilor Haremului. Tot în secolul al XVI-lea, dar
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
o rară perversitate. Interdicția semnăturii alterna cu cele mai flatante promisiuni. Emisarii trimiși de oficialități să-l invite în țară, propunându-i fotoliul de academician într-o anumită etapă erau înlocuiți cu procurorii care lansau ridicole acuze. Plastografia, insinuarea, minciuna, intrigile, calomnia, denunțul și suspiciunea erau mânuite cu îndemânare de politrucii creatori de atmosferă. în primele zile ale "noii ordini" de după 23 August 1944 acuzele foștilor NKVD-iști se radicalizează, deschizând drumul măsurilor represive ale cenzurii, care nu se vor lăsa
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]