29,866 matches
-
săi că a făcut și greșeli. Printre ele, CVTudor a enumerat afacerea Rona Hartner, una dintre cele mai murdare înscenări care au apărut în presă de la noi. Dacă, în general, ziarele au privit cu sarcasm, ironie acidă sau cu superioritatea ipotezei confirmate, ca în situații care presupun curaj "tribunul" se comportă lamentabil, COTIDIANUL îi dă poză la rubrică șut în bară, cu următoarea explicație: "Pentru capitularea politică în urmă ridicării imunității parlamentare". Să fie pentru Cotidianul o dovadă de capitulare politică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
poate! Iar pentru partid această opțiune, care ar fi provocat alegeri anticipate, poate că ar fi fost o bună mișcare tactică. Totuși nu e sigur. Comparația cu nenumăratele guverne interbelice nu stă în picioare. Cum nu stă în picioare nici ipoteza că PNȚCD ar fi putut cîștiga mai multe voturi provocînd alegeri anticipate, fiindcă nu poate guverna singur. Mai mult, daca ne amintim de iminentă plății datoriilor externe și de necesitatea reluării negocierilor cu FMI și Banca Mondială, aceasta retragere, cu
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
Paradis care pare mai curînd preluat din glumele vremii noastre: cu o Eva sedusa de șarpele care îi șoptește vorbe dulci și fatale în franceză, un Adam danez și un Dumnezeu vorbitor de suedeză. Lui Leibniz îi datorăm, se pare, ipoteza inițială a indo-europenei, pentru că el vorbește despre o origine comună, plasabilă într-un spațiu scitic, a tuturor limbilor europene. Leibniz era influențat de un anume Jans Van Gorp, medic din Anvers, dar și mare amator de comparatisme lingivistice, prin care
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
permanentă nevoie de o distanțare de ei înșiși, cei care nu se pot percepe decît prin contraste puternice. Prin numărul lor, contrastele devin sistemul, iar acel fundal față de care constituiau inițial abaterea se reduce la un principiu abstract, la o ipoteză din ce in ce mai vagă. La limită, noi toți sîntem aventurieri, în măsura în care lumea în care trăim e pătrunsa de tensiuni și neprielnica. Paradoxul aventurii stă în capacitatea ei de a funcționa că fragment și întreg totodată. În chip asemănător, modă presupune o dualitate
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Magda Lupescu, era desigur mult mai influență decît orice ministru al statului. Carol mulțumea dreptei cînd avantajă interesele sale politice și persecuta aripa stînga în același spirit." Așa-numitul anticapitalism gardist "a combinat două trăsături: populistă și antisemita". E discutabila ipoteza autorului că P.N.T. s-a cartelat în alegerile din decembrie 1937 (prin pactul de neagresiune electorală) cu Gardă de Fier pentru a-l forță pe rege să formeze un guvern de uniune națională sau exclusiv penetist. Dar, cum se știe
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
astfel puternică. E o chestiune bine știuta că apariția masculinului în adresarea către iubita va fi desemnat, aparent, tocmai faptul că aceasta poezie nu era adresată unei femei, ci dimpotrivă, unui alt bărbat. Marrou susține, între alții, destul de convingător această ipoteză conform căreia amorul curtean, cel dintre poet și o femeie, nu întîmplător căsătorită întotdeauna, e iubire între doi bărbați, trubadurul și soțul, nu soția. Paz nu ia însă în seamă asemenea variante, pentru că ele i-ar contrazice raționamentul conform căruia
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
sale organizări, reprezintă ecoul unor reflexe de gîndire, pe de o parte, dar și determină anumite concepții, stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile raționale ale unei ipoteze de cunoaștere. Că și în cazul corporalității, un demers bazat pe asemenea premise poate friza absurdul, propunînd analogii neconvingătoare sau inutile, ori dimpotrivă, poate dezvălui legături interesante constituite în interiorul regulilor mentale și acceptate ale unei culturi. Ca să reiau același exemplu
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
fapt în studiul său tocmai verigă de legătura dintre ele: gestul. Pornind de la o propoziție celebra datorată profesorului sau, Jacques Le Goff, aceea că întreaga lume occidentală ar fi o civilizație a gestului, Schmitt propune o reluare critică a acestei ipoteze, cercetîndu-i deci valabilitatea, si apoi o istorie a unei durăte foarte lungi, de zece secole. În luna martie a acestui an profesorul Jean-claude Schmitt a fost în România, pentru a tine două prelegeri, una pe o temă șarmanta în sine
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din ultimele decenii. Avansează și o ipoteză proprie: "probabil, visul este reflectarea în conștiința omului care doarme a tuturor remanierilor ce se fac în rezervele de memorie atunci cînd ele se așează în cursul nopții. În stare de veghe, acumulam tot felul de informații ce trebuie apoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
În foiletonul din Academia Cațavencu, Grosan vede printre fruntașele aderării per județ la NATO, județul Vaslui. Prins, se pare în propriul său scenariu absurd, Grosan își imaginează un alt scenariu neverosimil, prin care Ungaria ar putea da comenzi NATO, în ipoteza că are de gînd așa ceva, comenzi de pe urma cărora, repet citatul, "să fim primiți în NATO mai întîi cu județele din Transilvania". Dacă luăm de bune asigurările mai multor state membre în NATO, printre care și acelea ale Statelor Unite, referitoare la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
de husar pe acoperiș" (Zburătoarea biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice, prin aspectul sau "lăcuit": "Distanță dintre mine și zburătoare trebuie ferm menținută/ pentru a supraviețui amîndoi,/ milă și demnitatea nu se pot scufundă în aceeași apă a sufletului,/milă pentru
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
că depreciez opera literară) e, negreșit, plin de substanță. Mărturisesc că nu m-a convins deloc argumentația istoricului literar că articolul împotriva lui Eminescu din Literatorul (1880) semnat Rienzi nu e al lui Zamfirescu. E drept, a scris, împotriva acestei ipoteze, Perpessicius și, mult mai tîrziu, Augustin Z.N. Pop. Dar nu uit că a pledat pentru paternitatea prozatorului asupra acestui nefericit articol Tudor Vianu și, fugitiv, Călinescu. E suficient, pentru mine, să păstrez, întreaga, paternitatea lui Duiliu Zamfirescu, (sau - cum
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
șocant aspect al tuturor manualelor de literatură rămîne însă capitolul naționalist mesianic acumulat în matrițele limbii didactice de lemn. În loc să stimuleze motivația de lectură și creativitatea elevilor, retorica educativa în uz pare a avea un scop unic: să acrediteze ireversibil ipoteza superiorității culturale a propriei nații - poporul ales, care a găsit, cu mult înainte de alții, piatra filosofala, calea regală, soluțiile geniale care ne-au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
viață (pe baza registrelor de stare civilă) decît în literatura: e o imagine de coșmar cea a eventualelor armate de cercetători care ar încerca să înregistreze toate numele personajelor din toate cărțile publicate în, să zicem, un secol de literatură. Ipoteza unei statistici globale în literatura e repede eliminată, fie și numai la gîndul imposibilității de a decide în mod unitar între semnificativ și nesemnificativ: între personajul autentic și simplă menționare a unui nume, între personajul secundar și cel principal, între
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cea literară) un spațiu al imaginației și al ludicului, ăn care nu numai să povestim ce a fost, dar și să ne ănchipuim ce ar fi putut să fie? De ce n-ar fi istoria doar o interpretare ăntre altele, o ipoteză, un scenariu (chiar și pe fapte inventate, vorba lui Călinescu!)? Și nu doar o succesiune de opere, ci și una de lecturi, ăn care conexiunile de tot felul să concureze liniarul determinism după remarcă lui Gadamer? Aceste ăntrebări m-au
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
cumplit de greu să presupui că ar mai citi cineva (în afara doar a vreunui recenzent chinuit de curiozitate) un roman cum este Dezastrul sau, apărut - impardonabil - la Editură Eminescu. Pe asemenea cărți, cititorii își pot aplica singuri teste: daca, în ipoteza că pot ajunge, cu răbdare sisifica, pînă pe la pagina 50, să zicem, stupoarea persistă, atunci e semn de sănătate mintală. Dacă lectorul trece însă și de pagina 100 și încă mai caută, cu disperare, un cît de mic semn de
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
la masă..." an respectivul paragraf final este vorba de un bărbat și de o femeie, pe care conu Rache nu i-a mai vazut apoi vreodată - cei doi bandiți, dintre care unul femeie deghizata an bărbat. Este, totuși, o simplă ipoteză, ăntrucât o singură ăntorsătură de frază putea introduce, eventual, femeia cu ochi de pisică, aceea a cărei amintire al obseda pe polițist și despre care lectorul ar avea un ănceput de indiciu că ar fi putut fi conducătoarea bandei internaționale
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
conu Rache nu putea fi altcineva decât Albină, căpetenia bandei "stupului" și, deci, personajul feminin care, ăn fapt, nu apare ca atare an episodul Lena Ceptureanu. Este un punct de vedere și, oricum lectorul nu are la ăndemână decât două ipoteze, fiecare cu latura lor slabă. Pilonul critic al celor care nu admit elementele de legătură ăntre episoade - cel cu ministrul de externe se exclude din cauza oricum - lasă liberă ideea că paragraful final ar fi putut tot atât de bine aparține unui al
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
la textul matein, cu străpungerea tainei. Sarcina celor doi exegeți mateini - Radu Albala și Alexandru George - continuatori ai ultimului episod din Sub pecetea tainei, a fost, la alegere, mai ușoară sau mai grea. Vom opta pentru cea de-a doua ipoteză, iată de ce: aparent, acestui din urmă episod, al primejduirii Lenei Ceptureanu, pare a nu-i lipsi mai mult de două-trei pagini - la cât se reducea o obișnuită expediție tipografica mateină (la Gândirea, de pildă). Câteva paragrafe, deci, pentru ca, cel puțin
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
singură excepție an care vizitatorul n-ar fi fost chiar monarhul Bulgariei. Insinuări din text trimit la necunoscută din fotografie - mai cu seamă schimbarea de sex a celui de-al doilea vizitator, din paragraful final. ansa rămânem neapărat an domeniul ipotezelor. Polițistul, care nu se ăndoieste a-l fi identificat pe bandit, stă numai an cumpănă alegerii celei mai potrivite tactici de a-l ăndepărta, si pentru totdeauna. Pentru aceasta, simpla lui deconspirare ar ajunge, dar nu fără a fi, la
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
studiul e datat 1981) este an firea lucrurilor. Opțiunea pentru Bălcescu autor al poemei, susținută cu fervoare de dl. N.A.Ursu prin anii saizeci-saptezeci, iscând aprinse polemici și controverse, a sfârșit fără glorie, mai toți istoricii literări înclinând azi spre ipoteza Al. Russo. De remarcat, tot din anul 1981, (an foarte fecund an laboratorul autorului nostru) șanț studiile despre Dinicu Golescu și ardentul Ionică Tăutu. Mărturisesc că m-a frapat și m-a interesat studiul despre Creangă, modern prin analiza și
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
inventat eroi ănainte de a câștiga vreo bătălie, iar evangheliștii s-au pus pe lucru ănainte să apară Mesia. De unde și senzația de farsă, de perdea de fum, pe care stradă o percepe tot mai acut și tot mai scârbita. Ipoteza pe care o propune editorialistul de la Curierul Național e că tranziția autohtonă e bântuita și azi de ceea ce Chirovici numește "crimă de la Târgoviște", ăn urma căreia afirmă el "România a rămas o țară sfâșiata, care și-a defulat complexul originar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas, reprezintă marca esențială a gîndirii sale, izvorul care dă claritate și adîncime și importurilor sale din filozofia occidentală. Citînd și alte lucrări ale lui Lévinas, mi se pare foarte plauzibilă ipoteza lui Ticu Goldstein. De altfel, poate că e mai puțin importantă aflarea unei origini absolute a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
care o constituie un partener de joc, în stare normală." În actul erotic se anulează discontinuitatea fundamentală a făpturii umane, și apare ispita unei utopii a continuității, a uniunii cu Celălalt. Firește, pînă aici nu e neapărat nouă o asemenea ipoteză. Deloc nouă. Marchizul de Sade îi inspiră lui Bataille o teorie a erotismului, prin faimoasele sale vorbe: Nu există mijloc mai bun de a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertina." Libertinajul, în
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]