557 matches
-
și ceilalți boboci erau la fel de tâmpiți. Îmi ziceau cu toții, râzând, să mă prefac că înțeleg chiar dacă nu înțelegeam nimic. Îmi spuneau în față că sunt proastă că nu aprob tot ce mi se vâră pe gât chiar dacă nu pricep nici o iotă. Mai am povești în traistă. Ești dispus să mai asculți? — De ce nu? — Într-o bună zi au decis să țină o întrunire politică prelungită și s-a stabilit ca fiecare fată să aducă douăzeci de găluște din orez care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe apă, În droașcă i-am tot dat cu buchiseala din almanah. Niște nătărăi făcuți grămadă scuipa parole dă cum se bătuse Millonarios versus Chacarita Juniors, și mă scotea din săriți care, mă jur pe mama, nici măcar nu știau vro iotă dă football. Am sărit din teleguță la Belgrano R. Quinta ie la vreo treișpe străzi dă gară. Am croșetat ideea să mă răcoresc mergând cu perpedesu, da iera să dau În primire dă oboseală. Cum Îmi zisese Abenhaldun, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă Mario, care sta lângă noi cu ogeacu plin dă buchernițe, să pricepe când femeia destinsă fuge dă vulgaritate și nu-și pierde vremea trimițând răvășele ca păunu. Că te-a lăsat cu gura bușbeie și n-ai zis nici o iotă. Și miroase bestial. — Exact; Îndeobște Îmi dau câte o mână de tăcere. Doctorul Mario Bonfanti e un hispanist arondat proprietății domnului Commendatore. A publicat adaptarea epopeii Cantar de Myo Cid pentru adulți; premeditează severa adaptare În manieră gauchesca a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mandea, deși pe nasoale momental, mi le aduc după aia aminte cu filozofie și-mi râd dă cum am bulit-o. Nu sar calu, da o să vă spui tărășenia cu circulara cu condei albastru. Ezistă canari trosnitori dă nu pierd nici o iotă și care, cu arșini dă grijă și brașoave, te soilesc pân la urmă, da io nu pun pizma pă spinarea la nimeni pencă pescuiește vorbe coapte și șugubețe. Într-o marți, am tăiat dân foarfeci niște inimi dân hârtie, fincă-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și mi-a zis că ca să șteargă datoria să-i fac invitație la o matinée la Excelsior. Pă bune și fără Îndoială, Rosita Rosenberg ie Miss râs. Ăia din lojă crăpa dă râs ca gâdilații, da io n-am Înțelegut iotă, că stâlcea limba de-o au muscalii să nu-i halească din zbor nici Mucea Sinagoga, și io d-aia d-abia așteptam s-ajung la han, să-mi zică Fainberg și lu mandea bancurile. Că decât dă bancuri mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care ciripea: s-a Îngroșat gluma cu pornografistul. La mijloc e o escrocherie. Mi s-au topit zgaibaracele În fotol și mi s-a făcut beznă În față la vizuali. Am cetit știrica pân la sfârșit, fără să dezleg o iotă, da ce m-a durut mai tare dân toate ie tonu fără respectuozitate care să vorbea cu iel dă jupân Zalduendo. După doi ani, don Wenceslao a ieșit dă la pârnaie. Fără să-și dea talente, că nu-i stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
răspunsul. După câte văd, nu vii din zona intimă a tuturor dragostelor mele, dar, după cât ești de obtuz, ca să-ți repet sentința, pe cât de obiectivă, pe atât de severă, ai putea Într-adevăr să vii, căci n-ai priceput nici o iotă din tot ce ți-am tocat la cap. O mărturie În plus cu privire la această răspândită lipsă de Înțelegere a adus Comisia de Onoare a Jocurilor Florale, care au dat multă strălucire viguroasei noastre urbe, când m-a invitat să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fiindcă numai așa poți săvârși cele mai mărețe sau cele mai tâmpite isprăvi cu aceeași energie. Ce știu cei sănătoși despre mizeria din sufletul nostru? Mai nimic; au o idee foarte fadă despre asta. Prostii! Fanfaronadă! Nu pot crede o iotă. M-am: învățat cu boala mea ca un câine cu lanțul. Numai rareori mă mai încordez în lanț. Mă simt ca unul care și-a îngroșat vocea să pară mai puternic și într-o bună zi descoperă că nu mai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
primului secretar. S-o creadă el!) A! cu tovarășul profesor Șerban. Înțeleg” “(Ce dracu’ o fi înțelegând asta?)” “Vă raportez, tovarășe prim secretar, că s-a procedat corect (așa! să mă țin tare pe poziție, nu trebuie să cedez o iotă!), s-au analizat cu multă obiectivitate faptele, rezultatele obținute, munca depusă (tii! Ce bine-mi vin toate astea pe limbă!)” “(Mare papagal mai are și madama asta!)” “și, în lumina tuturor, acestor lucruri s-a dispus acordarea calificativului corect și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
chiriilor, politica de pe vremuri, desigur, de aici și de aiurea, cine mai trăia din lumea foștilor, cu ce se ocupau după ce ieșiseră din pușcării, în așa fel încât dovedeau că nu erau la curent cu nimic și nu pricepeau o iotă din câte se petreceau cu adevărat în jurul lor. Dar nu doar cu politica erau cu totul în afară. Replicile sclipeau, scânteiau, se încrucișau, se ciocneau, ieșeau fulgere, vorbele erau alese și frumos orânduite, tonul era calm sau aprins sau aprig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a fost mare vornic al Țării de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între anii 1595-1606. Asta înseamnă că acea pivniță a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și care se vădea a fi un fagure cu pasaje secrete. Nu putea fi o întâmplare, Să o prindă rapid de picior, se hotărî el. - Lesley! vocea ei veni ca un oftat, din spate. Jur că asta nu adaugă nici o iotă la pericolul în care vă aflați. Dacă te gândești că organizația noastră a fost cea care a pus acele mașini și avioane la dispoziția voastră când ați evadat de la închisoare, ai înțelege că... - Ce? el se opri, protestând. Ascultă, acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
pe locul de lângă vatră încă mai stătea seniorul Ishida. Alături, unchiul stătea cu picioarele încrucișate. Acesta păstră tăcerea vreme îndelungată, dar în cele din urmă scoase un sunet între gâfâit și oftat adânc: Ce vrea să spună? Nu înțeleg o iotă! murmură el sacadat. Nici samuraiul nu înțelegea nimic. Pentru o însărcinare însemnată ca aceea de trimis al Stăpânului într-o țară îndepărtată, se găseau la castel mulți supuși de rang. Începând cu generalii și căpitanii de rang înalt, supușii Stăpânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în judecata lui temeinică. Însă, deși uimiți, cei trei simțeau cum îi ustură pe gât ceva cu neputință de înghițit. Tanaka nu se mai putu stăpâni: Toate astea sunt presupuneri de-ale tale... Bineînțeles, sunt presupunerile mele. Nu cred nici o iotă! — Poți să-mi dai dreptate sau nu, după cum dorești, se avântă din nou Matsuki. Dar trebuie să le spun ceva seniorului Hasekura și lui Nishi. Nu vă lăsați păcăliți de înverșunarea lui Velasco! De veți cădea în plasa acestui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vlagă pe un scaun din grădină și, zărindu-i pe samurai și pe Nishi, spuse: — Hasekura, orice-ar zice Matsuki, n-avem nici o altă speranță să răzbatem dacă nu ne îndeplinim îndatorirea, nu-i așa? Eu unul nu înțeleg o iotă din dedesubturile Sfatului, dar... ca să-mi primesc înapoi pământurile de odinioară, cu rangul meu de ostaș... n-am avut altă cale decât să pornesc în călătoria asta. Chipul plecat al lui Tanaka era înnegurat de tristețe, iar glasul îi tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îndreptară înspre mănăstirea Sfântul Francisc din Puebla. Deprinși deja cu obiceiurile acestei țări după șederea în Mexico, strânseră mâinile călugărilor ieșiți în întâmpinarea lor și salutară cu un zâmbet larg și o înclinare ușoară a capului, deși nu înțelegeau o iotă din ce spuneau. Li se dădu o încăpere mare prin ale cărei ferestrele deschise pătrundea mireasma florilor. Ce veți face? îl întrebă Nishi pe samurai în șoaptă în timp ce-și scotea pantalonii prăfuiți. O să-l căutați pe japonezul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mâna cu ceilalți întorcându-Și fața de la Dumnezeu? Nu, nicidecum. Omul acesta nu săvârșise nici un păcat, oricât de mic. Nu-și întorsese niciodată fața de la Dumnezeu. Cu toate acestea, El murise în locul tuturor celorlalți oameni. Deși negustorii nu credeau o iotă din povestirea aceasta fantasmagorică, s-au arătat convinși, încuviințând din cap. Pentru ei, omul acesta era ca o piatră de pe marginea drumului pe care o puteau folosi în loc de ciocan. După ce piatra nu le mai era de trebuință, puteau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un preot. Toți trei îngenuncheară înaintea altarului. După cum fuseseră instruiți dinainte, la un semn din partea nașilor, japonezii căzură în genunchi pe pardoseala veche și crăpată din marmură. Urmară apoi nesfârșite rugăciuni în limba latină din care ei nu înțelegeau o iotă. Samuraiul țintuia cu privirea crucea uriașă din spatele altarului pe care era răstignit omul acela sfrijit. „Să știi că eu... n-am de gând să mă închin ție”, murmură cu părere de rău samuraiul clipind din ochi. „Nici măcar nu înțeleg de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lor în țară. Și atunci de ce oare nu le acordau o întrevedere? După ce se întoarseră la hanul de lângă șanțul plin cu apă neagră al castelului, samuraiul și Nishi nu mai aveau nici măcar puterea să stea de vorbă. Nu înțelegeau o iotă din ce se întâmpla. A doua zi se vor duce la Tsukinoura, își vor lua supușii și se vor întoarce, fiecare pe domeniul său. — N-o să ne mai putem întâlni o vreme, zise samuraiul clipind din ochi. Dar dacă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pregătit să mor? Gândiți-vă la toate acestea într-o bună zi. Mor lăsându-vă pe dumneavoastră și întreaga Japonie cu această întrebare. Doar atât dacă las în urma mea și viața mea înseamnă că avut un rost. Nu înțeleg o iotă. — Am trăit... Am trăit cu adevărat. Nu-mi pare rău de nimic. Slujbașul a ieșit fără să mai zică nimic. Înainte de a mă întoarce în temniță, am cerut să văd marea și temnicerii mi-au dat voie. Am privit marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Opoziția dintre ortodoxie (fără sensul confesional de azi) și gnosticism se reflectă în opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe apostolul Andrei, care, la capătul revelației Mariei, mărturisește că nu crede o iotă din spusele acesteia. Petru, „politicos”, reia aserțiunea fratelui său: „Oare șDomnulț să fi vorbit în taină unei femei fără ca noi să știm nimic?” Conflictul dintre Petru și Andrei, pe de o parte, și Maria Magdalena, pe de altă parte, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
notele abundente, monumentale și savante din subsolul traducerii. Care este importanța moștenirii patristice pentru viața spirituală a unui român oarecare? Ea nu înseamnă în același timp o îndepărtare de tradiția masoretică? C.B.: Părinții au interpretat, ei n-au schimbat nici o iotă din textul LXX. și au interpretat LXX în sens cristologic, în lumina evenimentului pascal. LXX a fost Vechiul Testament al întregii creștinătăți pentru o perioadă de opt secole; Vulgata lui Ieronim s-a impus foarte târziu în Occident. După venirea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
căuta o unitate de vederi cu orice preț.” J. W. Goethe 166. „De aceea Biblia este o carte veșnic vie, activă, pentru că nimeni nu se va ridica vreodată să spună: o înțeleg în ansamblul ei și o pătrund în fiece iotă. Noi, de partea noastră, vom spune cu modestie: e venerabilă în totalitatea ei, iar în amănunt aplicabilă.” J. W. Goethe 167. „De fapt nu învățăm decât din cărți pe care nu le putem judeca. Autorul unei cărți pe care am
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
oboseală. Toată noaptea povestisem. Mai mult eu. Îți tot repet că nu am atins-o pe toată perioada cât am stat pe barcă, ca să nu uiți, și dacă-l întîlnesti vreodată pe nemernicul ăla de J.P. să nu crezi o iotă din varianta lui. Nu ne-am futut și pace. La început s-a luat de mine, că le pun viața în pericol, că sîntem în zona de coastă și balizarea trebuia urmărită vizual, și că velierul lui costa o cârcă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
munte, în așteptarea lui Godot, care în acest caz era pașaportul, mult râvnitul pașaport care te scotea din țară cu mucii pe piept. Lui Piti îi plăcea să citească și să vadă filme de calitate. Știu că nu credea o iotă din ce-i povesteam, mă refer la aventurile mele din Madagascar și Africa, ca să nu mai vorbesc de Vero, pe care i-am descris-o de mai multe ori decât ție, și sânt convins că el credea că ea exista
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]