1,479 matches
-
cu alții. Individul a evadat treptat din anonimitatea socială, din mulțime sau din „massă”, pentru a deveni tot mai bine conturat ca un sine individual și a ajunge chiar să se inventeze pe sine. Alteritatea și individualitatea, altul semnificativ și inventarea sinelui individual ne apar astfel din ce în ce mai mult în interacțiune, dar și în distincție. Pe de altă parte, pentru societate, individualizarea este procesul cel mai important prin care se realizează trecerea de la societățile holiste la societățile individualizate. Întreaga perioadă istorică a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări etc.) disponibile individual constituie factori stimulatori ai „creativității identitare” (cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 205). Între forța de „inventare a sinelui” și resursele disponibile, există un raport de proporționalitate directă. Resursele culturale bogate și accesul la „coduri elaborate” de limbaj (B. Bernstein) facilitează prospectarea imaginativă a unor moduri alternative de prezentare și reprezentare ale sinelui, tot așa cum resursele economice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate participă însă în mod diferit la acest proces. Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare a oportunităților și riscurilor și de dezvoltare creatoare a unor traiectorii biografice de succes. Între unii și ceilalți apar inegalități subiective care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât inegalitățile clasice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai dramatice decât inegalitățile clasice de tip material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vezi Zigu Ornea, Anii ’30. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ontologia etnică este un concept pe care îl folosesc pentru a descrie discursul ce autohtonizează categorii fundamentale, cum ar fi timpul și spațiul, îndeobște considerate universale. Inventarea (de către poeți, filozofi, etnografi etc. a) unui „specific național” esențialist este echivalentul radical, pe verticală, al geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Contemporanul cu referire la o recenzie a lui Radu Petrescu, a cărui semnătură, din 1949 Încoace, apare pentru prima dată. Redactorul Contemporanului, Eugen Luca, citește cu ochi răi strădania analitică a lui Radu Petrescu, răstălmăcind totul În voie, Începând cu inventarea unor termeni inexistenți În text (de exemplu cuvântul mobilizatoric) și terminând cu concluzia din titlu: Domnului recenzent nu-i place poezia nouă. Adevărul este că ieșirea violentă a cronicarului literar de la Contemporanul a fost determinată de pomenirea unor nume de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
amestece. Rolul acestui proces este greu de intuit. Întrucât nu a fost un proces public, iar acuzații au avut mai degrabă roluri periferice în organizarea și punerea în scenă a crimelor, pare să fie vorba doar despre răfuieli politice și inventarea de țapi ispășitori. Nu există prea multe mențiuni despre destinul ulterior al celor cinci, deși se pare că au fost eliberați din închisoare cu mult înainte de ispășirea pedepsei. O posibilă explicație ar fi încercarea de a-i reduce la tăcere
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
transferat la Gherla, probabil în iunie 1950, și a colaborat intens cu Popa „Țanu”. Popa spune în anchetă că Grama era cel care dădea indicațiile pentru bătăi, cel puțin între 15 octombrie 1950 și 1 ianuarie 1951, creditându-l cu inventarea metodei folosirii sării în exces în mâncarea celor torturați. Tot Popa menționează o scenă dramatică după moartea lui Alexandru Radovan, la care contribuise și Grama: „Ce, eu l-am omorât? L-au omorât cei de la 104 și, în definitiv, ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
-se. Se consideră că apariția informaticii constituie cea de-a cincea descoperire venită în sprijinul omului pentru a lua decizii. Momente importante care au marcat evoluția civilizației umane sunt următoarele: apariția limbajului articulat, ca principal mijloc de comunicare între oameni; inventarea scrisului, prin care se compensează limitele memoriei biologice; realizarea tiparului, care a pus bazele memoriei sociale constituită din cărți și publicații; utilizarea sistemelor de telecomunicații, care înlătură limita determinată de distanță; apariția calculatoarelor electronice, care permit culegerea, prelucrarea și transmiterea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o semnificație unică în teoria sa psihanalitică (1899/1950, 1901/1960). După Adler, amintirile au întotdeauna o semnificație emoțională, chiar și atunci când nu par a fi foarte importante. Amintirile sunt creații personale; ele s-au format prin alegeri, distorsiuni și inventări ale evenimentelor din trecut într-o manieră care ar putea servi scopurilor, intereselor ori stărilor actuale ale individului. „Nu există «amintiri la întâmplare»: din numărul infinit de impresii cu care intră în contact un individ, acesta decide să și le
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și comunicare în instanțe cu scop educativ. Chiar dintru început, aceste dispozitive au funcționalități explicit educative, gândite și gestionate pentru a se maximiza dimensiunile formative. În acest sens, a luat naștere o industrie specializată de dispozitive, programe și structuri digitale. Inventarea și promovarea de noi obiecte pedagogice ce susțin sau care sunt livrate prin intermediul rețelelor educației virtuale. Aceste obiecte au un înalt grad de transferabilitate, devenind funcționale în circumstanțe culturale diferite și convertind conținuturi curriculare multiple. Formarea unei noi culturi pedagogice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista de mai sus poate fi modulată, îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur este că toate ipostazele se întrepătrund
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de către studenți, despre studenți... Un aspect important ar fi faptul că apariția și instaurarea acestor practici se produce mai întâi la nivelul universității. Examinarea elevilor nu este, în mod sigur, o practică recentă. Ea are rădăcini vechi, apropiate chiar de „inventarea” universității (în jurul anului 1200). Examenele din universități au avut însă, pentru o lungă perioadă de timp, un caracter oral, calitativ, în care lipseau nota aritmetică și imperativul scrierii, al elaborării de lucrări scrise. Abia după 1800 examinările au devenit ciclice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
performanței: ele cuantifică deopotrivă perfecțiunea lui „10 din 10” și eșecul absolut al lui zero total. Ele fac, de asemenea, posibilă acordarea unei valori numerice sinelui: nu este o coincidență faptul că Intelligence Quotient 1 nu a fost inventat înainte de inventarea notelor. (Hoskin, 1993, p. 273) Trecerea la o cultură a scrisului (gramatocentrică) a însoțit instaurarea calculabilității; examinările scrise au devenit veritabile „cărți de vizită” pentru elevi și studenți. Modul tradițional de învățare și mai ales modul în care studenții erau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Consciousness-based Transdisciplinary Approach to Increase Students’ Holistic Development, Maharishi University of Management, http://horizon/unc.edu/conferences/lc/papers/15.html. Boshier, R., 1980, Toward the Learning Society. New Zeeland adult education in transition, Learning Press, Vancouver. Boutot, A., 1997, Inventarea formelor, Nemira, București. Boyett, J.H.; Boyett, J.T., f.a., „The Necessary Conditions for a Learning Culture”, Boyett & Associates, Knowledge for Innovative Living, www.jboyett.com/learning.htm. Brady, M., 1996, Educating for Life as It’s Lived, The Educational Forum, mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
iarbă Înainte de a Împlini 16 ani, fiind astfel nevoit să devină autodidact. Toate cunoștințele lui Moff proveneau din lecturi, din umblatul brambura pe străzi, din slujbele ciudate pe care le avusese În tinerețe, mai ales cele din porturi unde făcea inventare pentru societăți de import-export și cele În casele din Miami și Los Angeles unde tunsese garduri vii și curățase piscine. Începuse să se intereseze de bambus În anii ’70, când creștea garduri din bambus ca să-și ascundă culturile de marijuana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În minunatele noastre peisaje rustice. Căutați peste tot. O să vă ajutăm. Și scoase imediat broșuri cu cele mai pitorești locuri din Myanmar, În fiecare dintre ele aflându-se deja câte o echipă de filmare gata de acțiune. 14 tc "14 " Inventarea tăițeilortc "Inventarea tăițeilor" L a sfârșitul celei de-a doua săptămâni În Locul Fără Nume, prietenii mei bolnavi de malarie Își mai reveniseră, cât să se poată plânge de mâncare și țânțari. Stăteau pe doi bușteni despărțiți de o poieniță, loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
noastre peisaje rustice. Căutați peste tot. O să vă ajutăm. Și scoase imediat broșuri cu cele mai pitorești locuri din Myanmar, În fiecare dintre ele aflându-se deja câte o echipă de filmare gata de acțiune. 14 tc "14 " Inventarea tăițeilortc "Inventarea tăițeilor" L a sfârșitul celei de-a doua săptămâni În Locul Fără Nume, prietenii mei bolnavi de malarie Își mai reveniseră, cât să se poată plânge de mâncare și țânțari. Stăteau pe doi bușteni despărțiți de o poieniță, loc pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
împèrèției copilèriei și adolescenței ei, alerg ca s-o prind, dè colțul strèzii, dar, cum nu putea sè alerge cu cizmele cu toc, o prind ușor și, apucând-o, îi cuprind mijlocul cu mâna dreaptè, apoi, coborând stradă, îi explic inventarea de cètre Matei a unei noi cronologii a istoriei lumii, Prima perioadè a vieții ei, de la naștere pânè la 21 de ani, e perioadă de dinaintea cèsètoriei, dar pe care Matei, cu ajutorul mașinii timpului, a invadat-o și recucerit-o astèzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ea. Asta ar mai lipsi, moartea e moarte, nu e o funcționară oarecare. Fișele apar În locurile lor, adică, arhivate În ordine alfabetică, exact În momentul În care oamenii se nasc, și dispar exact În clipa În care mor. Înainte de inventarea scrisorilor de culoare violetă, moartea nu se obosea nici să deschidă sertarele, intrarea și ieșirea fișelor s-a făcut Întotdeauna fără confuzii, fără Încurcături, nu s-a pomenit vreodată să se producă scene atât de deplorabile cum ar fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
rituri. Totuși, nu l-aș neglija pe ăsta, despre simbolismul masonic existent În grota din Lourdes. Nici pe ăstălalt, foarte frumos, despre apariția unui gentilom, probabil contele de Saint-Germain, aflat printre intimii lui Franklin și ai lui Lafayette, În momentul inventării drapelului Statelor Unite. Deși explică bine semnificația stelelor de pe el, intră Într-un fel de confuzie În ce privește dungile”. „Contele de Saint-Germain!” am zis eu. „Ia te uită!” „De ce, Îl cunoști?” „Dacă v-aș spune că da, nu m-ați crede. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de Sfântul Nicolae și de sania lui. În Egiptul preistoric, nava solară era o sanie. Și cum această sanie n-ar fi putut să alunece pe zăpadă În Egipt, originea ei trebuia să fie nordică...” Nu mă lăsam: „Dar Înainte de inventarea roții se foloseau sănii și pe nisip”. „Nu mă Întrerupe. Cartea spune că mai Întâi trebuie să se identifice analogiile și pe urmă să se găsească motivele. Și aici spune că, până la urmă, motivele sunt științifice. Egiptenii cunoșteau electricitatea, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sînt xenofobi la fel ca orice altă populație pre-națio nală. Dacă avem în vedere însă sensul modern al termenului, care se raportează la o alteritate etnică sau națională clar conturată, ei bine, atunci românii au trebuit să aștepte și ei inventarea națiunii pentru a deveni xenofobi în acest sens. Două sensuri distincte în aceeași teacă semantică s-ar putea însă să ne încurce... Străinul „tradițional”, premodern, făcea mai degrabă obiectul unei negocieri mai mult sau mai puțin ritualizate a ospitalității și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
piața”, convingînd apoi societatea să viseze în termeni de piață. Pentru a înțelege mai bine dezideratul acestei întoarceri la „populație”, ar fi necesar, poate, să evocăm, pe scurt, istoria acestei povești de succes. Totul a început, într-un fel, cu inventarea interesului drept primum movens, drept ceea ce Coleman numește engine of action. La rîndul său, această construcție dibace a pornit de la o dilemă morală, nicidecum economică. Și-a pus-o Montesquieu, de pildă, meditînd la noro cul că oamenii, deși pasiunile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu oamenii și contribuie la ameliorarea vieții acestora: medicină, relații umane, asistență socială, învăță-mînt, comerț etc. ► Simț estetic profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: artă, design etc. ► Creativitate activități care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi, inventarea de lucruri noi: produse tehnice, științifice, literare, organizatorice etc. ► Stimulare intelectuală activități ce oferă posibilitatea de a învăța ceva nou și solicită o gîndire independentă, capacitate de reflexie. ► Reușită obiectivă munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete și care
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]