1,090 matches
-
de prostie și ignoranță. Faimoasa bonetă cu urechi de măgar, teroarea elevilor neatenți sau leneși, și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică și obtuză. Dacă în scenariul oniric se chinuie să urnească un măgar sau un catâr, atunci înseamnă că, în realitate, se luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și cer. Exprimă idealurile înalte și noblețea ambițiilor subiectului, dar se referă și la rugăciune, adică atât la cerere, cât și la recunoștință. Cele trei elemente analizate pot totuși avea semnificații mai prozaice, mai ales în expresiile populare: sentimentul de inutilitate («a ține lumânarea») sau lăcomia («a aprinde lumânarea la amândouă capetele»). Lumânările mai au legătură și cu vârsta, intervenind uneori la acest nivel în vis: atunci simbolizează trecerea timpului sau eterna reîntoarcere (vezi Vârstă și Aniversare). Bilă Există tot atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
le descrie și le interpretează. Un prolog și un epilog, aparținând prezentului povestirii, încadrează aceste amintiri. Faptele se adaugă firesc, într-o succesiune legată de creștere și cunoaștere, dar, în loc să aducă răspunsuri și limpeziri, ele sporesc nedumerirea, solitudinea, angoasa, drama inutilității proprii și a lumii. Senzația sciziunii interioare, sentimentul alienării și alterității, care alternează și se contrazic cu certitudinea unei identități prea concrete și limitate, imprecizia receptării, a reprezentării generează conceptul complex și ambiguu al „irealității imediate”. Instalat în prezentul fugos
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
perfidie de materie, descumpănit de conținutul propriului psihic, personajul se simte și mai străin în lumea oamenilor, ale căror manifestări i se par hilare, artificiale. Mult mai adevărate, mai coerente par spectacolele propriu-zise - filmul, teatrul, panopticumul. Varietatea, schimbarea, repetarea, dispersarea, inutilitatea constituie cadrele ireale ale „bizarei aventuri de a fi om”, o rătăcire interogativă până la demență, într-o perfectă solitudine și imposibilitate a comunicării. Totul se reduce la vedere („sunt numai vedere”, spunea și Bacovia), la privirea penetrantă, corozivă. A nu
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
boală în conștiința pacientului, manifestările concrete ale suferinței, atmosfera generală a locului, precum și interioarele de spital, orășelul, plaja, oceanul. Personajul principal este identic cu naratorul din Întâmplări..., cu aceleași senzații, percepții și stări, cu aceeași nedumerire existențială și impresie a inutilității generale. Însă în Inimi..., efortul de autoidentificare a eului cu sine este înlocuit de reconstituirea experienței de bolnav, în care răul biologic pare să-l estompeze pe cel metafizic, dar amplifică dramatismul prin dislocarea din normal, prin durerea concretă, prin
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
de autor, care a știut să depășească și să sublimeze o experiență devastatoare, făcând să transpară esența miraculoasă și tragică a omului. Personajul rămâne suspendat în nedumerirea sa dramatică sau doborât de certitudini sumbre, dar opera atenuează sentimentul efemerității și inutilității. Creatorul, conștiința supraindividuală, nesupusă trecerii și crizelor, domină existența particulară minată de „boală”, echilibrând viața, dându-i unitate și sens. Critica vremii a fost surprinsă de apariția prozei lui B., dar aproape unanimă în a a-i sublinia originalitatea și
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
existențialistă. Idei, atitudini și trăiri care au căpătat putere de circulație datorită mai ales literaturii lui J.-P. Sartre se găsesc, anterior, și la B. Teroarea sau greața de a exista, bizareria sau absurdul vieții, dislocarea din orice ordine necesară, inutilitatea, izolarea totală, nedumerirea în perceperea realului, toate proiectează ființa în neant. Un anume mod de abordare și tratare a realității, o anume atitudine narativă, viziunea fenomenologică, aspectul general al scriiturii anticipează cu mai mulți ani apariția Noului Roman francez, din
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
intensitate, toată zbaterea, pregătirea minuțioasă, spaima de „superior” devin ridicole și sunt potențate la maximum de o ultimă zădărnicire a tuturor eforturilor: generalul nu mai vine. O pace ca după cutremur se lasă peste orășel, aruncând în definitivă izolare și inutilitate o existență meschină, fără sens. O ipostază deosebit de pregnantă în proza lui B. este cea a ofițerului reformator. Cu un aer de inspirat, de inițiat în marile taine ale artei militare, acesta e posedat de biete nimicuri, pe care le
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un sentiment care mă Închide, dându-mi impresia de prăbușire. În plan sufletesc, Însingurarea este trăită ca tristețe, ca depresie, ca o stare de melancolie. Acestui sentiment i se adaugă impresia unei dureri morale, a dezastrului disperării și propriei mele inutilități. Este starea de singurătate-boală. Și criza singurătății În sensul moral, al valorii mele ca persoană. Dar există și o singurătate metafizică. Aceasta nu este exterioară, ci interioară, o singurătate a demnității umane, pe care eu o construiesc În interiorul meu. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
distrugerea sau Înlăturarea prin violență. A treia este cedarea. Aceasta presupune atitudinea de a face concesii, de a accepta compromisuri În scopul evitării unor conflicte. Dar cedarea trebuie să fie echitabilă. A patra formă este recunoașterea, formală cel puțin, a inutilității confruntării, ca fiind lipsită de sens, de scop final. A cincea formă este concilierea, Înțelegerea reciprocă asupra situației și soluționarea acesteia prin consens bilateral și prin Împăcarea părților. Toate aceste situații atitudinale sunt expresia acțiunii normative a conștiinței morale asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
toate...”. Aici, inculpata vorbește despre climatul din pușcărie, despre tensiunile care apar între deținute, despre nevoia adoptării unor strategii de supraviețuire (instinctul de autoconservare) pentru a putea face față singurătății, dezamăgirilor de tot felul, sentimentelor de abandon, de eșec, de inutilitate, nesiguranței, lipsei prezenței celor dragi... Se confirmă aici afirmația unei alte deținute: C.A. - ,,Domnule, după 15 ani de pușcărie, te eliberezi de aici nebun de tot”. Inculpata are planuri de viitor. Își dorește să se elibereze, să se dedice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în efortul său „de a-și computeriza destinul” sau „fantasmul”. A. respinge, așadar, sistematic eternele interdicții „nu e bine” sau „nu se poate” (Prima recuperare, A doua recuperare, în Poeme retorice interzise), chiar dacă uneori, depășit de opreliști, constată tocmai amarnica „inutilitate a efortului”: „Totul este inutil, iubito/ Citim în soarele care ne sâcâie,/ în lumina răsturnată a zăpezii/ în gerul care ne înțeapă buza...” (Inutil iubito). Convins că „în poezie nu există inspirație, ci doar căutare”, la a doua întâlnire cu
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
un cămin de nefamiliști, printre lumpeni ce-și conservă, în fericita lor ignoranță, autenticitatea psihică. Ruptura, schimbarea modului de viață introduc, ca subtemă a alienării, manifestările nevrozelor ca reacție a inadaptatului. Pintea - haiducul muncitor are o viziune obsesivă, coșmarescă, a inutilității ciclice a împotrivirii: „o roată de moară suspendată deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și Drumul cenușii (1988), făcând parte dintr-un ciclu intitulat Zidul morții, vor propune nevroza ca loc de adăpostire
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
finanțează și fratele care continuă să creadă că lumea se poate îndrepta prin demascarea necinstei. Ca toate celelalte romane, și acesta pune irezolvabilele întrebări-cheie: „Miile de articole mi se înșirau în față ca un colaj banal, vechi, peste care mâna inutilității scria cu siguranță: ei, și? Te implici sau nu, proporția răului nu se modifică ... Sufăr că am suferit? Caligrafiază de mii de ori și ce dacă? Banalizează prin repetare întrebarea aceasta ce nu așteaptă nici un răspuns. Scrie numele sentimentelor, trăirilor
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
urmeze un liceu bun și, eventual, o facultate, având astfel nevoie de o pregătire solidă. Aceste afirmații sunt elocvente pentru situația materială a familiilor incluse în studiu și evidențiază resemnarea părinților față de nivelul de pregătire a copiilor lor și de inutilitatea investiției în educație. În acest context, referindu-se la opțiunile pe care copiii lor le au după terminarea ciclului primar, părinții din mediul rural consideră că aceștia ar trebui să „termine o școală și să aibă o meserie”, care, deși
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
poate face fericiți. Alte semne ale depresiei sunt: lipsa sau scăderea apetitului, perturbări ale somnului (dificultăți de adormire, trezire matinală, somn neodihnitor sau chiar coșmar), pierderea interesului pentru lumea exterioară, lipsa de putere și de entuziasm, oboseală constantă, sentimente de inutilitate și neajutorare, gânduri de suicid și moarte, sentimente de vinovăție. Numeroase semne și simptome însoțesc sau exprimă starea depresivă a subiectului (Ciofu, 1998): a) simptome afective, în care lipsa de plăcere în efectuarea oricărei activități constituie caracteristica asențială; se asociază
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
șaptezeci, Lefty s-a Întors În anii cincizeci. Se bucura din nou pentru terminarea canalului maritim St. Lawrence și Încetase cu totul să mă pomenească, pentru că eu Încă nu mă născusem. Își retrăia mania jocurilor de noroc și sentimentul de inutilitate de după pensionare, dar toate acestea trecură repede, pentru că era din nou În anii ’40 și ținea iarăși restauranul. În fiecare dimineață se trezea de parcă s-ar fi dus la lucru. Desdemona trebuia să recurgă la șiretlicuri elaborate ca să-l satisfacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Capitolului Unsprezece plecase. Singură acasă, ca să consemnez furia crescândă a tatălui meu la știrile de seară, frustrarea lui față de felul „imbecil“ În care americanii purtau războiul ( În ciuda napalmului) și simpatia lui crescândă pentru președintele Nixon. Singură, ca să detectez sentimentul de inutilitate care Începuse să o hărțuiască pe mama mea. Acum, când Capitolul Unsprezece plecase din casă și eu crescusem, Tessie se trezi cu prea mult timp la dispoziție. Începu să-și umple zilele cu ore la Centrul Comunitar „Memorialul Războiului“. Învăță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În ele, flori uscate, grăunțe și boabe colorate. Se duse la magazinele de antichități și atârnă pe perete o scândură veche de spălat rufe. Se apucă și de yoga. Combinația dintre dezgustul lui Milton pentru mișcarea antirăzboi și sentimentul de inutilitate al lui Tessie i-a făcut să Înceapă să citească toată colecția, de o sută cincisprezece volume, a setului de Cărți Fundamentale. Unchiul Pete tot făcea reclamă la cărțile astea de ceva vreme, ca să nu mai pomenim faptul că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mestecător de bumbi de peyote. Cândva, demult, tăiase cu ferăstrăul mingi de golf În două, Încercând să vadă ce era Înăuntru, dar la un anumit moment din viața lui fratele meu se trezise fascinat de interiorul minții sale. Convins de inutilitatea funciară a Învățământului instituționalizat, se retrăsese din lume. Amândoi am avut propriile momente de Întoarcere În natură: Capitolul Unsprezece În Peninsulă, iar eu În tufa mea din Parcul Golden Gate. Numai că În momentul În care tatăl meu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ce-i cu asta? Mai greu este de înțeles ce o mână pe Livia de la spate. Nu are nimic de câștigat dacă obține condamnarea lui Libo. O simplă victorie goală de sens. Se simte copleșit de un sentiment neplăcut de inutilitate. Dacă ea, care este atât de deșteaptă, face asemenea prostii, cum o fi să viețuiești alături de alte femei, toante și nătânge? Logica și sentimentele sexului frumos nimeni nu le poate înțelege, pentru că sunt iraționale. Bieții bărbați! Trăiesc pe lumea asta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de franceză, dar era mereu prea ocupată să se ducă. Putea studia În junglă, acolo unde nu-i servea la nimic, doar ca exercițiu gratuit. În timp ce conjuga, nu mai avea timp să se gândească la frică sau disconfort sau la inutilitatea de a se mai Întreba: „de ce eu?“. „Je tombe de la montagne“, recita ea. „Je tombais de la montagne. Je tomberai de la montagne.“ Și apoi ajungea la Întrebările neplăcute. Cândva fusese atât de sigură spre ce țintea ajutându-i pe ceilalți. Wendy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vitrină și i l-a Înfășurat În jurul gâtului pentru a opri sângerarea. În ciuda acestor eforturi eroice, ea tot a murit, Înecată În propriul sânge. Detectivul a lăsat-o pe Vera să asimileze noutățile. Ea a plâns puțin, gândindu-se la inutilitatea Îngrozitoare a acțiunilor străinului. Credem că bărbatului i-a fost frică să nu fie prins la locul faptei, continuă detectivul. Avea mâinile pline de sânge. Am găsit amprente pe pieptănașul de metal. Probabil că a fugit de acolo foarte repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]